995 matches
-
constată lipsa sau nedezvoltarea unui os dintr-un segment. În afecțiunile dobândite, mâna poate fi de natură paralitică; în cazul unor paralizii sau în afecțiunile neuromusculare, mâna poate prezenta o varietate de forme: a) mâna căzândă, cu degetele în ușoară flexie, ca urmare a unei paralizii; b) mâna indicatoare, cu policele și indexul în extensie, ca rezultat al unei paralizii de median; c) grifa cubitală, cu hiperextensia falangelor proximale și flectarea falangelor mijlocii și distale, în special la nivelul degetelor IV
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
diformități sunt: degetele II-V sunt deviate de partea cubitală, ca urmare a distensiei și retracțiilor ligamentelor colaterale. La nivelul policelui, diformitatea este prin relaxarea scurtului extensor și alunecarea cubitală a lungului extensor; diformitatea în gât de lebădă constă în flexia metacarpofalangienei și extensia interfalangienei proximale; degetul în ciocan - prin alungirea tendonului extensor; boala Dupuytren este o flexie ireductibilă a degetelor, ca urmare a unor cicatrice retractile palmare. Mâna traumatică este rezultatul unui traumatism în plan frontal - conduce la mâna în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
colaterale. La nivelul policelui, diformitatea este prin relaxarea scurtului extensor și alunecarea cubitală a lungului extensor; diformitatea în gât de lebădă constă în flexia metacarpofalangienei și extensia interfalangienei proximale; degetul în ciocan - prin alungirea tendonului extensor; boala Dupuytren este o flexie ireductibilă a degetelor, ca urmare a unor cicatrice retractile palmare. Mâna traumatică este rezultatul unui traumatism în plan frontal - conduce la mâna în baionetă, plasată în lateral față de radius. PEDALAJ (< fr. pédalage; engl. kicking) - Ansamblu de mișcări spontane, ritmice, stereotipe
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
stimulul auditiv care interferează căile proprioceptive. Un alt aport al lui Phelps îl reprezintă mișcarea automată, care constă în reeducarea unei mișcări pierdute total sau parțial, prin efectuarea mișcării sub rezistență la un alt nivel. Astfel, pentru reeducarea mișcării de flexie a piciorului, se execută flexia sub rezistență a genunchiului sau a șoldului (Robănescu, 2001). PICIOR „ÎN GRIFĂ” - Diformitate caracterizată prin picior excesiv de arcuit, încât scobitura piciorului este anormal de înaltă. Cauza este necunoscută, dar diformitatea poate apărea ca urmare a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
proprioceptive. Un alt aport al lui Phelps îl reprezintă mișcarea automată, care constă în reeducarea unei mișcări pierdute total sau parțial, prin efectuarea mișcării sub rezistență la un alt nivel. Astfel, pentru reeducarea mișcării de flexie a piciorului, se execută flexia sub rezistență a genunchiului sau a șoldului (Robănescu, 2001). PICIOR „ÎN GRIFĂ” - Diformitate caracterizată prin picior excesiv de arcuit, încât scobitura piciorului este anormal de înaltă. Cauza este necunoscută, dar diformitatea poate apărea ca urmare a unui dezechilibru între mușchii flexori
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se asociază cu mobilizări care completează amplitudinea, fiind asociate cu masaj, sau sunt efectuate sub o sursă de căldură. Postúrile pot fi aplicate prin: greutatea unui membru sau a unui segment al acestuia, în condițiile în care se urmărește obținerea flexiei segmentului respectiv; greutatea pacientului în ortostatism, pentru a obține recuperarea flexiei dorsale a articulației tibiotarsiene; o greutate exterioară, prin intermediul unui montaj de scripeți; mâna kinetoterapeutului, ce are ca particularitate faptul că poate fi dozată, modelată și reluată la intervale precise
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sau sunt efectuate sub o sursă de căldură. Postúrile pot fi aplicate prin: greutatea unui membru sau a unui segment al acestuia, în condițiile în care se urmărește obținerea flexiei segmentului respectiv; greutatea pacientului în ortostatism, pentru a obține recuperarea flexiei dorsale a articulației tibiotarsiene; o greutate exterioară, prin intermediul unui montaj de scripeți; mâna kinetoterapeutului, ce are ca particularitate faptul că poate fi dozată, modelată și reluată la intervale precise de timp (Șdic, 1982). POTENȚIAL (< fr. potentiel, lat. potentialis) - În domeniul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
între terapeut și pacient, referință și test; b) pentru subiect, servește drept referință spațială, exercițiu în sine și poziție inițială pentru exerciții (Plas, Hagron, 2001). Există cinci poziții fundamentale: ortostatică (stând în picioare); așezat, pe un scaun care să asigure flexia șoldului și a genunchiului la 90° C; în genunchi (corpul este pe verticală, iar sprijinul pe sol se face pe genunchi și vârful picioarelor); decubit (culcat), ce poate fi dorsal lateral sau ventral (facial); atârnat (corpul este menținut de către brațe
