971 matches
-
nume! Aleasă urare și cinstire tuturor purtătorilor cu demnitate al numelor Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil! Gheorghe Constantin NISTOROIU 8 noiembrie 2014 Brusturi-Neamț Dacoromânia Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - MARI ROMÂNI - MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ȘI DE NEAM SUB FLAMURA SFINȚILOR ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIIL / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1408, Anul IV, 08 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Constantin Nistoroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
ți s-au potrivit Și nu doar țărmul tău e-ndrăgostit Dar marea mea rostește anevoie Poeme cu luceferi prinși în hamuri Ce trag calești de zâmbete-aurii. Mereu c-un pas în urmă și nu știi Ce gânduri flutur, dincolo de flamuri... Referință Bibliografică: Supusă?! Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1554, Anul V, 03 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SUPUSĂ?! de AURA POPA în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374514_a_375843]
-
de ploi”, “smârcurile toamnei”, “horă de stele”, “bolta sângerie”, “castele de zăpadă”, “cerul stors de lacrimi”. Expresivitatea poemelor este asigurată de stilul metaforico-simbolic. „Suspectă de iubire“, poeta pledează dramatic pentru acest suprem sentiment uman (“un foc ce arde”, “ciutura iubirii”, “flamura iubirii”), într-un context antinomic: „mor-renasc”, “dulce și amar”, “fericirea-nefericirea”. Poeme precum: Prin stele cu gondola, Golgota de pe umeri, (Ne)fericirea, Pășește iarna, Când pe stele..., Înserare, Azi nu..., Rondelul toamnelor târzii, au fost premiate la diverse concursuri naționale de
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
ceva în neregulă: iubirea ce mi-o purta îi dădea dreptul să creadă că eu voi accepta orice, oricând mânia și nemulțumirile lui o vor cere. S-ar fi zis că este incapabil să se exprime, ori ascundea totul sub flamura iubirii. Eram înclinată să cred asta, însă intuiția mă asalta cu o variantă total opusă. Totuși, când a avut ceva de spus a știut să se exprime și încă pe ce ton, deși iubirea cea mare ar fi trebuit să
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
să facă acele cumpărături sugerate, după o prealabilă consultare discretă (cu bacșișul de rigoare) a barmanului de la cârciumă. Acum îl aștepta cuminte la punctul fixat, un trunchi uscat, cu o singură creangă căreia îi fluturau frunzele-n vânt, ca o flamură zdrențuită în bătălii. Avusese grijă să-și umple remorca bicicletei cu mai mulți pari ascuțiți, un ciocan mare și doi colaci de sârmă ghimpată. Privi în depărtări, peste netezișul terenului, ușor accidentat de mușuroaie de pământ, dâmburi și gropi, în
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
Bat clopote dar nu mai bat a sărbătoare. Eroii plâng sub cruce, sânge se-nfierbântă, Dar nu mai pot stârpi balaurul cel mare! Și plânge un Mihai sub vatra strămoșească, Si dintr-o roată Horia își înalță pumnii Pentru o flamură, roș, galbenă, albastră, Și pentru țara-n care azi conduc străinii! Veniți români să ne-adunăm cu mic cu mare, Cum se-adunau în vremea lui Mihai străbunii, Spre Alba să pornim în strai de sărbătoare Ca s-alungăm de
BAT CLOPOTE DAR BAT A JALE... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372964_a_374293]
-
