492 matches
-
corpurilor supuse unor mișcări raționale (Comm. II, 1, 7 in caelo autem constat nihil fortuitum, nihil tumultuarium provenire, sed universa illic divinis legibus et stata ratione procedere, quia et sonum ex motu fieri necesse est, et ratio quae divinis inest fit sono causa modulaminis.) Macrobius exclude orice tip de hazard, de iraționaltate, nimic din ea nu este accidental, sau lipsit de muzicalitate, este sub guvernarea rațiunii și a legilor divine; perfecțiunea acestei muzici stă în raporturile numerice ale cvartei, cvintei, tonului
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
de-al treilea, ordin facultatea de a crește (crescendi, ) I, 14, 10-14. Imaginea generării prin modalitatea reflexiei în mai multe oglinzi este de inspirație plotiniană 39 (I, 14, 15 secundum haec ergo cum ex summo deo mens, ex mente anima fit, anima vero et condat et vita compleat omnia quae sequundutur, cunctaque hic unus fulgor illuminet et in universis appareat, ut in multis speculis per ordinem positis vultus unus, cumque omnia continuis successionibus se sequantur degenerantia per ordinem ad imum meandi
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
program de antrenament muscular și cardio-vascular complet în muzică, accesibil tuturor. Este o metodă de pregătire fizică structurată și ludică. Cursul durează 60 de minute și se împarte în 4 ateliere: Shadow-Box Fit-Bages Culture Physique Stretch și Cool Down. Echipament: Fit Bag-ul - mănușile de Fit-Box - o coardă de sărit YOSEIKAN O formă nouă de antrenament care se adaptează tuturor și care provine din artele marțiale având ca fondatori pe Mitchi Mochizuki (expert asiatic) și Jean-Max Brignone (campion mondial YWF, antrenor
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
sa bénédiction d'une manière tout -à-fait cavalière. C'était une vraie bonne femme, et qui ne manquait pas d'esprit, mais elle s'accommodait à la jeunesse du Roi et faisait l'enfant avec les enfans.Ensuite elle nous fit faire l'exercice, et je remarquai que le roi, y prenait un plaisir extrême. Ses divertissemens ne respiraient que la guerre; ses doigts battaient toujours du tambour, et dès que ses petites mains purent tenir des baguetters, il avait devant
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
prin care să se „alinieze” mediului înconjurător sau să „potrivească” elementele esențiale ale mediului intern cu cele ale mediului înconjurător. Această abordare este cunoscută în literatura americană și sub denumirea de alignment model (modelul alinierii - Thompson și Strickland, 1981) sau fit model (modelul potrivirii - Summer et al., 1990). Conform acestora, o strategie „bună” este aceea care exploatează forțele și oportunitățile, neutralizează slăbiciunile și evită amenințările (Hofer și Schendel, 1978; Learned et al., 1979). Calificativul „bun” înseamnă că rezultatul este materializat în
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
the contract between the monarch and the people. The theory of the contract was an older doctrine of resistance developed by the Calvinist authors in the context of the religious persecution during the Reformation. Locke's theory on social contract fit into this puritan tradition and parliamentary resistance against absolutism. Concurrently, it also opposed Hobbes who, at the same time as Filmer, used the theory of the social contract to justify absolutism and reject the idea of resistance. In his early
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
interpret, following the way in which the parody transforms the menippee satyre at Lucius Annaeus Seneca, in order to then analyze the parody of the "fragmentary" novel at Petronius Arbiter. Then, in the third chapter, the author refers to that "fit of madness" of the parody that took place during the Renaissance period and she brings into discussion the belletristic texts known as Gargantua and Pantagruel, respectively The Ingenious Gentleman Don Quixote of La Mancha. These works illustrate those famous cases
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dejun, dar se poate face în orice moment al zilei, cu excepția perioadelor de după mesele principale. O ședință de masaj de maximum trei minute este suficientă, dacă se fac două ședințe pe zi, dimineața și seara. În introducerea cărții sale, „Gesund&Fit”, prof.dr. Handemar Bankhofer notează următoarele: „Degetele mâinilor le avem cu noi clipă de clipă, ele pot să ne ajute să prevenim sau să îndepărtăm momentele dezagreabile provocate de disfuncții sau de anumite cauze patogene. Exercițiile de automasaj nu au contraindicații
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
