KorAP: Find »[drukola/base=flexor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...13 >

311 matches

Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

crestă oblică - linia solearului - dispusă de sus în jos, din afară înăuntru, localizată în partea superioară a tibiei; la nivelul acestei creste se inseră: - pe interstițiu: mușchiul solear; - pe buza superioară: mușchiul popliteu; - pe buza inferioară: mușchii gambier posterior și flexorul comun al degetelor. -fața internă: plană în 2/3 inferioare unde vine în contact cu pielea, în 1/3 superioară este acoperită de tendonul “în labă de gâscă” al mușchilor: semitendinos, semimebranos, croitor, drept intern; - fața laterală este evidentă numai

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
în porțiunea mijlocie și rotunjită spre cele două extremități. în sus se bifurcă și cuprinde între liniile de bifurcație tuberozitatea tibială anterioară. în jos se termină pe maleola medială a osului. -medială, mai evidentă inferior unde se inseră fasciculul din flexorul comun al degetelor și aponevroza gambieră; -externă, servește în cea mai mare parte pentru inserția membranei interosoase; în porțiunea inferioară se bifurcă pentru a delimita incizura fibulară. Extremitatea inferioară este mai puțin evidențiată prezentând: -ofață superioară ce face corp comun

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
articulară pentru trohleea astragaliană la care se pun în evidență: - creasta antero-posterioară ce corespunde gâtului trohleei; două fețe pentru cele două versante ale trohleei astragaliene; -ofață anterioară, plană aflată în raport cu tendoanele extensorilor; -ofață posterioară pe care alunecă tendonul mușchiului lung flexor al halucelui; -o față externă (incizura fibularis) ce prezintă scobitura sau incizura pentru articularea cu peroneul; -o față medială ce se prelungește în jos printr-o apofiză voluminoasă - maleola internă (malleolus medialis) - ce prezintă: - o față articulară pentru talus; - un

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
față într-o porțiune: - orientată spre anterior, pe care se inseră mușchiul extensor comun al deaetelor, peronier anterior și extensorul propriu al deaetului mare; - orientată spre posterior, pe care se aăsește aambierul posterior; - posterioară, convexă, ruaoasă pe care se inseră flexorul propriu al deaetului mare. Marainile peroneului sunt: -anterioară (creasta peroneului) se bifurcă în partea inferioară; a fost descrisă la fața laterală; -internă ascuțită pe care se inseră mușchiul aambier posterior și septul fibros ce separă mușchiul de flexorul propriu al

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
se inseră flexorul propriu al deaetului mare. Marainile peroneului sunt: -anterioară (creasta peroneului) se bifurcă în partea inferioară; a fost descrisă la fața laterală; -internă ascuțită pe care se inseră mușchiul aambier posterior și septul fibros ce separă mușchiul de flexorul propriu al halucelui; -externă pe care se inseră septul fibros care separă mușchii lojei externe de cei din reaiunea posterioară. Extremitatea inferioară a peroneului este constituită dintr-o ridicătură voluminoasă în formă de piramidă triunahiulară, maleolă externă, situată într-un

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
anterioare, cu astraaalul prin două fațete articulare, iar în 1/3 posterioară devine ruaoasă și se află în contact cu o masă celulo-arăsoasă care separă tendonul lui Achile de articulația tibio-tarsiană; - fața inferioară prezintă: - tuberozitatea internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al deaetului mare; - tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul deaetului mic; - tuberozitatea anterioară: pe care se inseră liaamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă la nivelul unirii a 1/3 anterioare cu cele 2

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din reaiunea posterioară a aambei spre reaiunea plantară; în partea superioară șanțul este delimitat de apofiza calcaneană (sustentaculum tali) care la bază este mărginită de un șanț prin care trece tendonul flexorului propriu a\ deaetului mare și flexorul comun al degetelor; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului -fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
vasele și nervii din reaiunea posterioară a aambei spre reaiunea plantară; în partea superioară șanțul este delimitat de apofiza calcaneană (sustentaculum tali) care la bază este mărginită de un șanț prin care trece tendonul flexorului propriu a\ deaetului mare și flexorul comun al degetelor; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului -fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. 1. Tuberozitatea falangei distale

