3,215 matches
-
lăsat, Eu încă nu te-am uitat! Să mai știi dragă, mai știi, Noi ne-am iubit de copii. Nu-i nimic Timpul se schimbă, Și Dragostea se mai plimbă! Cauta-ți tu drumul tău, Că nici eu nu mor Flăcău. Referință Bibliografică: CÂNTEC POPULAR! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 926, Anul III, 14 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CÂNTEC POPULAR! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 by http://confluente.ro/Cantec_popular_mihai_leonte_1373786568.html [Corola-blog/BlogPost/342170_a_343499]
-
pentru păsărica” cum o prezentau cu surle și trâmbițe tarabagii de pe muntele Găina. Relicva i-a stârnit o altă amintire. Anul trecut pe la începutul verii asociația agricolă a organizat o excursie la care au participat toate fetele de măritat si flăcăii satului la „Târgul de fete de pe muntele Găina”. Acolo nu se vând tinere sclave și nici nu se închiriază cu pat cu tot ca la bordeluri. Nu! Fetele de măritat își târguiesc ele înșele, fără aportul tutelar al părinților, perechea
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
fete de pe muntele Găina”. Acolo nu se vând tinere sclave și nici nu se închiriază cu pat cu tot ca la bordeluri. Nu! Fetele de măritat își târguiesc ele înșele, fără aportul tutelar al părinților, perechea sortită. Nu numai dintre flăcăii prezenți acolo ci pot face comparații cu cunoștințe mai vechi. Este o ocazie unică să joace sârba în doi mai liber, flăcăul putând strivi sânul fetei de trupul său vânjos. Și mâinile pot coborî cu puțin sub brăcinar, lucru interzis
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
Nu! Fetele de măritat își târguiesc ele înșele, fără aportul tutelar al părinților, perechea sortită. Nu numai dintre flăcăii prezenți acolo ci pot face comparații cu cunoștințe mai vechi. Este o ocazie unică să joace sârba în doi mai liber, flăcăul putând strivi sânul fetei de trupul său vânjos. Și mâinile pot coborî cu puțin sub brăcinar, lucru interzis de puritanele satului care n-au ce căuta la acest târg al tinereții. Un întreg comerț a devenit specific evenimentului între care
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
începuturile scrisului și al aritmeticii. Acum avea 8 clase cu diplomă de absolvire și chiar câteva coronițe primite cândva. Coronițele culegeau praful din mica ei bibliotecă foarte des vizitată Frumușică, cu zestre corespunzătoare, era floarea cea mai râvnită de toți flăcăi. Dar nu ajungea oricare la nasul ei. Nu că ar fi mândră cu ifose. Din contră, vânjoasă putând doborî ursul și deosebit de băiețoasă nicidecum nu o puteai considera sfioasa fată de măritat. Era unul din motoarele active ale satului prin
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
nu proiecta este minoră, pendinte de mult mai multe. - La drum deci. Sărut măna stimată Doamnă. Vă răpesc fiica cu speranța că o conving. Larevedere. Și a început astfel pentru fata de măritat Anica prima călătorie a vieții cu un flăcău care nu-i este nici măcar logodnic. Ce moravuri! Pe velier La Tg. Mureș, după ce au colindat orașul, au înnoptat la hotel dar în camere separate. Mai erau încă în zona bârfelor locale care sigur se întindea până-n satul de baștină
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
spate îi ajungea aproape de călcâie. Avea un trup de zeiță grecească. În ciuda sărăciei lucii în care trăiau, Molearca se purta curat și îngrijit spre bucuria părinților care se făleau cu ea. Frumusețea ei nu scăpase ochilor atenți și pofticioși ai flăcăilor satului. Mai toți își căutau de treabă prin preajma bordeielor, doar, doar or zări-o pe Molearca. Dar Molearca își vedea de treabă, făcându-se că nu-i bagă în seamă. Dar în inima ei de țigancă se aprinsese o scânteie
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
Dar Molearca își vedea de treabă, făcându-se că nu-i bagă în seamă. Dar în inima ei de țigancă se aprinsese o scânteie. O scânteie ce-i da călduri în trup și o stare de fericire atunci când un anume flăcău trecea prin fața bordeielor. Dar ăsta era marele secret al inimii ei, doar al ei. Niciodată nu l-a lăsat la vedere. Aflase că-l cheamă Georgică. Conștientă de locul ei în societatea acelui moment, se mulțumea să-l vadă și
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
Furia lui Soare-Împărat Să-l lăsăm puțin pe Mărțișor să se dezmeticească și să ne întrebăm,ce mai face prințesa Primăvara? O fi ajuns acasă la scumpul ei tătic? Sigur că a ajuns, pentru că Nor Alb și grupul său de flăcăi, nourașii albi, scăpați din crâncena bătălie cu luptătorii lui Nor Vânăt, au purtat trăsurica prințesei prin cer cu multă grijă. Mai ales că în preajmă zbura și căpitanul cu cei douăzeci-treizeci de soldați din gardă, scăpați și ei din bătălie
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425587008.html [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