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nivelul coloanei vertebrale; posibilitatea de utilizare mai bună a brațelor; dispunerea simetrică a greutății corporale; menținerea capului și trunchiului pe verticală cu mai multă ușurință. Ca derivate ale acestei poziții pot fi amintite: așezat cu picioarele întinse, cu genunchii în flexie, cu picioarele încrucișate sau cu picioarele în W, așezat la marginea patului. Poziția fundamentală în genunchi, la care baza de susținere este asigurată de genunchi și vârful degetelor, laba piciorului fiind în dorsiflexie. În procesul de recuperare sunt utilizate pozițiile
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ambele puncte ale compasului sau ale unei agrafe mari desfăcute; testul tușeului - constă în recunoașterea unui simplu efleuraj. În practică, se cunosc mai multe tipuri de apucări pe care o persoană le poate efectua cu ajutorul mâinii: apucare în cârlig, prin flexia degetelor 2-5, fără participarea policelui; apucarea între police și index, cu partea laterală, pentru prinderea obiectelor plate; apucarea cu toată palma și cu participarea policelui, utilizată în prinderea obiectelor cilindrice; apucare police-index cu vârful degetelor, pentru cuprinderea obiectelor mici; apucare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
segmentele sale printr-un proces patologic oarecare; de ordin calitativ - se disting prin două tipuri ale reflexelor osteotendinoase: pendularitatea reflexului și inversiunea reflexului. Reflexe patologice în leziuni medulare - apar la excitații cutanate ale membrului inferior, nociceptive, în urma cărora se obține flexia piciorului pe gambă, a gambei pe coapsă și a coapsei pe bazin. Același excitant nociceptiv produce uneori: reflexul de triplă flexie încrucișat; reflexul de extensie ipsilateral, reflexul de masă. La ciupirea tegumentelor membrului inferior, apare: o triplă flexie a membrelor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
inversiunea reflexului. Reflexe patologice în leziuni medulare - apar la excitații cutanate ale membrului inferior, nociceptive, în urma cărora se obține flexia piciorului pe gambă, a gambei pe coapsă și a coapsei pe bazin. Același excitant nociceptiv produce uneori: reflexul de triplă flexie încrucișat; reflexul de extensie ipsilateral, reflexul de masă. La ciupirea tegumentelor membrului inferior, apare: o triplă flexie a membrelor, micțiune, defecație, transpirație. Se datorează difuziunii excitației la centrii motori, sfincterieni și vegetativi (Constantinovici, Adam, 1997). REFLEXELE COPILULUI MIC - După Așgian
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se obține flexia piciorului pe gambă, a gambei pe coapsă și a coapsei pe bazin. Același excitant nociceptiv produce uneori: reflexul de triplă flexie încrucișat; reflexul de extensie ipsilateral, reflexul de masă. La ciupirea tegumentelor membrului inferior, apare: o triplă flexie a membrelor, micțiune, defecație, transpirație. Se datorează difuziunii excitației la centrii motori, sfincterieni și vegetativi (Constantinovici, Adam, 1997). REFLEXELE COPILULUI MIC - După Așgian și Gașpar (1993), principalele reflexe tranzitorii specifice nou-născutului, sugarului și copilului mic sunt: a) reflexul Moro, numit
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
păși; dacă și după două luni se manifestă acest reflex, copilul este suspicionat de paralizie cerebrală); m) reflexul de suspendare, ce variază în raport cu poziția capului și cu vârsta (suspendarea în poziția verticală cu capul în sus determină, până la 4 luni, flexia membrelor inferioare, iar între 4 și 9 luni extensia acestora); n)reflexul plantar, prezent de la naștere, durează până la 2 ani (stimularea cu un obiect ascuțit a marginii externe a plantei, de la călcâi spre degete, determină flexia dorsală a halucelui și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
determină, până la 4 luni, flexia membrelor inferioare, iar între 4 și 9 luni extensia acestora); n)reflexul plantar, prezent de la naștere, durează până la 2 ani (stimularea cu un obiect ascuțit a marginii externe a plantei, de la călcâi spre degete, determină flexia dorsală a halucelui și răsfirarea în evantai a celorlalte degete); o) reflexul de triplă flexiune, prezent încă de la naștere, dispare pe la 1 an (la înțeparea tegumentelor plantare, se produce flexia dorsală a piciorului, flexia gambei pe coapsă și flexia coapsei
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a marginii externe a plantei, de la călcâi spre degete, determină flexia dorsală a halucelui și răsfirarea în evantai a celorlalte degete); o) reflexul de triplă flexiune, prezent încă de la naștere, dispare pe la 1 an (la înțeparea tegumentelor plantare, se produce flexia dorsală a piciorului, flexia gambei pe coapsă și flexia coapsei pe bazin). REFLEXELE DE POSTURĂ - La un subiect normal, când se modifică pasiv poziția unei articulații, la sfârșitul mișcării, se produce o contracție tonică a mușchiului, ale cărui capete de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
plantei, de la călcâi spre degete, determină flexia dorsală a halucelui și răsfirarea în evantai a celorlalte degete); o) reflexul de triplă flexiune, prezent încă de la naștere, dispare pe la 1 an (la înțeparea tegumentelor plantare, se produce flexia dorsală a piciorului, flexia gambei pe coapsă și flexia coapsei pe bazin). REFLEXELE DE POSTURĂ - La un subiect normal, când se modifică pasiv poziția unei articulații, la sfârșitul mișcării, se produce o contracție tonică a mușchiului, ale cărui capete de inserție se apropie; de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