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Falanga distală 2. Falanga medie 3. Falanga proximală 4. Capul metatarsianului V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul medial 20. Tuberozitatea metatarsianului I 21. Spații interosoase metatarsiene 22. Oase sesamoide Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cu direcție oblică ce pornește de la procesul coronoid cubital și se dirijează în jos oblic până la tuberozitatea radială. Dispoziția fibrelor din liaament este de sens invers celor dim membrana interosoasă. Raporturile articulației sunt: 1. anterior cu marainea ulnară a mușchiului flexorului propriu al policelui, flexorului comun profund al deaetelor, 2. antero-inferior cu mușchiul pătrat pronator, 3. posterior și lateral extern cu mușchiul scurt supinator, extensor propriu al policelui, abductorul luna al policelui. 3. Articulația radio-cubitală inferioară Este o articulație trohoidă, uniaxială

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
capitis anterior) Originea este pe fața anterioară a masei laterale și a procesului transvers al atlasului. Inserția terminală este pe procesul bazilar al occipitalului. Raporturile anterioare ale mușchilor sunt cu faringele și pachetul vasculo- nervos al gâtului. Mușchii prevertebrali sunt flexori ai capului și ai coloanei cervicale. Mușchii prevertebrali sunt inervația de către ramurile profunde ale plexului cervical. FASCIILE GÂTULUI Fasciile gâtului sunt planuri conjunctive concentrice, cu o dispoziție complexă, legate de pături musculare. Lama superficială a gâtului (lamina superficialis) Lama superficială

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
baza procesului coronoid al cubitusului. Raporturi: - spre suprafață cu mușchiul biceps brahial și cu nervul musculocutant; - prin marginea medială cu vasele brahiale și cu nervul median; - prin inserția terminală cu fața anterioară a articulației cotului. Acțiunea: - este cel mai puternic flexor al antebrațului față de braț; - tensor al articulației cotului. Inervația este realizată de nervul musculocutanat. Originea este pe vârful procesului coracoid printr-un tendon comun cu cel al capului scurt al bicepsului brahial (Figura 102). Inserția terminală se realizează pe fața

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
marginea laterală a humerusului, epicondilul lateral. MUȘCHII ANTEBRAȚULUI (musculi antebrachii) Musculatura antebrațului este grupată în trei loje: anterioară, lateral externă și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: - primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, - palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; - planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; - planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; - planul al patrulea: pătratul pronator. Datorită faptului da mușchii din primele două planuri

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
MUȘCHII ANTEBRAȚULUI (musculi antebrachii) Musculatura antebrațului este grupată în trei loje: anterioară, lateral externă și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: - primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, - palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; - planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; - planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; - planul al patrulea: pătratul pronator. Datorită faptului da mușchii din primele două planuri au originea comună, la nivelul epicondilului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
grupată în trei loje: anterioară, lateral externă și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: - primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, - palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; - planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; - planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; - planul al patrulea: pătratul pronator. Datorită faptului da mușchii din primele două planuri au originea comună, la nivelul epicondilului medial al humerusului, poartă denumirea de mușchi

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: - primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, - palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; - planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; - planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; - planul al patrulea: pătratul pronator. Datorită faptului da mușchii din primele două planuri au originea comună, la nivelul epicondilului medial al humerusului, poartă denumirea de mușchi epicondilieni mediali sau epitrohleeni. MUȘCHIUL ROTUND PRONATOR

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: - primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, - palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; - planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; - planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; - planul al patrulea: pătratul pronator. Datorită faptului da mușchii din primele două planuri au originea comună, la nivelul epicondilului medial al humerusului, poartă denumirea de mușchi epicondilieni mediali sau epitrohleeni. MUȘCHIUL ROTUND PRONATOR (m pronator teres) Originea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
a epicondilului medial; - al doilea ulnar, pe fața medială a procesului coronoid al cubitusului. După un scurt traiect separat se unesc formând corpul mușchiului. Inserția terminală este pe partea mijlocie a feței laterale a radiusului. Raporturi: - acoperă mușchiul brahial și flexor superficial al degetelor; - laterale cu mușchiul brahioradial. Acțiunea: - pronator al mâinii, - prin fascicului humeral, flexor al antebrațului pe braț. MUȘCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (MARELE PALMAR) (m. flexor carpi radialis) Originea este la nivelul: - feței anterioare a epicondilului medial, - despărțitoarelor

