346 matches
-
imprevizibile. Domină asistență cu un tupeu exaltat. Poate să-și ridice poalele peste cap, devenind ridicol cel care nu a evitat-o de la început. Poate fi dura, de o răutate excesivă, fără milă și regrete. țopârlanii râgâie în rame, scuipa flegme la ieșirea din luxoasele restaurante. Asistăm la o întrecere a tatuajelor. Banul conduce. El ne ridica și tot el ne coboară. Prin trecerea bruscă de la stadiul de probabilitate și refuzând șansă, numită posibilitate, am ajuns, invariabil, la inevitabilă perversitate, treaptă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
imprevizibile. Domină asistență cu un tupeu exaltat. Poate să-și ridice poalele peste cap, devenind ridicol cel care nu a evitat-o de la început. Poate fi dura, de o răutate excesivă, fără milă și regrete. țopârlanii râgâie în rame, scuipa flegme la ieșirea din luxoasele restaurante. Asistăm la o întrecere a tatuajelor. Banul conduce. El ne ridica și tot el ne coboară. Prin trecerea bruscă de la stadiul de probabilitate și refuzând șansă, numită posibilitate, am ajuns, invariabil, la inevitabilă perversitate, treaptă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pat costeliv de spital începe purificarea prin vomă Moartea menajeră pregătește în bucătărie o salată de cruzături Surorile de mizerie albă ale urgenței ne scot vata din nări și din gură Aleluia! Ura cojește icoanele-n biserici la rigolă aurește flegma învingătorilor Din vremuri barbare s-a ivit iarăși gheara și o husă enormă cade pe tot ce-ai iubit Grăbește-te trebuie să fie un loc pe aproape roagă-te să-l găsești până nu se întunecă. LyriCola Se cumpără
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
la lumină și lăsat prin testament lui Thao, au ridicat societatea americană. Avertismentul deși pacifist, este unul tranșant, al cuiva căruia îi place să citească cu pușca pe genunchi, câinele la picioare și câteva cutii de bere în preajmă, în timp ce flegma sa amară constituie libația în cinstea celor care au făcut legea cu pistolul. În acest ultim film, Eastwood șarjează cu toate efectele care l-au consacrat configurând portretul unui dur incasabil care ascunde însă o inimă de aur, inima Americii
Gran Torino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7370_a_8695]
-
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu demontează, propoziție cu propoziție, informațiile transmise de către Horia-Roman Patapievici în cadrul unei conferințe din Cluj, unde a vorbit despre momentul în care "lucrurile s-au stricat". CT Popescu era "călăul" și el, Patapievici, era victima. Rezultatul: o flegmă primită pe obraz de la un cetățean. Prin anumite tertipuri, atent subliniate de către Cristian Tudor Popescu, HR Patapievici ar fi făcut o legătură subtilă, dar sugestivă, între jurnalist și cei care-i cereau retragerea cetățeniei române. În plus, CTP atrage atenția
"Patapievici face un fals premeditat cu ticăloșie". Cum demontează CT Popescu dezinformarea și manipularea filozofului by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/64831_a_66156]
-
-i cereau retragerea cetățeniei române. În plus, CTP atrage atenția și asupra altor subtilități folosite de către Patapievici, care sugerează că jurnalistul este "național-comunist, neosecurist, turnător, necioplit, agramat, călău al lujerului de crin H.R. Patapievici". Cum se strică lucrurile până la o "flegmă pe obraz" HR Patapievici a spus, în cadrul unei conferințe de la Cluj, că "lucrurile s-au stricat" după ce a publicat volumul "Publice" și șapte profesori din Cluj au avut inițiativa de a cere retragerea cetățeniei lui. Nimic important. Totul a degenerat
"Patapievici face un fals premeditat cu ticăloșie". Cum demontează CT Popescu dezinformarea și manipularea filozofului by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/64831_a_66156]
-
profesori din Cluj au avut inițiativa de a cere retragerea cetățeniei lui. Nimic important. Totul a degenerat după ce un jurnalist "influent", făcând referire la CT Popescu, care a publicat un articol în "Adevărul". Rezultatul articolului, potrivit lui Patapievici, a fost o flegmă primită de la un "cetățean". CT Popescu a scris, într-un editorial Gândul, cum a încercat să dezinformeze Patapievici. Procedând ca un profesionist al domeniului, dl Patapievici mă pune - „n-au fost singurii” - alături de profesorii de la Cluj care ceruseră să i
"Patapievici face un fals premeditat cu ticăloșie". Cum demontează CT Popescu dezinformarea și manipularea filozofului by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/64831_a_66156]
-
un denunț împotriva lui. Mai mult, Patapievici, prin reluarea celor scrise de către CTP, sugerează, prin limbaj, "imaginea unui mârlan naționalist, ignar și agramat, care l-a „condamnat” pe el, intelectualul „cu figură juvenil-copilărească”". Momentul descris de Patapievici se încheie cu "flegma" primită pe obraz. "Aici dl Patapievici împinge sus de tot maneta prostirii în față, considerând că prea puțini dintre ascultătorii săi își vor pune întrebarea logică: dar cetățeanul care l-a scuipat - și care l-a întrebat doar cum îl
"Patapievici face un fals premeditat cu ticăloșie". Cum demontează CT Popescu dezinformarea și manipularea filozofului by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/64831_a_66156]
-
vor pune întrebarea logică: dar cetățeanul care l-a scuipat - și care l-a întrebat doar cum îl cheamă - nu putea să citească pur și simplu cartea „Politice” a d-lui Patapievici și nu (numai) articolul meu ca să-și adune flegma în gât?", scrie CT Popescu.
