367 matches
-
și le compară cu câte un animal. În acest mod, animalul devine imagine a păcatului sau a bunei conduite. Sigur, influența Fiziologului este evidentă și aici, deși cele două lucrări, în diferite variante, au lucrat în paralel, completându-se fericit. Florilegiul italian i-a fost cunoscut și lui Leonardo da Vinci, care l-a imitat cu entuziasm în câteva note care alcătuiesc un mic bestiar de uz propriu 51. Ceea ce demonstrează că nici umanismul nu se sustrăgea cu totul șarmului exercitat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
despre o influență stoică propriu-zisă în Divanul nu este pertinent. Citatele din Seneca au exact aceeași greutate și autoritate ca celelalte aparținând celorlalți autori, laici sau creștini. Dacă autorul recurge mai des la ele este pentru că și frecvența lor în florilegiile de unde le decupează este mai mare decât a altora, din cauze pe care le-am sugerat mai sus. Înainte de a sfârși această discuție referitoare la Divanul..., să amintim faptul că, dacă lucrarea se încheie cu Ale stoicilor porunci dzece, faptul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pref. Mircea Martin, București, 1970; Curzio Malaparte, Sodoma și Gomora, București, 1970; Andrei Belâi, Versuri, București, 1973; Artiom Vesiolâi, Volga petrece, București, 1973; Vladimir Piskunov, Andrei Belâi, București, 1975 (în colaborare cu Tatiana Nicolescu și Madelaine Fortunescu); G. B. Marino, Florilegiu, pref. trad., București, 1976; M. I. Lermontov, Poezii, pref. trad., București, 1977; René de Solier, Arta și imaginarul, pref. Ion Pascadi, București, 1978 (în colaborare cu Marina Dimov); Gérard de Nerval, Poezii, pref. Vasile Nicolescu, București, 1979; L.N. Tolstoi, Copilăria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
Această critică poate fi formulată în termeni destul de generali. Există impresia că diferiți autori nu au avut curiozitatea de a privi la Patrologia lui Migne, cu atât la mult la edițiile critice mai recente. Mare parte dintre aceștia lucrează pe florilegii deja tăiate și adunate și nu le repun în contextul lor, chiar și în cel mai imediat. De aceea vor cita cuvintele lui Ioan Gură de Aur: „Adultera este femeia nimănui” pentru a conchide că adulterul distruge legătura conjugală și
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
Muzeului Cultural din Fălticeni. Vă rog să primiți stimate domnule Dimitriu, Încredințarea sentimentelor mele alese. Barbu Solacolu 366 Părerea lui Barbu Solacolu ni s-a părut judicioasă. Din dosarul amplu pe care l-a avut la dispoziție, a ales un florilegiu de poezii, cu următoarele titluri, cuprinzând atât creație originală, cât și traduceri ale Lucreției Andriu: „Predoslovie”; „La casa luminilor noastre”; „Invocare”; „Cânt de reculegere”; „Neastâmpăr”; „Definiții”; „Moldova mea”; „Din zori de zi...”; „Echinocțiu”; „Te văd...”; „Către soare”; „Spleen”; „Gândește luna
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aflăm mai multe (dincolo de informațiile din memorii) despre activitățile represive În care fostul lucrător al Securității a fost implicat. Andrei Muraru ION CALAFETEANU Scrisori către tovarășa Ana Editura Univers Enciclopedic, București, 2005 Cartea lui Ion Calafeteanu oferă cititorului român un florilegiu de scrisori pe care le-a primit Ana Pauker În perioada În care a fost Ministru al Afacerilor Externe (1947-1952). Autorul, căruia Îi datorăm și alte contribuții legate de subiectul puțin cercetat al politicii externe românești (a coordonat cronologia Istoria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
unui om din toate punctele de vedere competent în această privință". Laurențiu Ulici, președintele Uniunii Scriitorilor din România, din cuvântul rostit la lansarea monografiei Ioan Paul al II-lea, Papă pentru mileniul al III-lea, București 7 iunie 2000. Adevărat florilegiu sacru "...Cartea pe care ne-o oferă astăzi distinsul om de cultură Nicolae Mareș este, de fapt, prima biografie, primul eseu de largă respirație spirituală scris în limba română despre Papa Ioan Paul al II-lea. Mă bucur foarte mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
privirea pe care autorul o aruncă asupra Omului care este astăzi capul Bisericii Catolice. Minunata carte a domnului Nicolae Mareș este cu măestrie împodobită cu numeroase fragmente lirice selectate din poemele Sfântului Părinte, fragmente ce se constituie într-un adevărat florilegiu sacru, pe care de altfel, cititorul român a avut privilegiul de a îl parcurge integral în traducerea aceluiași rafinat om de cultură care este domnul Mareș. Ceea ce autorul aduce nou în cartea sa este insistența cu care se oprește asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
