258 matches
-
în pădure, Întoarcerea din pădure" sau "Idila" unde moșneagul pare că-i povestește babei ceva din tinerețe, în timp ce ea deapănă fuiorul. Peisaje remarcabile fără personaje umane sunt "Casa de la munte, " și "Piatra Holdiței". Aceste imagini suferă, în schimb, de o fixitate a imaginii specifică fotografiei, fapt care contravine unei arte care se dorește a fi dinamică și expresivă. Semnificativă este "Femeie cărând vreascuri", care este un peisaj de iarnă în care munca femeii este înglobată genial în imensitatea naturii împovărată de
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
terminând cu incisivitatea amară și lucidă a satirei. Notele dominante țin însă de comedia de moravuri, bine pigmentată cu situații de farsă: de aici contradicția evidentă, ostentativă, între angrenarea pătimașă a eroilor în luptă și micimea scopului lor, unilateralitatea și fixitatea de marionetă a personajelor satirizate, prinse sub lupa nemiloasă a atacului satiric și păstrate în nemișcare, ticurile verbale, automatismele, poantele, încurcăturile, amplificate cu inventivă ingeniozitate de regizorul Alexandru Tocilescu și interpreții Teatrului de comedie." (Ileana Berlogea, Scînteia, 21 noembrie 1980
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
metodei este dată de proprietățile desenelor reliefului papilar și anume de unicitatea și stabilitatea acestora. Unicitatea este dată de caracteristicile nivelului 2 și 3 care, prin plasamentul, forma și dimensiunea acestora, exclud repetabilitatea unui anumit tip papilar în ansamblul său. Fixitatea desenelor reliefului papilar face referire la permanența în timp (relieful papilar poate fi analizat după moartea omului, până la distrugerea acestuia prin putrefacție) a celor 3 nivele de caracteristici precum și la imobilitatea acestora. Dactiloscopia ajută la identificarea persoanelor înregistrate în cazierul
Dactiloscopie () [Corola-website/Science/312108_a_313437]
-
al existențelor", de ierarhizare a acestora conform complexității structurii și funcțiilor. Idei referitoare la evoluție se regăsesc la filozofi chinezi precum taoistul Zhuangzi (Chuang Tzu) (secolul al IV-lea î.Hr.). Dupa sinologul britanic Joseph Needham, taoismul respinge în mod categoric fixitatea speciilor biologice și ajunge chiar la concluzia că acestea se adaptează în funcție de cerințele mediului în care trăiesc. La taoism, umanul, natura și cerul erau văzute ca aflate într-o continuă transformare, spre deosebire de gândirea vestica europeana. Filozoful atomist Titus Lucretius Carus
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
feței rezultă din conformația ei, din aspectul gurii, buzelor, ochilor, din trăsăturile și liniile feței în general; dar mai ales din privirea persoanei respective, din mișcările și pozițiile buzelor, pleoapelor, frunții, sprâncenelor, a trăsăturilor și liniilor feței, din mobilitatea sau fixitatea lor, din mimică, gesticulație, expresivitate. Iată de ce, chiar de la o primă privire, generală, nepătrunzătoare, neanalitică, fața unui individ cu fizionomia ei respectivă îl pot defini pe acesta în mare măsură, caracterizându-l drept frumos sau urât, vesel sau morocănos, plăcut
Față () [Corola-website/Science/333032_a_334361]
-
au rămas trântiți pe jos. La fel si skin-urile înmagazinate de Florin Ciulache. Cadre fixe, cortinele unor emisiuni și revizii tehnice. În succesiunea continuă de cadre, doar aceste skin-uri lasă urme pe rețină. În lumea animațiilor, a motion grafixului omniprezent, fixitatea, reperul nu vine decât de la Momentele dintre, de la pauze, respiro-uri bidimensionale care rezistă blocate de bună voie. Cadrul fix unde nimic nu se mișcă este poate pe cale de dispariție. Puține medii însă dispar cu adevarat, majoritatea trăiesc ca niște
Florin Ciulache () [Corola-website/Science/317628_a_318957]
-
În frazeologie, o expresie idiomatica este o unitate frazeologica constituită dintr-o îmbinare de cuvinte cu un grad relativ mare de fixitate, care se opune prin această unei îmbinări libere de cuvinte sau unei unități frazeologice cu un grad relativ mic de fixitate. Adjectivul „idiomatica” derivă de la termenul „idiom”, iar folosirea lui se datorează unei definiții tradiționale a expresiei idiomatice, după care
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
o expresie idiomatica este o unitate frazeologica constituită dintr-o îmbinare de cuvinte cu un grad relativ mare de fixitate, care se opune prin această unei îmbinări libere de cuvinte sau unei unități frazeologice cu un grad relativ mic de fixitate. Adjectivul „idiomatica” derivă de la termenul „idiom”, iar folosirea lui se datorează unei definiții tradiționale a expresiei idiomatice, după care aceasta ar fi specifică unui anumit idiom, în sensul că nu poate fi tradusă cuvânt cu cuvânt în alt idiom. Definirea
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