"Patapievici face un fals premeditat cu ticăloșie". Cum demontează CT Popescu dezinformarea și manipularea filozofului by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/64831_a_66156]
-
a avut loc foarte tîrziu, dar pe deasupra a inaugurat o carieră cu totul postumă. Mai precis, Pandrea e un înviat din morți al cărui destin literar începe în 2000, odată cu publicarea Jurnalului mandarinului valah la Editura Albatros, o carte atestînd flegma unui spirit malițios, la care vitriolul sufletesc se îmbină cu ascuțimea intelectului. De atunci titlurile succedîndu-se într-o cadență aproape anuală au făcut din olteanul născut la Balș, fostul județ Romanați, o figură de indubitabil blazon scriitoricesc. Un autor stupefiant
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
mai apuca o dată să facă maselor cu mâna... Gesturi care pe orice om de bun-simț îl aduc în pragul vomei sunt comise cu gingașă nesimțire de bărbații politici ai nației. Cozmin Gușă, fost secretar general al PSD, a înghițit zâmbind flegmele pe care i le proiectase în figură Traian Băsescu și s-a dus la PD, căci nu mai avea unde să facă politică. De fizică și jurnalistică, pe care le-a practicat înainte, nici nu mai poate fi vorba. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
vor să te vadă Înainte de plecare. Nu știu ce naiba ai făcut și-ai dres, dar după ce le-am povestit cine ești și cum s-au urzit toate, nu par să-ți păstreze prea mare ranchiună. Englezii ăștia și blestemata lor de flegmă britanică!... Pe Dumnezeul meu că dacă ai fi procedat cu mine cum ai făcut-o cu ei, nu m-aș fi lăsat până nu ți-aș fi luat gâtul. Aș fi pus să fii de Îndată asasinat. Întrevederea fu scurtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
îi prescrise altele, care nici ele nu avură efect. în una dintre cele mai rele nopți, domnul Thaw stătu lîngă pat ștergînd picurii de sudoare de pe fața lui Thaw cu un prosop și ținîndu-i un lighean în care să scuipe flegma galbenă și groasă. Thaw era total preocupat de boală. O simțea ca un război civil care-i sabota respirația, permițîndu-i să primească suficient oxigen pentru a simți durerea, neajutorarea și dezgustul de sine. Odată, după miezul nopții, spuse: Doctorul crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
asemănătoare ale existenței noastre, unite peste marea simetrie, și anulînd-o, într-un singur mare sentiment: nostalgia. Sîntem animale nostalgice, abjecție organizată geometric, de parcă genitorul nostru ar fi scuipat în cupa unui crin și noi ne-am fi alcătuit acolo, din flegmă și parfum. Dar, fiindcă, altfel decât Akasia, memoria nu cunoaște decât dimensiunea trecutului, nostalgia noastră este un sentiment mutilat, parțial, care ia drept realitate o metaforă și care se încolăcește în jurul unei jumătăți de adevăr. Cu toții avem memoria trecutului, dar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și șoldurile îi erau lăsate. Pentru că a practicat mult timp tenis, avea picioare musculoase. Acum nu mai rămăseseră decât pielea și oasele. Eram uluită.“ „În a treia zi mi-au băgat un tub în stomac. Gâtul îmi era plin cu flegmă, de aceea aveam spasme în stomac. Începusem să scot afară sucul gastric prin sughițuri și pentru asta mi-au băgat tubul. Când mă mișcam, îmi era rău. Mai târziu mi s-a spus că la fiecare zece minute o chemam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
M-am gândit că se putea să fie adevărat. Tot mai mulți oameni din jurul meu se simțeau rău. Nici eu nu eram prea bine. Scuipam sânge din plămâni și gură. Îmi era atât de rău că stăteam la pat. Scuipam flegmă cu sânge, aveam dureri de cap, stări de vomă, oboseam repede. Eram din ce în ce mai sigură că fusese graz otrăvitor. Altfel, cum ne-am fi îmbolnăvit toți deodată. Nu se mai întâmplase înainte așa ceva. Am fost uimită de faptul că polițiștii ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
tu pentru mine - idol frumos de tot, Dar idolului mândru cu mintea ochii-i scot. Și pielea de deasupra și buzele îi tai Și ce rămîne-atuncea naintea minți-mi - vai! Hidoasa căpățână de păru-i despoiată Din sânge și din flegmă scârbos e închegată. Tu crezi că poți pe Roman să-l miști vodinioară Pentru că porți pe oase un obrăzar de ceară? O, tu! cu suflet putred, cu gânduri rele, sterpe, Tu crezi că mă atrage frumosu-ți ochi de șerpe? Fără de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
