256 matches
-
a deschis, în ziua de 26 august, expoziția din cadrul celei de-a doua ediții a Salonului internațional de gravură mică. După cum se știe deja, această acțiune face parte din amplul proiect artistic și instituțional pe care omul de afaceri Victor Florean, finanțatorul și proprietarul acestuia, l-a inițiat împreună cu artistul plastic Mircea Bochiș. De la un simplu simpozion de sculptură în marmură, al cărui scop imediat privea recuperarea simbolică a unei materii prime valorificate exclusiv în regim industrial, s-a ajuns în
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16791_a_18116]
-
la gradul de inspector principal - Cornel Iureș, Liviu Cristian, Octavian Iliescu, Vicențiu Magda, Daniel Milincu, Alin Miloș, Daniela Purdi, Constantin Todeci, Ion Tufiș. Ministrul de interne a acordat plachete de „polițist de onoare“ subcomisarului Neculae Ștefan și agentului șef Mircea Florean. Și la Inspectoratul de Poliție Transporturi Timișoara au fost efectuate avansări în grad. Înaintea expirării stagiului au primit grade în plus doi ofițeri și trei agenți de poliție. Aici îi putem aminti pe Eugen Iercu și pe Vasile Hrițac, care
Agenda2003-13-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280852_a_282181]
-
inhibiții, atît sculptorul cu viziuni monumentale, cît și managerul oricînd pregătit să pună în acțiune evenimente cu durată limitată sau adevărate instituții care pentru mulți ar părea doar jocuri ale închipuirii. Se știe deja că împreună cu omul de afaceri Victor Florean, care a înființat lîngă Baia Mare o fabrică de marmură, Bochiș a organizat primul simpozion privat de sculptură în marmură din România, primul salon internațional de gravură mică și a declanșat proiectul celui dintîi muzeu particular de artă contemporană. Chiar dacă Muzeul
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
Pavel Șușară Ajuns acum la cea de-a treia sa ediție, Salonul Internațional de Gravură Mică de la Baia Mare, inițiat și coordonat profesional de artistul plastic Mircea Bochiș și patronat de Muzeul Florean, al cărui proprietar și finanțator este cunosacutul om de afaceri Victor Florean, s-a înscris indiscutabil în calendarul artistic al unui spațiu care nu mai este marcat acum nici de granițe fizice și nici de limitări culturale. Sute de țări
Din nou despre gravura mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15772_a_17097]
-
acum la cea de-a treia sa ediție, Salonul Internațional de Gravură Mică de la Baia Mare, inițiat și coordonat profesional de artistul plastic Mircea Bochiș și patronat de Muzeul Florean, al cărui proprietar și finanțator este cunosacutul om de afaceri Victor Florean, s-a înscris indiscutabil în calendarul artistic al unui spațiu care nu mai este marcat acum nici de granițe fizice și nici de limitări culturale. Sute de țări de pe toate continentele, nenumărate moduri de a privi lumea și tot atîtea
Din nou despre gravura mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15772_a_17097]
-
nivelul de informație și de cultură vizuală, cît și o nouă concepție, anume aceea integratoare, cu bătaie largă, așa de îndepărtată de reflexul egocentric și etnicist al celor mai multe dintre publicațiile din țară. Sursa imaginii este stocul de lucrări de la Muzeul Florean, de această dată premianții primei ediții a Salonului de gravură mică. Și iată cum, e adevărat, cu pricepere și cu inteligență, în același proiect se regăsesc simultan și deschiderea către lume, către spațiul olandez, francez etc., și marcarea unui eveniment
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
e adevărat, cu pricepere și cu inteligență, în același proiect se regăsesc simultan și deschiderea către lume, către spațiul olandez, francez etc., și marcarea unui eveniment local, acțiunea, pînă acum unică în întreaga geografie ex-comunistă, inițiată la Baia Mare de către Victor Florean. Salutări Nord-ului literar și călătorii multiple pe meridianele artistice ale lumii ( P.Ș.)
