871 matches
-
costumul de business și neolimba de lemn. În două rânduri, am avut șansa să asist la discursurile lui Ungureanu la sediul celebrei Societăți Germane de Politică Externă din Berlin și la Universitatea Iudaică din Ierusalim, de pe Muntele Scopus. Precizie, farmec, fluență căutat elegantă a limbii engleze, talent retoric, o oarecare semeție juvenilă autofandată care-i stă bine, pentru că are mai puțin în comun cu aroganța decât cu orgoliul profesional și, aș îndrăzni să spun, patriotic. Într-unul dintre interviurile sale de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
obținute prin focalizarea pulsurilor femtosecundă generate de un laser Ti:safir CPA pe suprafața unor filme metalice subțiri (grosime de 0,05-2,0 µm), depuse din stare de vapori pe un substrat suport din sticlă de borosilicat. Pe măsură ce este majorată fluența pulsului femtosecundă, profilul spațial cvasi-Gaussian este aplatizat treptat. Această aplatizare este determinată de descompunerea dielectrică și ablația incipientă a substratului din sticlă, ceea ce blochează vârful central Gaussian de intensitate ridicată determinată de absorbția neliniară. Această concluzie este bazată pe observația
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
profilul spațial cvasi-Gaussian este aplatizat treptat. Această aplatizare este determinată de descompunerea dielectrică și ablația incipientă a substratului din sticlă, ceea ce blochează vârful central Gaussian de intensitate ridicată determinată de absorbția neliniară. Această concluzie este bazată pe observația conform căreia fluența utilizată în cadrul experimentelor este apropiată pragului de ablație [45]. În principal, orice descompunere sau eliminare de material de pe o Țintă solidă reprezintă consecința unui consum de energie la Țintă, conducând la depășirea energiei de legătură a solidului. Pentru un proces
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
10 ns, cu diametre ale amprentei de aproximativ 300 µm) pe diferite Ținte amplasate într-o cameră vidată. Au fost abordate materiale simple, precum Al sau Cu, dar și complexe, precum ceramici - BNSiO 2, Al2O3 și sticle speciale - AsxSe100-x, la fluențe de până la 1 kJ/cm2. Pentru înregistrarea de imagini ale plumei de plasmă ca întreg, a fost folosită o cameră ICCD (Intensified Charge-Coupled Device, 576 x 384, timp de închidere 20ns), cu temporizări variabile, în funcție de pulsul laser. În Fig. 2
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
și-a găsit un prieten neobișnuit în persoana unui emigrant rus în vârstă de 51 de ani, George de Mohrenschildt, un geolog petrolist cu afaceri internaționale. Nativ din Rusia, de Mohrenschildt a dezvăluit ulterior Comisiei Warren că Oswald avea „...o fluență remarcabilă când vorbea în rusă.” Marina, între timp, s-a împrietenit cu Ruth Paine, un Quaker care încerca să învețe limba rusă și cu soțul său, Michael Paine, care lucra pentru Bell Helicopter. În iulie 1962, Oswald a fost angajat
Lee Harvey Oswald () [Corola-website/Science/317844_a_319173]
-
31 de ani, cu 12 ani mai tânăr decât ea. Specializarea lui erau diferențele la nivel neurologic dintre femele și masculi, „deseori considerate În mod eronat ca diferențe Între coeficientele de inteligență medii“, obișnuia Dwight să spună, „În loc să fie considerate fluențe diferite localizate În anumite regiuni ale creierului“. Acum era asistentul unui alt coleg, om de știință, Într-un proiect care cerceta felul În care veverițele sunt capabile să Îngroape nuci În o sută de locuri diferite, fără vreun tipar vizibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
conferit personalitate secolului al XIX-lea francez: Chateaubriand, Victor Hugo, Alfred de Musset, Balzac, Stendhal, Gustave Flaubert și Émile Zola. Alături de exactitatea comentariului și de soliditatea construcției, pe care bogăția aparatului critic nu o sufocă, aceste contribuții se disting prin fluența și eleganța discursului. SCRIERI: Julien Green, o conștiință tragică, Iași, 1995; Personajul literar în secolul al XIX-lea francez, Iași, 1997; Timp și spațiu în literatura franceză din secolul al XIX-lea, Iași, 1999. Repere bibliografice: Corina Dimitriu, „Direcții în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
Șantierului de Subif de la Ițcani. Construirea unor poduri noi, moderne, ca, de pildă, cel de peste râul Moldova, la Praxia, podul de la Dornești, de peste râul Suceava. Ridicarea și întreținerea unor ziduri de sprijin, taluzuri, parapete și efectuarea unor drenuri pentru buna fluență a traficului rutier. Acesta a crescut an de an, de la 965 vehicule în 24 de ore, în 1965, la 3.480 vehicule în 1995, adică de peste 3,5 ori, indice mult superior mediei pe Regionala de Drumuri Naționale Iași. Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
