1,694 matches
-
a fluorescenței, randamentul cuantic, deplasarea Stokes, anizotropia fluorescenței. Există o serie de factori, de natură diferită, care afectează spectrele de emisie fluorescentă a proteinelor aflate în soluții, maximul de emisie depinzând de acești factori. De exemplu, deplasarea maximului de emisie fluorescentă se datorează unor modificări apărute în solvent: redistribuirea electronilor în solvent, reorientarea moleculelor de solvent în jurul dipolilor stării excitate sau interacțiunea dintre fluorofori și solvent. Influența solventului asupra spectrelor de fluorescență se traduce în informații despre mișcarea moleculelor, localizarea fluoroforilor
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
solvent, reorientarea moleculelor de solvent în jurul dipolilor stării excitate sau interacțiunea dintre fluorofori și solvent. Influența solventului asupra spectrelor de fluorescență se traduce în informații despre mișcarea moleculelor, localizarea fluoroforilor legați de molecula respectivă sau de membrane. Spectrele de emisie fluorescentă sunt influențate și de transferul de energie, pH, temperatură și diverși detergenți. Temperatura este unul dintre factorii care afectează foarte puternic structura spațială a proteinelor, prin procesul de denaturare a conformației spațiale a proteinei. Denaturarea proteinelor poate fi reversibilă, atunci când
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
de depozitare a numeroși compuși endogeni sau exogeni, precum și din faptul că HSA prezintă proprietăți enzimatice. Deoarece în structura primară a HSA se găsesc aminoacizi aromatici, proprietățile biofizice și biochimice ale acestei proteine pot fi investigate prin metoda de emisie fluorescentă. 1. Prepararea probelor Soluția tampon: Procesul de denaturare termică a proteinei HSA va fi studiat prin dizolvarea proteinei în soluția tampon HEPES, de concentrație 50 mM la pH = 7,4. Proteina: Se va prepara o soluție stoc de HSA, de
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
5 minute, pentru ca în compartimentul cuvei să fie atinsă temperatura de lucru; se va urmări renaturarea proteinei, prin trasarea spectrelor de emisie a fluorescenței HSA, între 85 oC și 25 oC.. Se vor reprezenta grafic dependențele maximelor intensităților de emisie fluorescentă, pentru cele două procese termice, denaturare și renaturare, în funcție de temperatură, la aceeași lungime de undă (corespunzătoare maximului emisiei fluorescente de la prima înregistrare).. Se va discuta rezultatul obținut, ținând cont de faptul că foarte multe proteine globulare își refac parțial structura
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
spectrelor de emisie a fluorescenței HSA, între 85 oC și 25 oC.. Se vor reprezenta grafic dependențele maximelor intensităților de emisie fluorescentă, pentru cele două procese termice, denaturare și renaturare, în funcție de temperatură, la aceeași lungime de undă (corespunzătoare maximului emisiei fluorescente de la prima înregistrare).. Se va discuta rezultatul obținut, ținând cont de faptul că foarte multe proteine globulare își refac parțial structura spațială, după ce acțiunea agentului denaturant a încetat. De asemenea, se va compara rezultatul obținut cu datele din literatura de
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
Jablonski, prezentată în lucrarea Evidențierea procesului de denaturare termică a proteinelor, folosind metoda spectroscopiei de fluorescență, prezintă nivelurile energetice și schimbul de energie, radiativ și neradiativ, dintre acestea: absorbția unor fotoni, de pe starea electronică fundamentală, pe stări electronice excitate; emisia fluorescentă a unor fotoni, de pe starea electronică excitată singlet, S1, pe starea electronică fundamentală; emisia fosforescentă a unor fotoni, de pe o stare triplet, T, excitată, pe starea fundamentală; transferul energetic încrucișat (CIS), între starea singlet și starea triplet; transferul neradiativ de
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
și între o stare singlet și una triplet. Fluorescența este un fenomen fizic, care are două faze distincte: excitarea moleculelor pe niveluri electronice superioare și emisia de radiație de către acestea, de pe primul nivel electronic singlet excitat pe nivelul fundamental. Cromoforii fluorescenți (denumiți și fluorofori) absorb fotoni, rămân în stare excitată câteva nanosecunde, după care emit, de regulă, fotoni de energie mai mică. Foarte multe molecule de interes biologic prezintă fluorescență intrinsecă, datorată grupărilor de tip cromofor pe care le posedă. Fluorescența
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
mai important fluorofor din proteine, fiind responsabil de aproximativ 90 % din fluorescența acestora. Fluorescența unei proteine împachetate, care are o structură spațială, este, însă, dată de contribuția fluorescenței tuturor aminoacizilor aromatici individuali, prezenți în lanțul polipeptidic. În comparație cu emisia Trp, emisia fluorescentă a Tyr este mai slabă, iar cea a Phe trece neobservată, fiind acoperită de semnalele Trp și/sau Tyr. De fapt, Phe ar trebui să fie excitată la 257 nm și să emită la 280 nm, dar această emisie este