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
de gravură mică, premise încurajatoare. Tenacitatea, abilitățile manageriale și un anumit tip de reverie romantică, pe care le ilustrează foarte bine Mircea Bochiș, alături de curajul investiției, romantic și el, și de încrederea instinctivă în trăinicia formelor culturale, cu care Victor Florean a alimentat construcția proiectului, au reușit să înfrîngă adversitățile și să propună nu doar o acțiune culturală, ci și un mic model, poate utopic la rîndul său, de supraviețuire într-o lume din ce în ca mai precară. În spațiul
Muzeul Florean în 2005 (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11193_a_12518]
-
pe unde s-au perindat, pînă prin primele decenii ale secolului douăzeci, figuri celebre ale picturii central europene, și nu numai, s-a finalizat și ediția 2005, cea de-a șaptea, a Salonului internațional de gravură mică, organizat de Muzeul Florean, de data aceasta în primăvară, și nu în toamnă, așa cum ne-am obișnuit pînă acum. Acest Salon, care a devenit un reper pentru calendarul evenimentelor artistice din România și unul dintre cele mai frecventate spații de către artiștii străini, al cărui
Muzeul Florean în 2005 (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11193_a_12518]
-
Salonului... În consecință, tot ceea ce inițial a fost participare complezentă sau doar simplă încercare a norocului s-a autoinhibat și a dispărut în următoarele ediții. Premiile înseși, atribuite de juriul permanent al Salonului..., Pavel Șușară - președinte, Mircea Bochiș - membru, Victor Florean - membru, dar și, pentru prima oară, completat cu toți cei trei premianți ai ediției precedente, Denise Pelletier - Canada, Arthur Hakobyan - Armenia și Kohsei - Japonia, au fost mai greu de stabilit în comparație cu alte ediții, tocmai din pricina acestei valori mult mai apropiate
Muzeul Florean în 2005 (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11193_a_12518]
-
coșul carului. Îmi era somn și îmi pierise entuziasmul pe care îl aveam cu o zi în urmă. Nu mai vroiam să merg la pădure. Dar promisesem să mă duc și pentru asta stăteam cuminte și așteptam ca Bourean și Florean să-mi tragă trupul inert. Printr-o smuncitură carul se puse în mișcare. Tata stătea în față, iar frati-miu mergea mândru pe lângă boi. Var-mea rămăsese acasă cu promisiunea de a ne face gogoși. Mânați de vocea stăpânului
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
își iubea mult boii, ca de altfel toate animalele, însă nu ne lăsa se ne atașăm și noi mult de ele. - Că de, animale vin și se duc. Unde? Numai ei știau. Eu de când mă trezisem tot cu Bourean și Florean eram și cu restul de prin ogradă. Drumul spre casă a fost mai scurt. Așa mi s-a părut. Ajuns în dreptul hudiței, am zbughit-o pe drum pe la moș Gavril strigând tatei că am o treabă. - Să vii la masă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mai important într-o lume liberă este economia reală, reprezentată de actorul ei exponențial, adică de omul cu bani. Iar în acest moment, în România există două asemenea proiecte de o anvergură aproape utopică: acela, mai vechi, al lui Victor Florean de la Baia Mare și cel mai recent și localizat mai larg, al lui Sorin Marin. După depășirea acestor dificultăți, să le zicem administrative, se naște, însă, o nouă problemă, de data aceasta mult mai gingașă; aceea a participării propriu-zise și a
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
d. casier cuverte francate de un florin cincizeci cruceri (N-o 1 fl. 50 c: v. a. ) M. Emmescu, [CHELTUIELI PENTRU SEBBAREA DE LA PUTNA] Chitanță Prin care declar a fi primit de la d-nul casieriu Pitei marce postale de șase floreni șasezeci și cinci de cruceri (N-o 6 fl. 65 cr. ). Viena, 14 april 1870 Secretariu M. Eminescu [ÎNSEMNARE PE CARTEA LUI DOSOFTEI] [1874 - 1875] Această carte: Petrecerea sfinților sau Prologul sfinților, compusă și compilată de Mitropolitul Dosoftei, a fost
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
pe partea dreaptă a șoselei asfaltate, ce tăia pădurile drept În două, speriată, sări, cu mâinile Înainte, la minuscula ușă ce da spre miază-zi. Exact În același moment, În prag Își făcu apariția, destul de speriat, și el, Tăicuța, merceologul mănăstirii Floreni, cu una din mâini, dreapta, Întinsă, și, cu cealaltă, ținându-și obiectul ce-i acoperea capul. Instantaneu, Măicuța aproape că Îi căzu la piept, trupurile lipindu-li-se, elegant, unul de celălalt, ca două viguroase mlădițe de salcie. Au tresărit
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
căutat locuri de muncă. Mai departe, la facultate, nu aveau cu ce să-și susțină cheltuielile. Au tot căutat și zadarnică le-a fost căutarea. Pe atunci nu se cunoșteau. S-au cunoscut abia câțiva ani mai târziu, la mănăstirea Floreni. Măicuța, Îi devenise, ei, nume, datorită faptului, că, fiind prima, din familia lor numeroasă, iar mama murindu-i de timpuriu, ea a rămas să-și crească, alături de tată, frații și surorile. Se dezmierdau, cât erau cât niște popândăi și popândele