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
un scurt traiect separat se unesc formând corpul mușchiului. Inserția terminală este pe partea mijlocie a feței laterale a radiusului. Raporturi: - acoperă mușchiul brahial și flexor superficial al degetelor; - laterale cu mușchiul brahioradial. Acțiunea: - pronator al mâinii, - prin fascicului humeral, flexor al antebrațului pe braț. MUȘCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (MARELE PALMAR) (m. flexor carpi radialis) Originea este la nivelul: - feței anterioare a epicondilului medial, - despărțitoarelor fibroase care-l separă de mușchii rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) (Figura 105

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
pronator; - împreună cu tendoanele mușchiului brahioradial formează un șanț prin care trec vasele radiale și ramura superficială a nervului radial; - împreună cu tendoanele mușchiului palmar lung formează un șanț prin care trec tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor și nervul median. Acțiunea: - flexor al mâinii pe antebraț; - slab flexor al antebrațului pe braț; - slab abductor al mâinii; pronator al mâinii când mâna este în extensie. Inervatia este dată de nervul median. MUȘCHIUL PALMAR LUNG (MICUL PALMAR) (m. palmaris longus) în 20% din cazuri

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
când mâna este în extensie. Inervatia este dată de nervul median. MUȘCHIUL PALMAR LUNG (MICUL PALMAR) (m. palmaris longus) în 20% din cazuri poate fi absent. Când este prezent are originea la nivelul epicondilul medial. Inserția terminală este pe retinaculul flexorilor Mușchiul are raporturi cu: - superficial: mușchiul flexor superficial al degetelor; - nervul median, în partea distală. Acțiunea este de slab flexor al mâini față de antebraț. Inervația provine din nervul median. MUȘCHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI (MUȘCHIUL CUBITAL ANTERIOR) (m. flexor carpi

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
20% din cazuri poate fi absent. Când este prezent are originea la nivelul epicondilul medial. Inserția terminală este pe retinaculul flexorilor Mușchiul are raporturi cu: - superficial: mușchiul flexor superficial al degetelor; - nervul median, în partea distală. Acțiunea este de slab flexor al mâini față de antebraț. Inervația provine din nervul median. MUȘCHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI (MUȘCHIUL CUBITAL ANTERIOR) (m. flexor carpi ulnaris) Originea se realizează prin două porțiuni (Figura 107): - capul humeral: la nivelul epicondilului medial, - capul ulnar: pe marginea medială

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cubitusului. Cele două capete sunt unite printr-o arcadă fibroasă pe sub care trece artera recurentă ulnară posterioară împreună cu nervul ulnar. Inserția terminală este la nivelul osului pisiform. Raporturi: - cu nervul ulnar aflat între capetele de origine ale mușchiului; - acoperă mușchii flexor superficial și profund al degetelor; - posterior și medial cu cubitusul. Acțiunea: - flexor al mâinii, - adductor al mâinii. Inervația se realizează prin nervul ulnar. MUȘCHIUL FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR (m. flexor digitorum superficialis) Originea: - capului principal, humero-ulnar, la nivelul epicondilului medial

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
trece artera recurentă ulnară posterioară împreună cu nervul ulnar. Inserția terminală este la nivelul osului pisiform. Raporturi: - cu nervul ulnar aflat între capetele de origine ale mușchiului; - acoperă mușchii flexor superficial și profund al degetelor; - posterior și medial cu cubitusul. Acțiunea: - flexor al mâinii, - adductor al mâinii. Inervația se realizează prin nervul ulnar. MUȘCHIUL FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR (m. flexor digitorum superficialis) Originea: - capului principal, humero-ulnar, la nivelul epicondilului medial și pe marginea internă a procesului coronoid; - capului accesor, radial, pornește de la

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ulnar aflat între capetele de origine ale mușchiului; - acoperă mușchii flexor superficial și profund al degetelor; - posterior și medial cu cubitusul. Acțiunea: - flexor al mâinii, - adductor al mâinii. Inervația se realizează prin nervul ulnar. MUȘCHIUL FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR (m. flexor digitorum superficialis) Originea: - capului principal, humero-ulnar, la nivelul epicondilului medial și pe marginea internă a procesului coronoid; - capului accesor, radial, pornește de la marginea anterioară a radiusului în porțiunea proximală. Masa mușchiului se dispune într-un strat superficial destinat degetelor III

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]