unități frazeologice și însăși denumirea ei sunt controversate și, prin urmare, neunitare printre cercetători, mai ales din cauza faptului că nu numai pentru unitățile frazeologice în general, ci și în cadrul celor pentru care se acceptă termenul de expresie idiomatica, gradul de fixitate este diferit, lucru în privința căruia diferiții autori sunt de acord. Diferitele trăsături caracteristice ale expresiei idiomatice se pot concentra în termenul „idiomaticitate”. Aceasta este interlinguală, după cum reiese din definiția clasică a expresiei idiomatice, dar în cercetarea actuala este considerată și
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
reiese din definiția clasică a expresiei idiomatice, dar în cercetarea actuala este considerată și intralinguală, exprimând diferențele față de îmbinarea liberă de cuvinte din cadrul aceleiași limbi. Idiomaticitatea intralinguală constă în primul rând în trei caracteristici generale: sensul non-compozițional, ruptură paradigmatica și fixitatea morfosintactică. Din punct de vedere semantic, expresia idiomatica se caracterizează prin sensul sau non-compozițional. Aceasta înseamnă că sensul expresiei nu rezultă din sensurile inițiale ale elementelor componente adăugate unul altuia, ci că îmbinarea de cuvinte are un sens nou, diferit
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
că sunt posibile următoarele transformări dacă "a cassé să pipe" are sens propriu, dar sunt imposibile aceleași transformări dacă este vorba de o expresie idiomatica: Mai sunt și alte limitări morfosintactice în cazul expresiei idiomatice: În domeniul morfosintactic, gradul de fixitate este diferit de la caz la caz. Nu poate fi schimbat numărul substantivului din expresia idiomatica, dar verbul poate fi la mai multe forme modale și temporale. Posibilitatea de a introduce elemente noi este redusă, dar nu la zero. De exemplu
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
l’œil" poate fi dezvoltată în "Îl tourne vraiment de l’œil" „Chiar că leșină / moare” (lit. „Întoarce cu adevarat ochiul”). Expresia idiomatica este cel mai adesea o sintagma, dar poate fi și o propoziție completă care un grad de fixitate foarte mare, de exemplu "Leș carottes șont cuites" „Situația e disperată”, neacceptând nicio transformare. Definiția tradițională a expresiei idiomatice ca fiind specifică unui anumit idiom se adeverește în cazul majorității expresiilor idiomatice, mai ales în al celor care au la
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
se pot îmbină, de exemplu "avoir avalé son parapluie" „a fi bățos” (lit. „a-și fi înghițit umbrela”). Folosirea expresiilor idiomatice metaforice contribuie la expresivitatea comunicării. Acest lucru este valabil pentru utilizarea lor ca atare, dar și încălcarea conștientă a fixității se face uneori în scop stilistic, de exemplu în presă. Exemplu pornind de la expresia "a-i scoate cuiva peri albi": "Lyon i-a scos cei mai multi peri albi Realului".
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
frazeologice, iar alții le disting excluzând totodată locuțiunile din domeniul frazeologiei, deoarece acestea sunt echivalente ale unor părți de vorbire. Diferiții autori sunt de acord cu faptul că tipurile de unități frazeologice diferă în primul rând prin gradul lor de fixitate. Acest grad depinde de frecvența folosirii îmbinării de cuvinte care îi stă la bază. Fixitatea este privită din trei puncte de vedere: Gama unităților frazeologice merge de la cele cu gradul cel mai mic de fixitate din unul din aceste puncte
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
ale unor părți de vorbire. Diferiții autori sunt de acord cu faptul că tipurile de unități frazeologice diferă în primul rând prin gradul lor de fixitate. Acest grad depinde de frecvența folosirii îmbinării de cuvinte care îi stă la bază. Fixitatea este privită din trei puncte de vedere: Gama unităților frazeologice merge de la cele cu gradul cel mai mic de fixitate din unul din aceste puncte de vedere, din două sau din toate trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
rând prin gradul lor de fixitate. Acest grad depinde de frecvența folosirii îmbinării de cuvinte care îi stă la bază. Fixitatea este privită din trei puncte de vedere: Gama unităților frazeologice merge de la cele cu gradul cel mai mic de fixitate din unul din aceste puncte de vedere, din două sau din toate trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate. Gradul de fixitate este diferit și în cadrul unor tipuri de unități frazeologice, de aceea este dificilă delimitarea diferitelor tipuri. Unitățile
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
Fixitatea este privită din trei puncte de vedere: Gama unităților frazeologice merge de la cele cu gradul cel mai mic de fixitate din unul din aceste puncte de vedere, din două sau din toate trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate. Gradul de fixitate este diferit și în cadrul unor tipuri de unități frazeologice, de aceea este dificilă delimitarea diferitelor tipuri. Unitățile frazeologice cu cel mai mic grad de fixitate sunt numite de unii lingviști colocații, frecvente atât în limbajul obișnuit, cât
