648 matches
-
nu e reprezentarea în imagini a unei teme pe care o poți descrie foarte bine și în cuvinte, și că în fața unui tablou nu ți se cere să ai gust, ci fler, adică facultatea de a intui fundalul ei spiritual. Flerul e corespondentul laic al harului teologic, și dacă harul îl primești prin botez sau hirotonire, flerul, în calitate de simț numinos, îl capeți numai prin predestinare de gene. Rasa unui pictor se recunoaște după ușurința cu care percepe semne spirituale acolo unde
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
în cuvinte, și că în fața unui tablou nu ți se cere să ai gust, ci fler, adică facultatea de a intui fundalul ei spiritual. Flerul e corespondentul laic al harului teologic, și dacă harul îl primești prin botez sau hirotonire, flerul, în calitate de simț numinos, îl capeți numai prin predestinare de gene. Rasa unui pictor se recunoaște după ușurința cu care percepe semne spirituale acolo unde alții nu văd decît tușe de culoare, și chiar acesta e flerul. Ceea ce înseamnă că, pe
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
prin botez sau hirotonire, flerul, în calitate de simț numinos, îl capeți numai prin predestinare de gene. Rasa unui pictor se recunoaște după ușurința cu care percepe semne spirituale acolo unde alții nu văd decît tușe de culoare, și chiar acesta e flerul. Ceea ce înseamnă că, pe lîngă talent, ca formă uzuală de dexteritate a pensulei, și pe lîngă gust, ca putere de discriminare a grației din forme, pictorul mai are nevoie de ceva: de pori exacerbați în sesizarea numenului aflat dincolo de lume
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
lumii se arată într-un tablou, ci aura de spirit care o însuflețește. Din acest unghi de vedere, un tablou autentic are imboldul de a fi icoană, chiar dacă, neglijînd dogmatica, el rămîne în stadiul de planșă profană. Dar cine are fler sare peste distincția dintre sacru și profan și presimte duhul elementar. Flerul nu poate fi produs la comandă, dar poate fi ajutat prin asceză, pictorul micșorîndu-și eul cît mai mult spre a lăsa loc trezviei. E aici o chenoză individuală
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
însuflețește. Din acest unghi de vedere, un tablou autentic are imboldul de a fi icoană, chiar dacă, neglijînd dogmatica, el rămîne în stadiul de planșă profană. Dar cine are fler sare peste distincția dintre sacru și profan și presimte duhul elementar. Flerul nu poate fi produs la comandă, dar poate fi ajutat prin asceză, pictorul micșorîndu-și eul cît mai mult spre a lăsa loc trezviei. E aici o chenoză individuală în scopul rafinării simțurilor. Dar trezvia singură nu face doi bani fără
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
aici o chenoză individuală în scopul rafinării simțurilor. Dar trezvia singură nu face doi bani fără talent (rafinat la școala unui maestru) și fără gust (dobîndit prin cultură). Avem, așadar, trei facultăți care consfințesc împlinirea unui pictor: talentul, gustul și flerul. De 35 de ani de cînd există „Prologul”, membrii lui s-au format după acest tipar.
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
o analiză a limbii, adică forma cea mai degradată pe care o poate lua lipsa harului speculativ. Bogdan Mincă se numără printre acei rari adulmecători ai lui Heidegger care nu-i fac un deserviciu comentîndu-l. Arta lui se recunoaște după flerul cu care, aplicînd metode de cercetare lingvistică, nu-i fură germanului timbrul incantației discursive. Mincă e un batiscaf de esență filologică, coborînd la rădăcinile limbilor europene, spre a scoate de acolo premisele gîndirii autorului lui Sein und Zeit. Mișcîndu- se
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
C. Giurescu, Daniel Barbu, Sorin Alexandrescu și Nicolae Manolescu. Rolul moderatorului a fost unul singur: să-și pună în valoare interlocutorii, sarcină de care s-a achitat grație ușurinței cu care a venit în întîmpinarea specialității fiecăruia, dar și mulțumită flerului cu care s-a pliat pe tiparul umorilor invitatului. Radu Călin Cristea a știut să-și stimuleze preopinenții: pur și simplu le-a insuflat credința că opinia lor e importantă, detaliu esențial în reușita unei discuții. Laitmotivul cărții nu sună
În mijlocul Purgatoriului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5779_a_7104]
-
fi clasificați după două criterii: 1) după cum judecă raportul dintre fondul și formele societății românești (în siajul problemei maioresciene a formelor fără fond); și 2) după încrederea sau mefiența pe care le-o inspiră tranziția. Nu e nevoie de mult fler să constați că de felul cum răspund la prima chestiune depinde și optica pe care o au față de rezultatele tranziției. Cei care cred că există un fond național bun sunt mefienți față de efectele tranziției, iar cei care repudiază fondul autohton