nu admite greșeli care ne sînt fatale... 06.01.1987 ...să putem simți din plin că trăim și că muncim cu drag gîndindu-ne ca acasă e cineva dulce și drag care ne așteaptă, fericirea căminului nostru, căldura sufletească va fi flamura familiei noastre la întors acasă... ...Dar nu vreau să ne certăm împreună sper ca odata căsătoriți să terminăm toate suspiciunile și să ne apucăm vîrtos să ne iubim și să recuperăm acești doi ani în care am suferit și vom
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
nu admite greșeli care ne sînt fatale ... 06.01.1987 ... să putem simți din plin că trăim și că muncim cu drag gîndindu-ne ca acasă e cineva dulce și drag care ne așteaptă, fericirea căminului nostru, căldura sufletească va fi flamura familiei noastre la întors acasă ... Dar nu vreau să ne certăm împreună sper ca odata căsătoriți să terminăm toate suspiciunile și să ne apucăm vîrtos să ne iubim și să recuperăm acești doi ani în care am suferit și vom
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
ROȘU Culoare roșie, steag roșu, flamura roșie, ouă roșii. Apoi, roșu cardinal, roșu sovietic, și... roșu de buze. De ce Doamne în ultimul timp văd numai roșu în fața ochilor? Olé! RED The Red colour, red flag, red banner, red eggs. And then, Soviet red, Chinese red, and
CROMATICĂ AUSTRALIANĂ / AUSTRALIAN PALETTE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344741_a_346070]
-
Iertare" : că "Je suiș", "Ireversibil"! "L-amour"ești tu"Iubirea mea":"Noapte de vară"-n"Libertate" "Destin", "Dorința", "Romantism", "Dorințe", "Dincolo"de moarte De ce "Chin"? de ce "Tristețe"? " Adio-și spun frunze pe ramuri" Sub "Putredele ploi de toamnă", cu "Nostalgie" pentru flamuri O "Ruga", "Dedicație" : Ascunde-mă"-n sufletul tău Cu "Răstignire" de păcate, "Asceza"-n "Infinitul meu"! "Fiindcă" ești în "Trecere", lucrând Celest spre Veșnicii, "Definiții" de o "Seară", doar te ajută ca să scrii... Lucrarea DOMNULUI în lume, ca Preoteasă-Scriitoare S-
DIN INFINITUL... GEORGETEI GIUREA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344786_a_346115]
-
etc., evadează din spațiul virtual în proză, poeme iubind paradoxul, divers colorate liric, misterioase, nerușinate sau solemne, eseuri strălucitoare. Voi cita integral poemul ROȘU, pentru simplitate, omogenitate și cuprins cât un eseu de 20 de pagini: Culoare roșie,/ steag roșu,/ flamură roșie,/ ouă roșii./ Apoi,/ roșu cardinal,/ roșu sovietic,/ roșu chinezesc/ și...roșu de buze.// De ce, Doamne,/ în ultimul timp/ văd/ numai roșu/ în fața ochilor?/ Ole! Ioan Adrian Trifann-a călcat pe la cenacluri și nici la diverse sindrofii literare, el studiind engleză
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
de prăzi, gesticulând, Așează-te la focul unei roze, închide-te în ale ei petale, Și bunătatea ta imperială să cadă dureros în jurământ, Când vei lăsa această clipă, ca o Morgană să-ți dispară. În trandafirul focului albastru, o flamură se va aprinde, Îți vei striga din întrebări ființa... nisip nu e, nici umbră nu-i, Și vei gândi la singurul tău Zeu...Genesis, ce te duce înainte... Pledoaria raiului e în derută, ești tu al Ei sau ești... al
ÎNCERCUIRE (SUI-GENERIS) de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377875_a_379204]
-
s-a desprins din hesperia de pat apolonice visele încă ard din vie ceața se ridică abulică după o săptamână de ploaie neîncetat iar eu m-am trezit cu speranța că soarele ne v-a regăsi pe plaja aceea cu flamură în dungi albe și albastre ... Citește mai mult mânăstiri de voievozi românise înalță pe stâncile insulei vaporașul nostru n-a acostatanul coboară în criza zilelor scurtene vom aminti de noi poateîn jurul bradului de Crăciune luni după ziua cea mai
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