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Și așa a rămas, acela, cu un nume atât de frumos! După absolvirea liceului, tatăl și bunica l-au sfătuit: măi Tăicuță, tot nu-ți găsești tu de muncă, nici pe-aici, nici prin altă parte. Du-te la mănăstirea Floreni. Fă-te călugăr. Am și vorbit, cu cineva de acolo, și a spus că dacă ești băiat la locul tău, să te trimit la el. Să-l cauți pe bătrânul călugăr Pavăl. S-a dus. L-a căutat. L-a
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
că știi... nu te temi? Ea a râs din nou și scuturând din cap semn că nu, i-am simțit mirosul părului la fel de familiar și plăcut ca toate lucrurile care mă înconjurau. Știi de ce nu mă tem?... Că te place Florean. El se pricepe la oameni. Când am venit prima oară la stână, câinele ăsta m-a apărat de ceilalți ai lui, conducându-mă până la bunicu`. E rău și lumea se teme de el, dar în preajma mea devine un pămpălău; pune
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Mesteacăn r CONTRAPAGINĂ (p. 319) Anunțăm cu întristare trecerea dintre cei vii a d-lui Ilie Dașcă... om național care-ar fi fost în stare să sacrifice pentru națiune chiar sângele... dovadă că a sacrificat pentru scopuri națiunali și doi floreni și 25 de cruceri. D-nu Eugeniu Plai D-na Virginia Plai D-ra Olga (Poesis) Un geniu bun - Tolosan - D-na în Gegenwart ["CONTESA DASH... "] (P. 326) Contesa Dash a fost nevasta întîia a lui Grigore M. Sturza. De tânăr
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
violent, „bătând la om”! Va credea că lui Vi’anti Îi este foame pentru că Aneta preocupată de Cociobana lui Niță a uitat să-i ofere porțioara de mămăligă ori că a apărut cel mai mare dușman al său, Sinan-Pașa, motanul florean, botezat așa tot de către Victor, iubitorul de istorie. Nu știa că adevăratul motiv care-l oripila pe Vizanti era noua sa Înfățișare ( mascat, murdărit și cu părul vâlvoi) care Îi producea aceiași frică specială, ca atunci când bunica Ileana venea furioasă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
să „Încalțe pe motanul Sinan-Pașa În coji de nuci, jumătăți din coaja nucilor prin care executa găuri cu un cui Înroșit În sobă și apoi prin găuri trecea ață de tort obținând În final niște opinci cu care Încălța motanul florean, Îl urca În pod, acolo unde motanul oripilat tropăia, se Împiedica, mai cădea, mai mergea până când, cum-necum ajungea la scara din gura podului de pe care aluneca și cădea În tindă cu mare zgomot și miorlăieli, timp În care toți ai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de mai târziu, George Enescu, ci, tuturor locuitorilor Păpăuților, acei locuitori, care, de câte ori auzeau de el, săreau ca arși, de pe unde se aflau, și-i căutau prezența, glasul, inima, sufletul. Acum, cocoțat pe carul de dinainte, tras de doi boi floreni, voinici, împărțea, celor care-i răspundeau chemării, urșii, cu care-i obișnuise, de mai mulți ani. Un urs de al lui moș Costache Enescu era alcătuit dintr-un bulgăre de brânză de oi, preparată la putină, de mărimea unui ou
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
din 24 iulie 2001, se modifică în mod corespunzător." LEGEA nr. 582 din 22 decembrie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 931 din 23 decembrie 2003 prevede: "Art. 1 (1) Comună Murgeni, județul Vaslui, se declară oraș. ... (2) Satele Cârja, Floreni, Lățești, Raiu, Sarateni, Schineni aparțin orașului Murgeni. ... Art. 2 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicata în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările ulterioare, precum și pct. 5.6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185167_a_186496]
-
din 24 iulie 2001, se modifică în mod corespunzător." LEGEA nr. 582 din 22 decembrie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 931 din 23 decembrie 2003 prevede: "Art. 1 (1) Comună Murgeni, județul Vaslui, se declară oraș. ... (2) Satele Cârja, Floreni, Lățești, Raiu, Sarateni, Schineni aparțin orașului Murgeni. ... Art. 2 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicata în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările ulterioare, precum și pct. 5.6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185169_a_186498]
-
din 24 iulie 2001, se modifică în mod corespunzător." LEGEA nr. 582 din 22 decembrie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 931 din 23 decembrie 2003 prevede: "Art. 1 (1) Comună Murgeni, județul Vaslui, se declară oraș. ... (2) Satele Cârja, Floreni, Lățești, Raiu, Sarateni, Schineni aparțin orașului Murgeni. ... Art. 2 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicata în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările ulterioare, precum și pct. 5.6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185170_a_186499]