adunată întreaga operă poetică a românului basarabean, însoțită de o prefață datorată acad. Mihai Cimpoi, de o postfață a lui Theodor Codreanu, precum și de câteva anexe de certă utilitate: un itinerar biografic și bibliografic (alcătuit de Daniel Corbu), un cuprinzător florilegiu de texte critice ("Poezia lui Grigore Vieru în interpretarea criticii literare", unde-s înmănuncheate 30 de contribuții, de la N. Manolescu la Eugen Simion, de la Zoe Dumitrescu-Bușulenga la Romul Munteanu), un indice alfabetic al poemelor și o bogată colecție de imagini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ales pentru unghiul de abordare care-l singularizează: Eminescu este literalmente înfierat în numele... moralei creștine! Și cum toți am auzit de isprava lui Grama, dar mai nimeni nu i-a citit frazele greoaie și inepte, socot că prezintă interes un "florilegiu" din cugetările trogloditului profesor de religie. Mai întâi, portretul-cadru: Eminescu nu-i decât "un aventurier care nicicând n-a făcut un studiu serios și sistematic, care, corupt și stricat în suflet și-n inimă încă din tinerețe, era deja blazat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
rol pedagogic, de selecție și ierarhizare a valorilor, Elvira Sorohan recurge la formula exercițiului de admirație și a comentariului pe cont propriu, însușindu-și postura de simplu cititor cu veleități exegetice, fără pretenții canonizante. Rezultă un foarte original și documentat florilegiu de istorie literară în veșmânt eseistic, fiindcă textele din volum au o respirație amplă, de comentariu ce coboară la amănunt pentru a evidenția ulterior judecăți de ordin mai general de factură nu doar literară, ceea ce le face să depășească semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
precum Mihai Eminescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Virgil Teodorescu, Nina Cassian, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Mircea Dinescu, astfel că în 1979 putea să tipărească, în colaborare cu Iuri Kojevnikov un florilegiu poetic substanțial. S-a dovedit capabil să le înțeleagă celor tălmăciți „spiritul și personalitatea, procedând în fiecare caz cu o salutară deferență izvorâtă din convingerea că servește o mare literatură, demnă de a fi cunoscută de cititorii de limbă rusă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287724_a_289053]
-
fragment mai puțin vehiculat, semnat de Petre Demetru Popescu, despre "steagurile neînvinse ale neatârnării" (vezi Cleopatra Mihăilescu, Tudora Pițilă, Istorie. Suport didactic. Clasa a IV-a, Editura Aramis, București, 2005, p. 57). Aceeași editură a publicat, de altfel, și un florilegiu de texte consacrate, reunind fragmente ale unor clasici ai evocării istorice, precum Nicolae Iorga, Nicolae Grigoraș, Alexandru Vlahuță, Constantin și Dinu Giurescu, Grigore Ureche (Lecturi istorico-geografice. Antologie de texte pentru clasele III-IV, Editura Aramis, București, 1998, pp. 47-54). 78 Din
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
II-a a volumului semnat tot de Dumitru Almaș și Eleonora Fotescu, Istoria Patriei. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1989). Totuși, ceva s-a schimbat în acest deceniu, de vreme ce, la sfârșitul lecțiilor, apărea un florilegiu de "Aprecieri ale tovarășului Nicolae Ceaușescu privind istoria patriei", recomandat pentru lecturi suplimentare (Ibidem, pp. 172-173). 374 Idem, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a IV-a, 1991, p. 113. 375 Ibidem, pp. 114-118. 376 Chiar șoimii patriei trebuiau să știe
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu logodnica sa, Hilary Wiesner, în engleză, publicate între 1988 și 1991, fie în reviste, fie în volumul La collezione di smeraldi (1989). Remarcabile nu doar prin calitatea lor literară, textele sunt concepute în sensul încifrării poetice a unui amplu florilegiu de motive mitico-religioase, filtrate adesea prin „pergamentul diafan” al emoțiilor vii ale scriitorului. Uneori, aluzii fine racordează universul ficțional la experiențele românești ale autorului (Limba Creației), alteori acesta apare ca un experiment în oglindă în raport cu mitanaliza: rescrierea mitului ca text
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
scurte articole în „Luceafărul”, „Revista politică și literară”, „Ramuri”, „Căminul nostru”, „Sămănătorul”, „Cosinzeana”, „Lumina literară”, „Viața românească”, „Drapelul”, „Drum drept”, „Văpaia”, „Flacăra”, „Viața literară”, „Solia”, „Capitala” ș.a. În 1916 își adună versurile în volumul Șesuri natale; concomitent îi apăreau un florilegiu - Zâmbete-n lacrimi - într-o colecție condusă de Al. Vlahuță și traducerea broșurii Belgia însângerată a lui Émile Verhaeren. Pe durata războiului este soldat sanitar și lucrează în redacția „Neamul românesc”. În 1918 revine în București și colaborează la „Răsăritul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