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
din trei puncte de vedere: Gama unităților frazeologice merge de la cele cu gradul cel mai mic de fixitate din unul din aceste puncte de vedere, din două sau din toate trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate. Gradul de fixitate este diferit și în cadrul unor tipuri de unități frazeologice, de aceea este dificilă delimitarea diferitelor tipuri. Unitățile frazeologice cu cel mai mic grad de fixitate sunt numite de unii lingviști colocații, frecvente atât în limbajul obișnuit, cât și în limbajele
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
din două sau din toate trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate. Gradul de fixitate este diferit și în cadrul unor tipuri de unități frazeologice, de aceea este dificilă delimitarea diferitelor tipuri. Unitățile frazeologice cu cel mai mic grad de fixitate sunt numite de unii lingviști colocații, frecvente atât în limbajul obișnuit, cât și în limbajele de specialitate. Colocația este o îmbinare de cuvinte compozițională, adică acestea apar cu sensul lor individual și în îmbinare, astfel sensul colocației este transparent. Colocațiile
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
o lege", "a face legea", "a respecta legea", "a se supune legii". Față de exemplele anterioare există și îmbinări semantic mai opace, în care numai unul din componente se folosește cu sensul propriu, și care se apropie de unități frazeologice cu fixitate mai mare. Astfel este, de exemplu, "frousse bleue" „frică mare” (literal „frică albastră”), în care numai adjectivul de culoare "bleue" poate fi asociat cu "frousse". Unii lingviști numesc asemenea îmbinări tot colocații, dar se întâlnește pentru acestea și termenul expresie
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
noapte albă" și "șoarece de bibliotecă". Tot printre acestea s-ar include și comparațiile în care comparatul este folosit cu sensul său obișnuit: "lung ca o zi de post", "negru ca pana corbului". Această unitate frazeologică se caracterizează printr-o fixitate mai mare din toate cele trei puncte de vedere amintite decât colocația și expresia frazeologică, având un sens total non-compozițional. De asemenea, niciun element component al său nu poate fi înlocuit cu un sinonim sau cu un cuvânt de pe aceeași
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
expresii o condiție necesară pentru ca aceasta să fie idiomatică. Exemple: "a tăia frunză la câini" (metaforă), "a se zbate ca peștele pe uscat" (comparație cu ambii termeni figurați). Locuțiunea este o unitate frazeologică ce prezintă un grad relativ mare de fixitate semantică, lexicală și morfosintactică. În plus, din acest ultim punct de vedere, constituie o singură parte de vorbire, deseori sinonimă cu un cuvânt. Ea poate fi nefigurată, de exemplu "cine știe cine" = "cineva" sau metaforică "nod în papură" = "cusur". Printre unitățile frazeologice
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
pentru a-l face pe destinatar să tacă. În al doilea rând, nu este tipic pentru aceste unități caracterul figurat. Pe de altă parte, existând foarte multe feluri de situații în care se folosesc unități frazeologice pragmatice, gradul lor de fixitate este diferit. Sensul uneia precum "Ferme ta gueule!" este interpretabil pornind de la componentele sale. Și fixitatea lexicală a acestei unități este relativă, "Ferme ta gueule!" putând deveni cu același sens pragmatic " Ferme ton clapet!" De asemenea, ea acceptă și unele
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
aceste unități caracterul figurat. Pe de altă parte, existând foarte multe feluri de situații în care se folosesc unități frazeologice pragmatice, gradul lor de fixitate este diferit. Sensul uneia precum "Ferme ta gueule!" este interpretabil pornind de la componentele sale. Și fixitatea lexicală a acestei unități este relativă, "Ferme ta gueule!" putând deveni cu același sens pragmatic " Ferme ton clapet!" De asemenea, ea acceptă și unele manipulări morfosintactice: trecerea la plural ("Fermez vos gueules!" „Țineți-vă fleanca!”), dezvoltarea ("Ferme ta sale gueule
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
morfosintactice: trecerea la plural ("Fermez vos gueules!" „Țineți-vă fleanca!”), dezvoltarea ("Ferme ta sale gueule!" „Ține-ți fleanca aia spurcată!”), înlocuirea cu un pronume a substantivului ("Ferme-la!"), eliminarea predicatului ("Ta gueule!" „Gura!”). Alte unități frazeologice pragmatice devin practic formule prin fixitatea lor totală sau aproape totală. De pildă, o propoziție ca "C’est trop facile!" are sens compozițional dacă este o îmbinare liberă de cuvinte: „Este prea ușor!” (de exemplu un exercițiu). În schimb, ca unitate frazeologică pragmatică servește la respingerea
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]