Articolele Autorului STEAG PE CATARGUL VIEȚII Îmi trimiți lumina izbânditoare, Ținându-mă lângă tine captiv, Arătându-mi drumul sub soare, Atât de simplu, cât mai sugestiv. Am dat lumii tinere ramuri, Aprinzând alte vieți, noi torțe, Mergând sub ale iubirii flamuri, Emanând alte puternice forțe. Moartea nu-mi sălășluiește în piept. Tot ce împiedică viața, eu sparg, Îmi fulgeră furtuni permanent, Port doar steagul vieții pe catarg. Referință Bibliografică: STEAG PE CATARGUL VIEȚII / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
STEAG PE CATARGUL VIEŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373205_a_374534]
-
nr. 1851 din 25 ianuarie 2016. Plata trădării Ascultă în noapte, Ascultă străine, Sunt zvonuri și șoapte Și sunt pentru tine. Văzduhul e plin De-ale neamului legi, Dar tu ești străin Și nu le-nțelegi. Veniți din afară Cu flamuri în vânt, Mulți ne călcară Al țării pământ, Cu urlet de fiară Și plini de avânt, Curând își aflară Sub brazdă mormânt. Străbunii luptară ‘Nfruntând suferinți Iubita lor țară N-au dato pe-arginți. Citește mai mult Plata trădăriiAscultă în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
suferinți Iubita lor țară N-au dato pe-arginți. Citește mai mult Plata trădăriiAscultă în noapte,Ascultă străine,Sunt zvonuri și șoapteși sunt pentru tine.Văzduhul e plinDe-ale neamului legi,Dar tu ești străinși nu le-nțelegi.Veniți din afarăCu flamuri în vânt,Mulți ne călcarăAl țării pământ,Cu urlet de fiarăși plini de avânt,Curând își aflarăSub brazdă mormânt.Străbunii luptară‘Nfruntând suferințiIubita lor țarăN-au dato pe-arginți.... XXIX. TEIUL MEU, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 1845
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
-i creștin de nume, cu-adevărat să Te cunoască Și-n Adevăr, cu-ncredințare, în dragoste mereu să crească. Lumea întreagă să aleagă, să își dorească-mpărăția, În care Împărat e Domnul Isus Cristos. Primind solia, Orice-nnoire, ani, decenii, sub flamura Iubirii Sfinte, Va propăși căci mare-i harul și-oblăduirea de Părinte! La brâu ne pune adevărul, cu-armura Duhului ne-mbracă, Iar platoșa neprihănirii și evanghelia păcii facă, Ca sabia Duhului și brâul ce adevăru-nfățișează, S-așeze coiful mântuirii
LA CUMPĂNA-NTRE ANI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371637_a_372966]
-
Autorului Din volumul PUNȚI PESTE VREMURI, 2015 Iubito! Iubito! Ce-aș putea să-ți spun, Acum în ceas de seară? Că sunt un bătrânel nebun, Dup-o iubire-n plină vară? Cerul se deschide larg, Reflectat în valurile mării Ca flamura unui catarg În amurgul înserării. Dispare lumina astrului ceresc, Scufundându-se în adâncul zării, Eu simt puteri, simt cum întineresc Așteptându-te la malul mării. Tu, te deschizi ca un boboc de trandafir, Sub roua rece a dimineții, Cuprinde-mă
IUBITO! de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375791_a_377120]
-
a așteptat totul de la imperiu, sînt apăsătoare. Bălcescu demonstrează că politica de dialog cu imperiul face din români obiectul de dispreț al Vienei în Transilvania, obiectul de dispreț al Constantinopolului în Țara Românească și deplînge faptul că în 1849 singura flamură a revoluției a fost aceea a ungurilor, în vreme ce întoarcerea la ordine se răspîndea peste tot în Europa. Este greu pentru Bălcescu să-și convingă prietenii că ieșirea dintr-un regim de aservire implică o alianță cu ungurii. Aceasta presupune ca