Cluj (2000). Îngrijește o lucrare a cardinalului Alexandru Todea, Luptele mele, un strigăt în pustiu vreme de un pătrar de veac (2003). Retrăind Antichitatea filtrată prin cultura secolului al XX-lea, S. oferă în prima sa carte, Elogii (1986), un florilegiu de versuri clasice în concepție, dar moderne ca factură, unde se asociază tonalitatea ceremonios hieratică, stilul lapidar oracular, construcția atentă, ritmurile și chiar prozodia hexametrilor sau endecasilabilor din poezia latină cu subversiunea ironică sau cu spiritul ludic, practicate de optzeciști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
oportunist, fiindcă documentele publicate și relațiile personale cu regina Maria dovedesc că „a fost totdeauna un regalist”. În 1991 iese de sub tipar o antologie conținând traduceri din Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, George Bacovia, la care S. adaugă un florilegiu de poezii proprii, în limba franceză, ca o încununare a activității sale de „ambasador al culturii române în Occident”. A mai semnat George Poenaru, Michel Steriade-Boissenot. Critica a fost tentată să eticheteze poezia lui S. ca tradiționalistă, versul fiind, așa cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
ori adaptează pentru radio numeroase piese din dramaturgia universală, iar în 1963 și 1964 susține un ciclu de emisiuni literare, textele acestora fiind reunite, împreună cu altele din același registru, în volumul Scriitori în lumina documentelor (1968). A mai editat un florilegiu epistolar - Corespondență (1969). Cu toate că stilul artistic năzuind la calofilie, nu fără unele constructe imposibile, și aerul ușor anemic al notelor din Carnet de drum au umbrit întrucâtva o seamă de reflecții și mărturisiri interesante ori de observații juste, cartea nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
slabe”, sunt necesare, sunt materialele ce asigură soliditatea întregului. Acestora nu li se cere perfecțiune, ci rezistență, rolul lor fiind de a umple golurile și a menaja deschiderile. Nu există operă mare fără „umpluturi”. Opera lui Nichita nu e un florilegiu de unicate frumoase, chiar „geniale” să zicem, cum sunt altele, splendide desigur și în veci admirabile, ci e toată o singură mare alcătuire, la facerea căreia artistul, întocmai ca inima în alternanța sistolei și diastolei, alternează în acțiunea sa creatoare
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mai ales ca un model cultural și spiritual, de înnoire și ridicare a omului lăuntric, de cunoaștere și armonizare a propriului sine cu ceilalți, cu lumea și cu Dumnezeu. Ambasadorul cel mai de seamă al acestui model este de departe florilegiul de texte intitulat „Mărturisirea unui pelerin despre lucrarea plină de har a Rugăciunii lui Iisus”, cunoscut mai ales sub titlul generic „Pelerinul Rus”. Volumul, care a fost tradus în mai toate limbile lumii (germană, franceză, italiană, greacă, japoneză, română, etc.
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
deputați și spectatori atinși nu au avut, cu excepția abatelui Lemire, decît răni superficiale în urma exploziei obiectului în care se puseseră cuie de tapițerie. Aceasta i-a dat președintelui Charles Dupuy ocazia de a spune cuvintele: "Ședința continuă...", imediat trecute în florilegiul celei de a 3-a Republici la înălțimea vorbelor memorabile: "Sări, Auvergne! Iată dușmanul"15, ale cavalerului d'Assas și apostrofarea pe care Mirabeau i-a adresat-o lui Dreux-Brézé16: comercianții au făcut din ea un joc de cărți istoric
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
monedă mică de nichel) în valoare de 20 de bani în altele mai mici. Funcționarul de la ghișeu și-a ridicat sprâncenele, le-a scrutat cu minunăție și, cu un mic zâmbet de compasiune, le-a schimbat moneda. Și dintr-aceste florilegii am putea povesti la nesfârșit. Don Calabria, prin aceste spuse «voletti» voia să încerce umilința și obediența bunelor surori, dar o făcea în mod burlesc, pentru că «sfințenia, spunea, e ceva serios dar nu serioasă». Surorile care trăiau în Micuța Casă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
siatemi Gesù!» (Isuse, Isuse, ai milă de mine!). Într-o zi, don Calabria, celebrând o sfântă Liturghie pentru cei bolnavi, a rostit aceste cuvinte: «Cei sănătoși celebrează Euharistia stând în jurul altarului. Cei bolnavi sunt pe altar». Am adunat un mic florilegiu de expresii ale lui don Calabria referitoare la suferință și la cei suferinzi. Dacă ar fi fost spuse de un om sănătos, tânăr, puternic, am putea zâmbi de milă. Dar au fost articulate de un om care știa ce era
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fericirea de a fi fost cea dintâi beneficiară a acestui ajutor și a putut de pe acum cântări, în toată amploarea ei, realitatea acestei prietenii și a acestei dragoste.“ (Scînteia tineretului, 4 februarie 1958) BRUMARU A. I. „Cuprinzând sute de pagini, emoționantul florilegiu al celei mai fierbinți iubiri pentru Omul între oameni care este secretarul general al partidului nostru, volumul Omagiul scriitorilor din România constituie o mărturie vie a hotărârii noastre de a construi o lume nouă pe pământul țării.“ (Astra, octombrie 1978
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]