În mijlocul Purgatoriului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5779_a_7104]
-
sensul mai adînc al problemelor, semnificația care nu se vede și care, tocmai pentru că e ascunsă, ne influențează mințile. Grija aceasta pentru înțelesurile latente, inaparente și totuși foarte puternice îi dau aerul unui arheolog care nu sapă decît călăuzit de fler și numai atunci cînd simte că a găsit un loc prielnic. De aceea, Dragomir gîndește fără program, fără planuri și fără o țintă anume. Gîndește din temperament, nu din orgoliu. Gîndește cînd îi vine, fără a se canoni și fără
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
Creția e un manierist de fibră castă avînd predilecție pentru expresiile șlefuite pînă la subțirimea muchiilor. Manierismul îi vine dintr-un simț al limbii care nu-i îngăduie să pună pe hîrtie decît fraze care cad impecabil, Creția posedînd un fler care s-ar irita imediat la cea mai mică stîngăcie verbală. În schimb, fibra castă îi vine din temperamentul stins de ființă afabilă, autorul neavînd umoarea unui spirit patetic. Îi lipsesc stridențele, accentele polemice sau surescitările, tonul fiindu-i stăpînit
Un stoic elegant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5519_a_6844]
-
te apropie mai mult de locul unde te-ai născut, decât depărtarea și adâncimea explorărilor... Peste câteva minute vom ajunge, prin voia întâmplării, în dreptul menajeriei de alături... Seara se lasă înclinând spre legendă. Femeia din gheretă vede ezitarea noastră. Cu flerul ei, casierița a ghicit. Știe că suntem doi clienți singuratici - și siguri! Iese din gheretă și ne invită cu un surâs tandru. E un grenadir de femeie, tânără și frumoasă, Natura însăși... Vom intra, luând cu noi toată speranța. Maimuțele
Un oraș nervos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5544_a_6869]
-
politicos, cum se cuvine în fața unei figuri suspecte, cînd confesiv și duios ca în fața unui cunoscut. Experiența strînsă la Europa Liberă l-a învățat să discearnă lesne șerpii cu unsoare cabotină de cerbii cu puritate de suflet. Și fiindcă are fler discreționar, adică intuiția de a mirosi stofa oamenilor, le adulmecă imediat apele în care se scaldă. În genere, sentințele lui sunt sigure sub unghi moral și ideologic, știind să încadreze foarte bine fauna intelectualilor europeni. Are busola sigură a unui
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
e o introducere didactică în opera lui Eugeniu Sperantia, dar o introducere a cărei principală virtute stă în grija masoretică de a reda nuanțele originalului cercetat. Cu alte cuvinte, Maxim Danciu este un migălos înregistrator și un atent clasificator, lipsa flerului literar suplinindu-l cu o postură seacă și onestă, de martor asistînd la o procesiune de idei. De aceea, pătrunsă de sunetul mat al abordărilor analitice, Filosofia lui Eugeniu Sperantia e scrisă rece și impersonal, ca o dare de seamă
Ultima suflare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5597_a_6922]
-
impulsiv de flegmă agresivă, al cărui imbold histrionic culminează într-un mirabil simț al expresiei directe. Avocatul scrie cînd mustuos, cînd contondent, grație asociațiilor imprevizibile de idei, harul variaței lexicale dublînd un ochi predispus spre detaliile rare. Ciudățenia e că flerul cu care face uz de cuvinte frapante are un efect paradoxal asupra cititorului: expresia găsită e atît de suculentă încît sleiește obiectul pe care are menirea de a-l descrie, talentul juristului golind lumea prin exces de truculență. E ca și cum
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
contează în textele lui, ci spectacolul de limbă. Cum spuneam în altă cronică din România literară, Pandrea scrie formidabil și minte prodigios, numai că neajunsul denaturării poate fi neglijat, dată fiind delectarea intelectuală pe care ți-o provoacă tensiunea perorației. Fler expresiv, memorie spontană și temperament de scriitor, iată trăsăturile portretului său. Dar întîi de toate, temperamentul: o nerăbdare ahtiată care vrea să se manifeste imediat, și o permanentă agitație care îl face să se smucească mereu, scriind parcă sub impulsul
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
simț de observație, dar nu au simțire de sine. Primul simț îți dă putința de a sesiza detalii mici și greu de întrezărit, în vreme ce al doilea te ajută să pui detaliile în tipare de emoție, abia unirea lor dînd naștere flerului psihologic: îl simți pe altul fiindcă mai întîi te-ai simțit pe tine. Tarangul are ochi de observator și nas de ogar psihic și pe deasupra are acea sensibilitate religioasă care îl deschide spre taine și noime nevăzute. Toată cartea se