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
Poziționarea maximului de emisie a proteinelor față de cel al Trp liber furnizează o serie de informații legate de structura împachetată a proteinei, ca urmare a influenței mediului în care se găsește proteina. Sunt prezentate spectrele de absorbție și de emisie fluorescentă pentru triptofan. După cum se observă, Trp-ul prezintă absorbție maximă la 280 nm. Spectrul de emisie fluorescentă arată că intensitatea de emisie este maximă la aproximativ 340 nm. De asemenea, prin suprapunerea celor două spectre, este pusă în evidență deplasarea Stokes
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
legate de structura împachetată a proteinei, ca urmare a influenței mediului în care se găsește proteina. Sunt prezentate spectrele de absorbție și de emisie fluorescentă pentru triptofan. După cum se observă, Trp-ul prezintă absorbție maximă la 280 nm. Spectrul de emisie fluorescentă arată că intensitatea de emisie este maximă la aproximativ 340 nm. De asemenea, prin suprapunerea celor două spectre, este pusă în evidență deplasarea Stokes. Principalul motiv pentru care se studiază fluorescența intrinsecă a proteinelor este acela de a obține informații
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
de factori externi, precum temperatura, natura și proprietățile solventului, pH-ul soluției, prezența sau absența unor ioni/molecule în soluția de proteină sau acțiunea radiațiilor ionizante. Unul dintre factorii importanți care influențează fluorescența proteinelor este polaritatea solventului. Poziția maximului emisiei fluorescente, așa cum se obține din spectrul de emisie, este sensibilă la polaritatea mediului și la mobilitatea fluoroforului în acest mediu. În general, starea excitată este mult mai polară decât cea fundamentală. În aceste condiții, moleculele excitate tind să interacționeze cu un
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
maximului de emisie poate fi utilizată ca măsură a polarității mediului înconjurător al fluoroforilor. În cazul fluorescenței Trp, intensitatea fluorescenței la λmax crește când polaritatea solventului scade. Mai jos este prezentat modul în care se poate modifica spectrul de emisie fluorescentă a unei proteine, sub influența modificărilor condițiilor de mediu. Atunci când fluorescența naturală a proteinelor nu este suficientă, în anumite experimente se folosesc fluorofori extrinseci, legați prin legături necovalente la proteine, pentru a îmbunătăți proprietățile fluorescente ale sistemului studiat. Fluorescența extrinsecă
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
poate modifica spectrul de emisie fluorescentă a unei proteine, sub influența modificărilor condițiilor de mediu. Atunci când fluorescența naturală a proteinelor nu este suficientă, în anumite experimente se folosesc fluorofori extrinseci, legați prin legături necovalente la proteine, pentru a îmbunătăți proprietățile fluorescente ale sistemului studiat. Fluorescența extrinsecă a proteinelor. Există situații în care fluorescența proteinelor poate fi indusă, pentru a fi studiate anumite caracteristici structurale, fie prin reacții chimice, fie prin formarea de complecși. În aceste cazuri, trebuie să se țină cont
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
va fi cuprinsă între 0 și 20 µM. Pentru studiul interacțiunii HSA ANS, se vor prepara probele. 2. Modul de lucru Se va urmări interacțiunea dintre proteina HSA și ligandul ANS, prin metoda de spectroscopie de fluorescență. Spectrele de emisie fluorescentă vor fi obținute cu spectrofluorimetrul Perkin Elmer LS55. Selectarea condițiilor pentru înregistrarea spectrelor de fluorescență reprezintă o etapă importantă a experimentului. Ca urmare, se va alege un sistem de fante pentru monocromatoarele de excitație și de emisie care să confere
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
condițiilor pentru înregistrarea spectrelor de fluorescență reprezintă o etapă importantă a experimentului. Ca urmare, se va alege un sistem de fante pentru monocromatoarele de excitație și de emisie care să confere atât rezoluție, cât și sensibilitate optime. Spectrele de emisie fluorescentă vor fi înregistrate cu o viteză de scanare de 500 nm/min. Se va alege, pentru excitarea Trplui, lungimea de undă de 295 nm (evitând astfel culegerea datelor de emisie și pentru Tyr), iar intervalul de scanare pentru spectrul de
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
urmați pașii de mai jos: Se vor înregistra spectrele de absorbție pentru proteina HSA (2 µM) și pentru ligandul ANS (2 µM) și se vor determina lungimile de undă la care apar maximele spectrale. Se vor înregistra spectrele de emisie fluorescentă pentru HSA și ANS, aflate în soluții separate. Se va observa că proteina prezintă emisie fluorescentă (datorată cromoforilor intrinseci), în timp ce fluorescența ANS este, practic, insesizabilă. Se vor înregistra spectrele de emisie fluorescentă pentru probele preparate pentru studiul interacțiunii HSA ANS
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