recipitur. Unde și eo dem modo disponatur patiens sicut agens, eodem modo recipitur formă în pațiențe sicut erat în agente; et tunc non recipitur formă sine materia. Licet enim illa et eadem materia numero quae est agentis, non fiat patientis, fit tamen quodammodo eadem, inquantum similem dispositionem materialem ad formăm acquirit ei quae erat în agente. Et hoc modo aer patitur ab igne, et quicquid patitur passione naturali. Quandoque vero formă recipitur în pațiențe secun dum alium modum essendi, quam sit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
una naturalis, et alia spiritualis. Naturalis quidem, secundum quod formă immutantis recipitur în immutato secundum esse naturale, sicut calor în calefacto. Spiritualis autem, secundum quod formă immutantis recipitur în immutato secundum esse spirituale; ut formă coloris în pupilla, quae non fit per hoc colorată. Ad operationem autem sensus requiritur immutatio spiritualis, per quam intențio formae sensibilis fiat în organo sensus. Alioquin, si sola immutatio naturalis sufficeret ad sentiendum, omnia corpora naturalia sentirent dum alterantur. Șed în quibusdam sensibus invenitur immutatio spiritualis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
indivizi particulari, ci puterea cognitivă care îi percepe în mod esențial este vis cogitativa sau rațio particularis: (ÎI.1.6.) Și vero apprehendatur în singulari, utputa cum video coloratum, percipio hunc hominem vel hoc animal, huiusmodi quidem apprehensio în homine fit per vim cogitativam, quae dicitur etiam rațio particularis, eo quod 39. A se vedea și ARISTOTEL, De anima (III, 425, a 29-30). est collativa intentionum individualium, sicut rațio universalis est collativa rationum universalium (Sent. De anim., lib. 2, l. 13
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensus aut în medio per modum intentionis, et non per modum naturalis formae. Non enim sic recipitur species sensibilis în sensu secundum illud esse quod habet în re sensibili. Patet autem quod în tactu, et gustu, qui est tactus quidam, fit alteratio naturalis; calefit enim et infrigidatur aliquid per contactum calidi et frigidi, et non fit immutatio spiritualis tantum. Similiter autem immutatio odoris fit cum quadam fumali evaporatione: immutatio autem soni, cum motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sic recipitur species sensibilis în sensu secundum illud esse quod habet în re sensibili. Patet autem quod în tactu, et gustu, qui est tactus quidam, fit alteratio naturalis; calefit enim et infrigidatur aliquid per contactum calidi et frigidi, et non fit immutatio spiritualis tantum. Similiter autem immutatio odoris fit cum quadam fumali evaporatione: immutatio autem soni, cum motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio spiritualis: unde patet, quod visus inter omnes sensus est spiritualior, et post hunc auditus. Et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
esse quod habet în re sensibili. Patet autem quod în tactu, et gustu, qui est tactus quidam, fit alteratio naturalis; calefit enim et infrigidatur aliquid per contactum calidi et frigidi, et non fit immutatio spiritualis tantum. Similiter autem immutatio odoris fit cum quadam fumali evaporatione: immutatio autem soni, cum motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio spiritualis: unde patet, quod visus inter omnes sensus est spiritualior, et post hunc auditus. Et propter hoc hi duo sensus sunt maxime spirituales
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aut în medio per modum în tentionis, et non per modum naturalis formae. Non enim sic recipitur species sensibilis în sensu secundum illud esse quod habet în re sensibili. Patet autem quod în tactu, et gustu, qui est tactus quidam, fit alteratio naturalis; calefit enim et infrigidatur aliquid per contactum calidi et frigidi, et non fit immutatio spiritualis tantum. Similiter autem immutatio odoris fit cum quadam fumali evaporatione: immutatio autem soni, cum motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sic recipitur species sensibilis în sensu secundum illud esse quod habet în re sensibili. Patet autem quod în tactu, et gustu, qui est tactus quidam, fit alteratio naturalis; calefit enim et infrigidatur aliquid per contactum calidi et frigidi, et non fit immutatio spiritualis tantum. Similiter autem immutatio odoris fit cum quadam fumali evaporatione: immutatio autem soni, cum motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio spiritualis: unde patet, quod visus inter omnes sensus est spiritualior, et post hunc auditus (Sent
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
esse quod habet în re sensibili. Patet autem quod în tactu, et gustu, qui est tactus quidam, fit alteratio naturalis; calefit enim et infrigidatur aliquid per contactum calidi et frigidi, et non fit immutatio spiritualis tantum. Similiter autem immutatio odoris fit cum quadam fumali evaporatione: immutatio autem soni, cum motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio spiritualis: unde patet, quod visus inter omnes sensus est spiritualior, et post hunc auditus (Sent. De anim., lib. 3, l. 14, n. 20