abateri de la realitate, pe care o transformă uneori prea brutal. Este cazul literaturii fantastice, a literaturii postmoderniste până la momentul în care a devenit post-postmodernistă. Aforismele lui Theodor Codreanu au ușoară notă de istorie literară, se percep cu aceeași sinceritate și fluență magică care-i aparține unui filosof decretat critic de împrejurări mai puțin cunoscute. Multe întrebări retorice de altfel: poezia lui Bacovia, Barbu, Blaga, Arghezi e mai tot timpul tratată ca o literatură școlară și nu reușește să treacă de această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
anterior 3.1 Evaluarea inițială a elevilor În perioada 15 septembrie - 15 octombrie 2005 au fost aplicate probe cu conținut psihologic care au vizat diagnosticarea imaginației creatoare și a originalității gândirii elevilor, în același timp urmărindu-se și parametrii creativității: fluența, flexibilitatea, originalitatea. Aceste probe psihologice aplicate au fost grupate astfel: 1. proba pentru cunoașterea caracteristicilor gândirii și imaginației creatoare; 2. proba de originalitate; 3. probe de atenție(test de decodificare; probă de substituție sau cod); 4. probe de creativitate și
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
fata lui Kinsman mergeau la același logoped. Avea același cusur pe care-l avusese Moise a cărui mână a fost călăuzită de înger spre cărbune, Friedl, și și-a târât după ea bâlbăiala până când a reușit s-o transforme în fluență. Ani mai târziu, la un meci de fotbal la care vindeam cârnați, am auzit-o vorbind; nu m-a recunoscut cu pălăria aceea albă tipică evenimentului, dar mi-aduc și acum aminte cum am ajutat-o să repete „Când bruma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de fapt nu intenționam să îl urmez în toate, și că greutățile prin care trecuse el erau poate prea mult pentru mine. De acest lucru începuse și el să devină conștient. A fost la început mulțumit de bunăvoința mea, de fluența mea, de linsul linguriței, de recunoștința mea, de amabilitatea mea, care a continuat în vreme ce mă ridicam în ochii familiei Magnus și mă bucuram și eu cum puteam de toate lucrurile seducătoare pe care le puteau ei oferi - toată acea opulență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
îi dă înainte cu povestea lui. De aici provine, în parte, oferta de rău augur a parantezelor, pe care ți-am făcut-o cu câteva fraze în urmă. Știu că numeroși oameni inteligenți nu suportă comentariile în paranteză care știrbesc fluența unei povestiri. (Suntem sfătuiți împotriva lor și prin poștă - mai cu seamă de cei ce pregătesc anumite teze și care sunt mânați de impulsul zburdalnic de a ne scrie pe sub masă, în timpul lor liber din afara campusului universitar. Dar noi citim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și o operă de artă”. (N. Ghei, 1979, p. 107) Capitolul 2. VIRTUȚILE STILISTICE ALE TEXTULUI JURNALISTIC Este foarte important să stabilim dintru început care sunt exigențele stilistice de bază ale unei scriituri jurnalistice corecte: claritatea, concizia, credibilitatea, lizibilitatea, coerența, fluența, adecvarea etc. Vom exemplifica fiecare trăsătură în parte, nu fără a atrage atenția tinerilor dornici să practice meseria de ziarist că respectarea vigilentă a unor reguli și interdicții nu asigură în mod obligatoriu unui text nici calitatea și nici puterea
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
poate să ne ajute, având de partea sa un plus de luciditate și de spirit critic. „Tot ce se taie nu se fluieră”, zice un aforism nu tocmai academic. Important este ca fragmentele eliminate să nu afecteze nici expresivitatea, nici fluența stilistică sau ideatică a textului. Este o adevărată artă să tai fără să se simtă. De regulă, șefii au o plăcere diabolică să intervină în textul subordonaților. Așa se explică mulțimea conflictelor și a resentimentelor ce apar în cadrul unei secții
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mai general: colț cu..., lângă..., aproape de. Gândiți-vă la ceea ce vreți să spuneți, nu la felul în care o veți face. Evitați perifrazele și vorbirea stufoasă, cu multe subordonate. Evitați psihologizarea: gânduri, sentimente, amintiri, constatări prelungi și tihnite. 2.5. Fluența. Ruda cea săracă Strâns legată de credibilitate, fluența pare a fi ruda săracă a virtuților stilistice. Cei mai expuși lipsei de fluență sunt debutanții, tinerii care nu au încă exercițiul scrisului. Iată de ce nu vom insista asupra acestei probleme, convinși