și pentru ligandul ANS (2 µM) și se vor determina lungimile de undă la care apar maximele spectrale. Se vor înregistra spectrele de emisie fluorescentă pentru HSA și ANS, aflate în soluții separate. Se va observa că proteina prezintă emisie fluorescentă (datorată cromoforilor intrinseci), în timp ce fluorescența ANS este, practic, insesizabilă. Se vor înregistra spectrele de emisie fluorescentă pentru probele preparate pentru studiul interacțiunii HSA ANS, la 25 oC, respectiv la 35 oC. Se va determina lungimea de undă la care emisia
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
maximele spectrale. Se vor înregistra spectrele de emisie fluorescentă pentru HSA și ANS, aflate în soluții separate. Se va observa că proteina prezintă emisie fluorescentă (datorată cromoforilor intrinseci), în timp ce fluorescența ANS este, practic, insesizabilă. Se vor înregistra spectrele de emisie fluorescentă pentru probele preparate pentru studiul interacțiunii HSA ANS, la 25 oC, respectiv la 35 oC. Se va determina lungimea de undă la care emisia fluorescentă a ANS-lui este maximă și, pentru măsurătorile la această lungime de undă. Se vor calcula
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
datorată cromoforilor intrinseci), în timp ce fluorescența ANS este, practic, insesizabilă. Se vor înregistra spectrele de emisie fluorescentă pentru probele preparate pentru studiul interacțiunii HSA ANS, la 25 oC, respectiv la 35 oC. Se va determina lungimea de undă la care emisia fluorescentă a ANS-lui este maximă și, pentru măsurătorile la această lungime de undă. Se vor calcula constanta de legare și coeficientul stoechiometric al legării, pe baza ecuației Scatchard, pentru seturile de date obținure la cele două temperaturi și se va discuta
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
neobișnuit și necunoscut până atunci: trecând un curent de înaltă tensiune printr-un tub din care fusese aspirat aerul, până la 1:100000 din presiunea atmosferică, a observat că în momentul trecerii curentului, un ecran care se afla în apropiere devenea fluorescent chiar și atunci când tubul era învelit în hârtie neagră, care nu permitea trecerea razelor de lumină. A constatat cu uimire că ecranul, acoperit cu platino-cianură de bariu, așezat lângă tubul Crookes, devenea fluorescent numai când tubul era alimentat cu tensiune
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
ecran care se afla în apropiere devenea fluorescent chiar și atunci când tubul era învelit în hârtie neagră, care nu permitea trecerea razelor de lumină. A constatat cu uimire că ecranul, acoperit cu platino-cianură de bariu, așezat lângă tubul Crookes, devenea fluorescent numai când tubul era alimentat cu tensiune electrică, în cazul în care ecranul era lângă tub, dar și în cazul situării ecranului într-o cameră învecinată, fără lumină și cu ușa închisă. La acea vreme era cunoscută fluorescența platino-cianurii de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Observatorul a fost profesorul W. C. Roentgen; locul descoperirii: Institutul de cercetări fizice al Universității din Wurzburg în Bavaria; ceea ce a văzut cu ochii săi: o slabă iluminare verde și tremurătoare pe o bucată de carton acoperit cu un produs chimic fluorescent. El a mai văzut pe ecranul slab luminat și o linie de umbră. Toate acestea s-au petrecut într-o sală riguros obscură, în care pătrunderea oricăror raze de lumină era exclusă. În această sală, un tub Crookes, excitat de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
mai intensă. În această obscuritate, special creată pentru a permite ochiului să recepționeze orice fenomen luminiscent, nu era nimic luminos, până când acele radiații, încă neidentificate și emanând fără dubiu din tubul Crookes, au traversat carapacea de carton, căzând pe ecranul fluorescent; ele și-au pus în evidență existența luminând, într-o oarecare măsură, obscuritatea. Să vadă că ecranul s-a luminat sub influența unor radiații invizibile, să remarce o linie de umbră traversând ecranul, să identifice obiectul care a produs acea
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
ca nadă-n plus victimele: peștii solzoși, argintii de un colorit indescifrabil aruncând iridescențe inegalabile. Ca de fiecare dată erau uimiți de varietatea sorturilor. Au văzut păstrugi încovoiate, moruni uriași cu butoane osoase și pe mijloc un simplu cartilaj gălbui fluorescent; păstrăvi de mare cu punctișoare de-un colorit impresionant atingând toată gama spectrală; anghile uriașe cu sânge otrăvitor a căror vitalitate îi uluia când trebuia să le apuce corpul alunecos; ele se rulau în jurul mâinii ca un blestem ce-l
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
cronică a ultravioletelor este hiperactivitatea gravă, lipsa de concentrare și crizele de violență pe care le observăm în ziua de azi la copii de vârstă școlară, ce își petrec mai tot timpul în săli de clasă închise, luminate cu lumină fluorescentă sau în fața televizorului. Aceste simptome sunt atât de grave în multe școli din America, încât acestor copii li se administrează doze mari de amfetamine în mod regulat. Nu se știe de ce, amfetaminele administrate copiilor hiperactivi în doze mari au efectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]