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
non appareat sensibiliter immutatum. Et ideo dicendum est, quod ab odorabili resolvi quidem potest fumalis evaporatio, quae tamen non pertingit usque ad terminum ubi odor percipitur, șed immutatur medium spiritualiter, ultra quam dictă evaporatio pertingere possit. Quod autem spiritualis immutatio fit a visibili magis quam ab aliis sensi bilibus, rațio est, quia visibiles qualitates insunt corruptibilibus corporibus, secundum quod communicant cum corporibus incorruptibilibus; unde habent esse formalius et nobilius quam reliqua sensibilia, quae sunt propria corruptibilium corporum (Sent. De anim., lib
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în acest caz puterea senzorială, și cel văzut prin specia sensibilă sau asemănarea să. A deveni, într-un anumit mod, o unitate cu specia sensibilă înseamnă, în fapt, a asimilă specia în actul vederii: (ÎI.2.7.) Cognitio autem omnis fit per assimilationem cognoscentis et cogniti: în hoc tamen differt, quod assimilatio în cognitione humana fit per actionem rerum sensibilium în vires cognoscitivas humanas (S. c. G., I, 65, n. 9). Întreaga cunoaștere are loc prin asimilarea cunoscato rului de către cel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
deveni, într-un anumit mod, o unitate cu specia sensibilă înseamnă, în fapt, a asimilă specia în actul vederii: (ÎI.2.7.) Cognitio autem omnis fit per assimilationem cognoscentis et cogniti: în hoc tamen differt, quod assimilatio în cognitione humana fit per actionem rerum sensibilium în vires cognoscitivas humanas (S. c. G., I, 65, n. 9). Întreaga cunoaștere are loc prin asimilarea cunoscato rului de către cel cunoscut, dar există totuși o dife renta, pentru ca, in cunoașterea umană, asimilarea are loc prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
n. 9). Întreaga cunoaștere are loc prin asimilarea cunoscato rului de către cel cunoscut, dar există totuși o dife renta, pentru ca, in cunoașterea umană, asimilarea are loc prin acțiunea obiectelor sensibile asupra puterilor cognitive umane. (ÎI.2.8.) Et quia cognitio fit per assimilationem, simili tu do autem respicit formăm [...] (S. th., I, q. 5, a. 4, ad 1). Și deoarece cunoașterea are loc prin asimilare, asemănarea are în vedere formă [...]. (ÎI.2.9.) Dicendum quod omnis cognitio est per assimilationem; similitudo
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
într-un anumit mod“. Locul avut în vedere este din Quaestio disputată de spiritualibus creaturis (a. 9, ad 6), unde termenul pus în joc este cel de praeintelligo, praeintelligere: (ÎI.2.21.) Utrique autem harum operationum praeintelligitur species intelligibilis, quae fit intellectus possibilis în actu; quia intellectus possibilis non operatur nisi secundum quod est în actu, sicut nec visus videt nisi per hoc quod est factus în actu per speciem visibilem. Unde species visibilis non se habet ut quod videtur, șed
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
asupra acesteia din urmă pentru a vedea ce rol joacă și cum anume se diferențiază ea de puterea cogitativa umană. Să vedem câteva locuri în care Toma din Aquino discuta cele două puteri: (ÎI.3.6.) În animali vero irrationali fit apprehensio intențio nis individualis per aestimativam naturalem, secundum quod ovis per auditum vel visum cognoscit filium, vel aliquid huiusmodi. Differenter tamen circa hoc se habet cogitativa, et aestimativa. Nam cogitativa apprehendit indi viduum, ut existens sub natură communi; quod contingit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că te în simțul intern numit memorie. (ÎI.3.14.) Ad apprehendendum autem intentiones quae per sensum non accipiuntur, ordinatur vis aestimativa. Ad conservandum autem eas, vis memorativa, quae est thesaurus quidam huiusmodi intentionum. Cuius signum est, quod principium memorandi fit în animalibus ex aliqua huiusmodi intentione, pută quod est nocivum vel conveniens. Et ipsa rațio praeteriti, quam attendit memoria, inter huiusmodi intentiones computatur (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). Pentru perceperea intențiilor care nu sunt receptate prin simțuri
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
naturalium subsistere sine materia; formae autem în materia existentes non sunt intelligibiles actu, sequebatur quod naturae seu formae rerum sensibilium, quas intelligimus, non essent intelligibiles actu. Nihil autem reducitur de potentia în actum, nisi per aliquod ens actu, sicut sensus fit în actu per sensibile în actu. Oportebat igitur ponere aliquam virtutem ex parte intellectus, quae faceret intelligibilia în actu, per abstractionem specierum a conditionibus mate ria libus. Et haec est necessitas ponendi intellectum agentem (S. th., I, q. 79, a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]