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]
-
de labirint de probleme și figuri artistice, a căror țesătură te atrage într-un univers încurcat și voluptuos. Folosind un adjectiv inept, cartea e „complicată“, asta însemnînd că substanța îi stă în întretăieri tematice pe care autoarea le urmărește cu fler sigur. Rezultatul e că atmosfera volumului e mai izbitoare decît amănuntele docte, Ricarda Huch nefiind istoric literar și nici critic, ci o scriitoare posedînd arta de a-și pune informația într-o matcă de pasiune. Din acest motiv în volum
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
volumul Celibidache. Întîlniri cu un om de excepție nu ar fi meritat să fie pomenit, pînă într-atît de banale sînt apologiile înșirate între coperțile lui. Dar interviurile salvează cartea, căci ni-l arată pe Celibidache în pielea unui filosof cu fler, ale cărui intuiții ies din tiparul considerațiilor comune, urmarea fiind că, după cîteva pagini, ai convingerea că te afli în prezența unui apucat de viță nobilă, al cărui spirit a mirosit unghere pe lîngă care majoritatea trece orb, sub imperiul
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
judecată obiectivă. Rezultatul e o chiasmă fără ieșire: dacă ești nativ ești opac prin exces de aderență intimă, dacă ești străin ești orb prin lipsă de fir afectiv. Nativul nu are discernămînt din lipsa termenului de comparație, savantului nu are fler din cauza handicapului de ordin intuitiv. Privilegiul nativului de a simți paideuma locului (cu termenul lui Frobenius) îl face inapt pentru ierarhii valorice, pe cînd simțul critic al savantului trece pe lîngă paideuma, fiind deopotrivă de neputincios în a mirosi ierarhiile
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
rîndurile căruia dăm peste pledoaria adusă laturii artistice a medicinii. În ochii profesorului, nu poți fi medic de boli interne dacă te mărginești la a fi savant, fără a avea nimic din înzestrarea unui artist. Căci artist e medicul cu fler care simte boala în pofida erudiției, neșovăind să pună intuitiv un diagnostic acolo unde rațiunea înclină să pună altul. Concluzie? Medicina nu e știință pură, ci întîlnire nemijlocită cu pacientul, adică relație între două suflete, de aceea vindecarea bolii nu se
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
stă în uzura morală a problemei, interesul pe care ea îl trezește fiind scăzut grație intuiției că lucrurile chiar așa stau: Occidentul a intrat în pantă descendentă și nici un filosof al istoriei nu-l poate salva. Nu-ți trebuie cine știe ce fler să constați că factorul-timp curge în defavoarea Apusului, în fiecare deceniu statisticile arătînd un recul evident în comparație cu China, India sau țările sud-americane. Și dacă starea e cenușie, conștiința occidentalilor e pe măsură: o resemnare care taie dorința altor ipoteze de interpretare
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
la modă, democrația e în criză, birocrația europeană crește, iar progresul e un termen relativ, a cărui semnificație se schimbă după caz. Fenomenul de emigrare din UE și SUA înclină balanța spre populațiile de origine hispanică și arabă, iar dispariția flerului transcendent e suplinită de creșterea apetenței pentru religii laice, precum cultul sănătății și devoțiunea ecologică. Aceste procese nu pot fi judecate în termeni morali, de aceea nu putem spune că sînt bune sau rele, ci doar că aduc schimbare. Tactica
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
miza (cel puțin teoretic) ar trebui să fie una mai mare decât un scop pur informativ. Și dacă efortul de a scrie biografia unei persoane este unul considerabil, biografia unui oraș pare infinit mai complicată. Este nevoie de acuratețe istorică, fler detectivistic, o formidabilă capacitate de analiză și sinteză și de un veritabil talent literar. Simon Sebag Montefiore reușește să îndeplinească fiecare dintre aceste criterii și scrie un bestseller de nonficțiune care are drept subiect centrul spiritual al celor mai importante
Vârstele Ierusalimului by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3609_a_4934]
-
o țesătură cu rol de fundament al lumii, hramul unui gînditor scade pînă sub pragul minimei valori. De aceea a fi minor în filosofie nu e consecința unei inaptitudini pentru distincții abstracte, ci urmarea unui handicap de observație. Nu ai fler pentru transcendențe, și de lacuna aceasta nu te poate vindeca nici un jargon. Pritocești sterp calambururi și te miști pe mici suprafețe semantice, în jurul unor chichițe verbale fără orizont numinos, adică faci analiză sterilă cu expresii la modă, fără o perspectivă
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]