reverie Primăvara, alintându-se. Iartă-i și crede în cele ce ți-au spus! Săriră și slujitorii: - Iertare, Majestate, iertare! Pe fața lui Soare-Împărat se înfiripară mugurii unui zâmbet luminos: - Destul! M-am înșelat în ce-am crezut despre acești flăcăi și amarnice hotărâri am luat. Nu numai că îi iert, dar îl numesc pe Mărțișor comandantul oștilor mele și-i cer să-nceapă pregătirile de expediție pentru ticăloasa de dușmancă ce-atâtea suferințe ne-a pricinuit. În uralele de bucurie
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425587008.html [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
fir lângă fir, Ori cu fire-ncrucișate iscusit, Printre frunze, vesel trandafir, Dorul - în râuri de flori împletit! Cu iia și cu fota - înveșmântate Crezi că sunt zeițele pământului Făpturi - prin strai și grai purificate Prin dans, aduc ofrande cerului. Alături de flăcăii viteji, visători În straiele cusute sub opaiț, seara Doar joc și cânt în sărbători Răsună în tot locul primăvara. Când florile vestesc că vin ielele Când soarele urcă până la zenit Petrec românii cu Sânzienele De dimineață până-n asfințit! Toamna, când
CU IILE ÎN SĂRBĂTORI ( DE SÂNZIENE) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1466747847.html [Corola-blog/BlogPost/373703_a_375032]
-
neîncăpătoare pentru lojele serafice ale Îngerilor, ce cântă angelicele Colinde și pun de grabă bidivii lui Verde-Împărat la Caleașca Noului An, care-l poartă majestuos pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare-Ocrotirorul Daciei și al lumii Ortodoxe. Printre lacrimi și suspine flăcăii plugușorului pocnesc cu of, cu dor de acasă, de libertate... 1Ianuarie 1942. Viscol și troiene mari. „Numărul” se face cu destulă întârziere... Fulgii străluceau o clipă, apoi se transformau în picuri mici pe frunțile noastre. S-a povestit, s-a
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
lemn de la Putna privesc însetată stânca încercărilor. câte o piatră poposește pe banca de la poalele muntelui de întrebări. răspunsurile le văd lunecând prin cer. basmele ochilor mei îi transformă în zmei balauri., meduzele pui ai Meduzei apoi, îngeri fecioare și flăcăi din aurul razelor solare... o nebunie întreagă se construiește dezbracă învelește în fața gândului meu, ca într-un film uneori alb negru, alteori colorat, o pânză a bucuriei și tristeții într-un continuum a tât de viu, încât moartea își leagănă
PRIVIRE ÎNSETATĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1400865279.html [Corola-blog/BlogPost/346917_a_348246]
-
duce cea mai mare ladă pe care eu am văzut-o în viața mea. Îi întinse bătrânei ocheanul. Doica apucă să arunce doar o privire scurtă până ce prințesa îl trase nerăbdătoare înapoi. - Oare e plină de pietre prețioase rare? - Privește flăcăii, Mărgărita, o sfătui doica, dacă vrei să-ți legi viața de unul dintre ei, trebuie să îți placă înfățișarea, vorba și felul în care se poartă cu cei din jurul lui. Acestea sunt lucruri pe care nu le poți cumpăra. Dar
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
pe care uitase să le scoată și să i le dea babei. Apucă un ac și, cu ajutorul lui, într-un târziu, reuși să deschidă lacătul ruginit. Nu ridică bine capacul lăzii, când, din interiorul ei, îi țâșni în față un flăcău înalt, acoperit și el cu un sac. - Mulțumesc, îi spuse acesta, nici nu mai știu cât timp a trecut de când stau închis în lada aceea. Eu sunt Prințul Izvoarelor, iar tu, cine ești? - Eu sunt Prințesa Mărgărita. - Ei bine, Prințesă
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
îl ajute pe fratele tău să facă rău și a uitat de mine, dar, înainte, îi făcea plăcere să îmi smulgă penele și să îmi rupă aripile. Înțelegându-se cu pasărea cum aveau să facă să le salveze pe prințese, flăcăul și fata porniră în urma ei spre Piscul Argintiu. O lună plină și albă, ca un mărgăritar, arunca raze strălucitoare în calea lor. Ajunseră în apropierea cuibului vulturilor abia când zorii mânjeau cerul în culori sângerii. Vulturul cu ochi de sticlă
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
Smărăndița mă băga în boală Când ne plimbam pe-aleea cu castanii. Timpul s-a scurs ca apele prin văi, Și-a tot crescut frumoasa Smărăndiță, Are și ea, la rându-i, o fetiță Și lângă ea, mai are trei flăcăi. Aș mai putea s-o scriu și-acum, știu bine, Dar Smărăndița nu mai e fetiță Și nu mai e de mult la grădiniță, Chiar dacă azi, ea e tot lângă mine ! Referință Bibliografică: Poezie nescrisă ... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN
POEZIE NESCRISĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Poezie_nescrisa.html [Corola-blog/BlogPost/356803_a_358132]
-