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spiritului liber și contestatar, se manifestă cu aceeași forță la ruși și la americani. Întunericul cuprinde planeta din două părți, din Est ca și din Vest, iar domnia lui va ține cel puțin un secol. Nefericita tactică stalinistă (a prelua "flamurile" abandonate de burghezie, a determina proletariatul să le ridice) este profund greșită și profund reacționară. Acesta este socialismul care se regăsește azi la remorca evoluției capitalismului și nu contrariul". Uniunea Sovietică aduce un ritual de credințe și o adevărată înstrăinare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de groază Cînd Zeii Stihiilor alăturatu-s-au toți minunatului cîntec: "Sunați din groaznică trîmbiță-a Războiului, suflete-n zale de oțel ce atrage! Sunați din fluierul ascuțit, șerpi ai războiului! Toba din Miazănoapte o-aud. Sculați! Aud un fîsîit de flamuri înfășurîndu-se. 150 Balaurii cei din Miazănoapte armurile-și pun; Spre marea de la Răsărit se-ndreaptă far' ocol. Lucirea hamurilor de pe cai a nopții bolta o-ntinează. Să oprim nói nălțarea Regelui slăvit: dați pinteni, dați pinteni nourilor voștri-ai Morții
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din cadrul emisiunii „Reflector”. În 1990 devine redactor-șef al Oficiului de presă și tipărituri al Radioteleviziunii Române și director al Departamentului de logistică și memorie. Conduce și editura particulară „Românul” (1990-1994). A debutat ca poet, în 1957, în paginile ziarului „Flamura Prahovei”, iar în 1962, Mihu Dragomir l-a lansat cu două poezii în „Luceafărul”, la rubrica „Steaua fără nume”. A semnat și cu pseudonimele Ștefan Ibănescu, Nicolae Boroda, Radu Iarnea. Este căsătorit cu scriitoarea Victoria Dragu. D. debutează în 1971
DIMITRIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
Constantin, N.D. Tomcea). Colaborează la „Curentul”, „Facla”, „Gândirea”, „Secolul”, „Floarea de foc”, „Azi”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Conștiința națională”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Sfarmă-Piatră”, „Gând românesc”, „Gazeta”, „Familia”, „Universul literar”, „Porunca vremii”, „Tribuna” ș.a. A fost redactor la „Dreptatea” (1934-1936, 1944), „Flamura verde” (1936) și „Poporul” (1943) și director la „Presa” (1939). În 1941 se afla pe front, soldat și reporter de război. Pentru atitudinea sa de dreapta, în 1945 este exclus din presă. A fost arestat în 1954 și a făcut
DOBRIDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
uneori pseudonime (Delajiu, D. B. Delajiu, D. Paltin, Dem. Paltin, D. B. Silvan), va fi prezent cu poezii (în multe cazuri fiind vorba de republicări) în peste o sută de ziare și reviste, îndeosebi din București și Craiova: „Adevărul literar și artistic”, „Flamura”, „Omul liber”, unde, în două rânduri (1923 și 1925), a avut funcția de prim-redactor, „Săptămâna”, „Conștiința culturală”, „Convorbiri literare”, „Ecoul Capitalei”, unde a fost secretar de redacție, iar în 1931 - director, împreună cu G. Gheorghiu, „Vremea nouă”, la care, în
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
Paul Florențiu redactează „Lira dobrogeană” (1933), iar cu D. Găvan, „Talpa țării” (1933). A mai colaborat la „Dunărea”, „Lumina”, „Rod nou” (uneori, sub pseudonimul Kamadeva), „Solia”, „Nenufar”, „Cuget dobrogean”, „Festival”, „Naționalul nou”, unde a fost și secretar de redacție, „Năzuința”, „Flamura” ș.a. Cu înfățișarea lui de star de cinema și cu argumentul unei înzestrări susținute de lecturi serioase, B. devine, de prin 1934, un fel de idol al tinerilor poeți grupați în jurul revistelor „Festival” și „Rod nou”. Deși foarte tânăr, e
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]