determină flexia dorsală a halucelui și răsfirarea în evantai a celorlalte degete); o) reflexul de triplă flexiune, prezent încă de la naștere, dispare pe la 1 an (la înțeparea tegumentelor plantare, se produce flexia dorsală a piciorului, flexia gambei pe coapsă și flexia coapsei pe bazin). REFLEXELE DE POSTURĂ - La un subiect normal, când se modifică pasiv poziția unei articulații, la sfârșitul mișcării, se produce o contracție tonică a mușchiului, ale cărui capete de inserție se apropie; de exemplu, mișcarea pasivă de flexie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
flexia coapsei pe bazin). REFLEXELE DE POSTURĂ - La un subiect normal, când se modifică pasiv poziția unei articulații, la sfârșitul mișcării, se produce o contracție tonică a mușchiului, ale cărui capete de inserție se apropie; de exemplu, mișcarea pasivă de flexie a antebrațului pe braț determină un reflex de postură în mușchiul biceps. Reflexul de postură se caută cel mai frecvent la nivelul bicepsului brahial și al gambierului anterior. Exagerarea reflexului de postură reprezintă un semn important pentru semiologia extrapiramidală, în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
prin care se realizează creșterea excitabilității celulelor din cornul anterior. După T. Sbenghe (1987), creșterea aferențelor senzitivo-senzoriale către măduvă se realizează prin: a) întinderea mușchiului, ceea ce excită fusul neuromuscular și corpusculii Golgi din tendon, mărind aferentația proprioceptivă; b) reflexul de flexie pentru facilitarea contracției membrului inferior prin manevra Bechterew (pasiv, flectăm puternic halucele; se determină un reflex de flexie în tot membrul inferior). Între aceste manevre, se pot executa mai ușor mișcările de flexie active; c) reflexele de postură din poziția
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
măduvă se realizează prin: a) întinderea mușchiului, ceea ce excită fusul neuromuscular și corpusculii Golgi din tendon, mărind aferentația proprioceptivă; b) reflexul de flexie pentru facilitarea contracției membrului inferior prin manevra Bechterew (pasiv, flectăm puternic halucele; se determină un reflex de flexie în tot membrul inferior). Între aceste manevre, se pot executa mai ușor mișcările de flexie active; c) reflexele de postură din poziția ortostatică (se imprimă bruște împingeri pacientului, care, prin balansări, caută să-și mențină echilibrul; sunt reflexe de rectitudine
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tendon, mărind aferentația proprioceptivă; b) reflexul de flexie pentru facilitarea contracției membrului inferior prin manevra Bechterew (pasiv, flectăm puternic halucele; se determină un reflex de flexie în tot membrul inferior). Între aceste manevre, se pot executa mai ușor mișcările de flexie active; c) reflexele de postură din poziția ortostatică (se imprimă bruște împingeri pacientului, care, prin balansări, caută să-și mențină echilibrul; sunt reflexe de rectitudine); d) mobilizarea simplă articulară, ce excită proprioceptorii tendonului și capsulei articulare; e) efectul vizual, urmărirea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
punerea în joc și recondiționarea reacțiilor automate și a celor de integrare aflate la nivelul etajelor superioare ale sistemului nervos central. Reeducarea trebuie făcută în secvența dezvoltării filogenetice senzo-motoare. Treapta I - mobilitatea - este reprezentată de primele trei modele: a) modelul flexiei dorsale (modelul posturii de supt), prin stabilirea căreia se integrează sub control central reflexele tonice cervicale, permițând eliberarea mișcărilor bilaterale ale extremităților; b) rostogolirea; c) extensia totală (postura păpușii). Această treaptă corespunde dezvoltării copilului normal de la 0 la 3 luni
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
adductori ai coapselor. În caz de durere intensă, se confirmă o sciatică; b) semnul lui Bonnet - durere provocată prin adducția coapsei flectată pe bazin, atestă existența unei sciatici; c) semnul lui Brock - rigiditatea cefei, fără semne de contracturi latente. În flexia membrelor inferioare, indică prezența unui abces cerebral; d) semnul lui Duchenne - în cazul unui picior valgus dureros, apare o diminuare a rezistenței opuse la flexia dorsală a piciorului; e)semnul lui Dupuytren - la sugarul culcat dorsal se observă ascensiunea capului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
existența unei sciatici; c) semnul lui Brock - rigiditatea cefei, fără semne de contracturi latente. În flexia membrelor inferioare, indică prezența unui abces cerebral; d) semnul lui Duchenne - în cazul unui picior valgus dureros, apare o diminuare a rezistenței opuse la flexia dorsală a piciorului; e)semnul lui Dupuytren - la sugarul culcat dorsal se observă ascensiunea capului femural și scurtarea membrului inferior în timpul ridicării de jos în sus. Membrul revine la normal dacă este tracționat. Se poate percepe un zgomot la presiunea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]