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la ceea ce vreți să spuneți, nu la felul în care o veți face. Evitați perifrazele și vorbirea stufoasă, cu multe subordonate. Evitați psihologizarea: gânduri, sentimente, amintiri, constatări prelungi și tihnite. 2.5. Fluența. Ruda cea săracă Strâns legată de credibilitate, fluența pare a fi ruda săracă a virtuților stilistice. Cei mai expuși lipsei de fluență sunt debutanții, tinerii care nu au încă exercițiul scrisului. Iată de ce nu vom insista asupra acestei probleme, convinși fiind că experiența le va fi tinerilor cel
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
perifrazele și vorbirea stufoasă, cu multe subordonate. Evitați psihologizarea: gânduri, sentimente, amintiri, constatări prelungi și tihnite. 2.5. Fluența. Ruda cea săracă Strâns legată de credibilitate, fluența pare a fi ruda săracă a virtuților stilistice. Cei mai expuși lipsei de fluență sunt debutanții, tinerii care nu au încă exercițiul scrisului. Iată de ce nu vom insista asupra acestei probleme, convinși fiind că experiența le va fi tinerilor cel mai bun profesor. Ne vom opri totuși la o cauză mai importantă a lipsei
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
debutanții, tinerii care nu au încă exercițiul scrisului. Iată de ce nu vom insista asupra acestei probleme, convinși fiind că experiența le va fi tinerilor cel mai bun profesor. Ne vom opri totuși la o cauză mai importantă a lipsei de fluență - secvențializarea discursului, trecerea brutală, inabilă și inconsecventă de la o afirmație (constatare) la alta. Să amintim două situații care amenință grav curgerea firească a unui text: Proasta gestionare a începutului - justificarea și explicațiile. Întrebările de bază ale textului - fie el jurnalistic
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
50% filmate în zorii acestei perioade, când românii se dezmeticeau după Revoluție” (Cotidianul, nr. 4385, p. 24). Acest exemplu, luat la întâmplare, arată (dacă mai era nevoie) că imperfecțiunile stilistice se însoțesc, apar în cascadă: neclarități, lipsă de concizie, de fluență sau metonimii și personificări neizbutite: „va urma” (pentru telenovelă), „coronița anului de producție 2003” etc. Apropierea inabilă, chiar ilogică, a două momente mult despărțite în timp și spațiu: „Am intrat în baie/Profesoara de română m-a scos la tablă
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o tulburare a firescului. Relație înseamnă conflict. În autenticul și gestionarea acestuia stă toată arta naratorului. Orice povestire conține o succesiune de alte mici povestiri (mai mult sau mai puțin rezumate). Numărul lor trebuie ținut sub control. Pentru a păstra fluența sau echilibrul general al textului, vom renunța la unele întâmplări (istorisiri), fie ele și interesante. Prin urmare, este firesc ca o bună parte din documentare să nu fie fructificată în reportaj, în povestea conținută de acesta. Gestionați cu atenție prezentul
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
marcheze vizual un text, micșorând monotonia; și să marcheze o nouă idee. Dinamismul și alternanța paragrafelor se recomandă în textele lungi (anchetă, reportaj, editorial). Paragraful este ca o respirație. El impune un anume ton și un ritm subsumat exigențelor de fluență ale textului. Important, în acest caz, este să nu uităm de legea alternanței și, mai ales, să nu uităm că orice paragraf se constituie în jurul unui enunț-cheie. Trecerea de la o idee la alta, de la un aspect la altul, ridică o
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un sertar. Caută printre hârtii și poze risipite ceva anume” etc. Povestirea (citatul) bătrânului poate continua apoi, schimbând unghiul de atac, fără ca acest lucru să deranjeze lectura. Gestionarea corectă a paragrafului este strâns legată de rigorile planului ales. Lizibilitatea și fluența reprezintă miza oricărui paragraf. „Nu există un model universal pentru planul jurnalistic”, afirmă Jose de Broucker (1995, p. 79). Atât planul, cât și gestionarea paragrafului trebuie să țină cont de unele criterii: Criteriul de coerență. O adunătură de vagoane nu
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
apelări banale: „Domnișoară, cât este ceasul?”. De netranspus în stilul indirect pot fi: elementele de argou, oralismele, neglijențele de exprimare, regionalismele, arhaismele, proverbele, comparațiile inedite, exclamațiile etc. Nu recomandăm folosirea citatului în atacul și în finalul textului. Motivele țin de fluența discursului. În atac, citatul obligă la folosire, unor elemente de legătură convenționale (mărturisea X, zicea Y). Amplasat la final, citatul poate crea un suspans nedorit. Nu folosiți în nici un caz citatul colectiv: „Minerii ne-au declarat: Nu se mai poate
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]