să se alinte: - Dragule, ești atât de delicat, încât mă topesc după tine! Știu că ești credincios stăpânei tale, dar iubește-mă și pe mine! Fii slujitorul meu și îndeplinește-mi dorințele! Aici împărăteasa a încurcat-o. Nu știa că flăcăul era inocent și că era vrăjit să îndeplinească numai dorințele iubitei sale stăpâne Nu admitea să slujească pe altcineva, mai ales pe cumplita Iarnă. Astfel că se retrase demn și spuse răspicat: - Niciodată nu voi fi slujitorul vostru, Alteță! Eu
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424882176.html [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
luna și cu stelele și cu luceafărul în capul meu, în valea Bucovului cântau brotăceii, un adevărat concert în luncă, undeva prin vecini la o casă părăsită cânta o cucuvea care mă speria de câte ori o auzeam, iar pe ulițele satului flăcăii cântau doine din fluier sau din gură. Deși eram obosit de alergătura de peste zi, adormeam greu. Gândurile mele fugeau aiurea, explorând cerul cu minunățiile lui sau viața de noapte a naturii care parcă se deschidea misterelor... Într-un târziu am
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426930140.html [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
lină ce-așează alături de vocea deschizătoare a ușii sufletului, lumina și culoarea jucând în fereastra ochilor. În maiestatea folclorului românesc, frumusețea melodică și frumusețea corporală le fac împreună pe interprete miresele cântecului. Aceste mirese, neîmbătrânite niciodată, iubesc, suferă, întreabă de flăcăul lor, sau uită de el. În toate cântecele Vasilicăi Tătaru e o dragoste preschimbată în fericire sau o dragoste preschimbată în rană a inimii. De pe urma niciuneia nu rămâne netedă viața sufletească. S-ar schimba lumea așteptând din partea dragostei doar fericire
VASILICA TĂTARU. OGLINDĂ CU PĂRŢILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398148048.html [Corola-blog/BlogPost/347868_a_349197]
-
tinerele, Zianii și Zienele (Zânele) îmbrăcați în portul popular de sărbătoare, dis de dimineață se strângeau pe dealurile din preajma satului, în cete de vârstă. Fetele culegeau împreună primele flori, ghioceii care vestesc plecarea Iernii și sosirea Primăverii. De cealaltă parte flăcăii adunau lemne uscate, vreascuri pregătind locurile pentru aprinderea mai multor focuri, în jurul cărora se așezau povestind și glumind pe seama tinerelor ce se împodobeau cu flori. Către prânz se cobora alergând toți și fetele și băieții în chiote și strigături. Fiecare
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1424772726.html [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
dăltuire de curaj doar fluturele roșu îl inimii bate temător în pupila uleioasă și dilatată trădându-i ancestrala teamă de zăbală NĂUCA VARĂ, CÂINE TURBAT a venit vara în câmpie fecioarele sechestrează soarele în anafoarele ochilor minciunile lor vestimentare fac flăcăii să calce în străchini când vântul mai scapă din câte-o crâșmă ce închide peste program cireșii își mușcă buzele de ciudă sângerând în palmele copiilor fluieră craterele noaptea pe lună iar în crânguri boncăluiesc cerbi cu coarne de mătase
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
năriși copita stemă a libertății luisudează nervos cerul de pământnobilă dăltuire de curajdoar fluturele roșu îl inimiibate temătorîn pupila uleioasă și dilatatătrădându-i ancestralateamă de zăbalăNĂUCA VARĂ, CÂINE TURBATa venit vara în câmpie fecioarele sechestrează soareleîn anafoarele ochilor minciunile lor vestimentarefac flăcăii să calce în străchinicând vântul mai scapădin câte-o crâșmăce închide peste programcireșii își mușcă buzele de ciudăsângerând în palmele copiilorfluieră craterele noaptea pe lunăiar în crânguri boncăluiesc cerbicu coarne de mătasea venit vara în câmpiemușcată în cer parcăde un
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
a doua zi de Paști, la Înălțare și când era bal la Cabinet sau horă în sat cânta banda, (Orchestă de suflători și duba-tobă) din Chilișeni. Și mai cânta muzica la îmormântare, la oamenii cu dare de mână și la flăcăii și fetele care mureau înainte să nuntească. Mamei îi plăcea să danseze, tata era de lemn Tănase. Era prezentă oriunde cânta banda și ne ruga să-i tocmim banda și ei, când o muri. Asta să-i fie ultima ei
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1488333447.html [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
că este bolnav și au anunțat-o repede pe mama. De ce se oprise acolo? Probabil și-a amintit de ziua când, fiind copil, l-a însoțit pe tata, bucuros să planteze și el un plop «fără soț» în fața bisericii, împreună cu flăcăii din sat. Cred însă că s-a oprit acolo mai ales pentru că zărise Poiana Blănarului, unde fusese pentru prima oară la o vânătoare. S-a întors pe înserate, a mâncat repede și n-a mai ieșit din cameră până după
LABIŞ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1407004272.html [Corola-blog/BlogPost/376495_a_377824]