te-au etichetat ca atare, ce contează cîteva ore în plus sau în minus în economia istoriei? N-a durat deci prea mult și au dat-o la întors, a meritat toată umilința pe care ai suportat-o, palmele și flegmele care le-ai încasat, pumnii în stomac, asta-i soarta oricărui patruped credincios stăpînului, pînă la urmă tot numai cu niște șuturi în fund se alege, indiferent cît de bine a învățat să se gudure. Oricum, trăgînd linia, nu cred
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
normală, locul ăsta mă târăște înapoi. Toată viața mea am visat să-mi fie bine singură, undeva departe. Uite ce departe am ajuns! South Sioux. Toată lumea se întoarce acasă, la un moment dat. Ea dădu drumul unui râs plin de flegmă. N-am plecat niciodată cu adevărat! M-am blocat într-o buclă idioată. Își flutură mâna în aer. Mai rău decât nenorocitele alea de păsări. El tresări, dar o iertă. După masă, văzură noi apariții: codroși-de-pădure, fâse, un aușel-cu-cap-galben solitar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
înainte de micul dejun. —Te rog, mama. Nu vrem să mergem în altă parte. Vrem să stăm aici cu Eddie! N-o să fie nici o problemă, a insistat Ed. Eu încercai să-mi dreg vocea, dar rezultatul fu o tuse dizgrațioasă cu flegmă care îi făcu și pe Ed și pe Rachel să se dea un pas înapoi, dezgustați. Ed pricepu aluzia. —O, scuze, Jen. Rachel, ea e Jenny Stafford. Jenny, ea e Rachel. Am zâmbit cât de sofisticat știu eu, zâmbetul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
cazul ăsta și acum reușise să-l reducă la punctele esențiale. Nu era nimic la care să te poți uita, în afară de lampa de birou, care nu prezenta nici un interes în sine. Pereții aveau o ușoară tentă de galben, galbenul unei flegme mai degrabă decât al unei narcise. Podeaua era acoperită cu linoleum zgâriat, biroul cu autocolant gri, iar scaunele din plastic, la fel de gri. Ar fi avut nevoie de o Ivana Trump pentru redecorare. Declarația mea zăcea pe birou. într-un final
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
și cazul prezentat la TV, al tinerei Irina , care după prima confesiune la preot, s-a îmbolnăvit de schizofrenie și mai târziu, a murit în canoanele religioase aplicate ei. Deci am ajuns foarte bolnavă, tușeam fără să reușesc să expectorez flegma care horcăia în pieptul meu. Atunci m-am salvat cu indicațiile lui Daniel Reid, din cartea ,,Tao pentru sănătate, sex și longevitate” . Am găsit acolo un tratament rapid: hreanul. Am ras o linguriță de hrean, și de disperare, l-am
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
cartea ,,Tao pentru sănătate, sex și longevitate” . Am găsit acolo un tratament rapid: hreanul. Am ras o linguriță de hrean, și de disperare, l-am băut cu apă. Așa am făcut trei zile la rând și am scăpat de tuse. Flegma, care îmi umplea căile respiratorii, care nu se desprindea și mă sufoca, s-a uscat și a dispărut ca prin minune. Am mai continuat să mănânc hrean cu sfeclă roșie și am mai luat, după indicațiile părintelui Sebastian Kneipp, în
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
Botanică. Pe timpul tratamentului, copilul nu a frecventat Grădinița, pentru că tușea. Aparatul respirator funcționează ca prea plinul de la chiuvetă. Când organismul nu dovedește să elimine deșeurile prin scaun, urină și transpirație, excesul îl elimină prin căile respiratorii, prin secrețiile specifice: guturai, flegmă. 2.5. TREZIREA DIN ANESTEZIE ȘI DIN LEȘIN După cum scrie inginerul Florin Gheorghiță, în cartea „Fenomenul Valentina”, substanțele utilizate pentru anestezii desprind sufletul de corpul fizic. Există riscul ca sufletul să nu mai poată intra înapoi în trup. El poate
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
curți dimoviene, cu, în zare, magazinul Victoria și, deja începînd să pâlpâie, reclama rotundă, albastră GALLUS, înlocuită abia anul ăsta cu PEPSI. Urât, provincial, cu niște coșuri cenușii de termocentrală hiperdeparte, orașul "real" mă jignea, îmi scuipa în față o flegmă cenușie. Cenușiu, cenușiu avea să-mi fie destinul literar, căci unora li se dăduse Viena, iar mie plictisul ăsta fără limite. Din cauza asta nu-mi ieșea mie romanul-sonet, căci unde se ascundea monstruoasa frumusețe? în blocuri din cutii de chibrit
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]