1,020 matches
-
nu pot raporta la organizațiile raionale și regionale de partid încheierea colectivizării în comună, până la urmă l-au pândit și l-au prins când a venit acasă, apoi l-au dus în beciul miliției, unde a fost bătut de milițianul Foca și activistul de partid de la Raion. Cum era printre ultimii din comună care nu se înscrisese “de bună voie” în colectiv, nu a avut altă alternativă decât să cedeze după trei zile de beci și bătaie și să semneze cererea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
despre orișicare se înalță-n ceruri sau înoată-n mare, despre cine îngheață, sus, la polul nord sau se spală zilnic într-un alt fiord. Știu despre țestoase, chiar și despre pui, care merge singur, fără mama lui, știu de foci sau vidre, știu de urși polari, cam tot ce se-ntâmplă zilnic pe ghețari. Dar misterul mare despre care zic e că domnii aceștia n-au aflat nimic de ce, când și când, nu mereu, vezi bine, balenei albastre să cânte
DOAR GEMÂNDĂ de DORA PASCU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379102_a_380431]
-
ascund printre stupine. Albinele să mă înțepe-n cord. Să mi te scoată toamna din retine căci între noi există... DEZACORD! Ești impulsiv, orgolios, feroce. (În dimineți de toamnă mov, faci crize). Și fierbi ca mustu-n dimineața rece, Indiferent, ca foca pe balize. Ești agitat și zbuciumat ca marea când o lovește cu-aripa bastardă, Un albatros ce-și culcă înserarea, Într-un hamac de stride retardă. Tu ești o stâncă, iară eu talazul. Oricât aș încerca să te evit, Nu
ACUPUNCTURĂ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380079_a_381408]
-
noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei de la primărie, cât mai ales politicienii veniți special de la raionul Negru Vodă, să intre obligatoriu în colectiv. Foca, milițianul din comună, un plutonier major, îl chema mereu la post și cu cererea în față îl forța să semneze intrarea în ceapeu. El refuza ca mai mulți cetățeni din comună și din această cauză stătea acum mai mult plecat
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
că nu aveam la început de nici unele. Locuiau vis-à-vis de curtea noastră cum am spus. Își făcea drum și venea în vizită mai zilnic, dar venea să spioneze, dacă tata este acasă, să-l poată denunța, ca să-l cheme plutonierul Foca la “post”. Oricât s-a ferit tata, până la urmă, într-o zi, tot l-au dibuit. El venea de la cariera de piatră aflată în zona satului Vânători, aparținător comunei, cu căruța plină de pietriș spre șoseaua locală, să scape de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
trei zile nu l-am mai văzut pe la noi la vie și nici mama pe acasă. În cea de a treia zi, l-au scos din beci și cum tușiera era pe biroul milițianului lângă cererea de intrare în „ceape”, Foca milițianul, i-a luat degetul, l-a lipit cu forța pe tușieră și apoi pe adeziune și așa a devenit tata membru al ceape-ului ca analfabet, el absolvent a cinci clase, cu un scris mai frumos, ca al multor angajați
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
despre orișicare se înalță-n ceruri sau înoată-n mare, despre cine îngheață, sus, la polul nord sau se spală zilnic într-un alt fiord. Știu despre țestoase, chiar și despre pui, care merge singur, fără mama lui, știu de foci sau vidre, știu de urși polari, cam tot ce se-ntâmplă zilnic pe ghețari. Dar misterul mare despre care zic e că domnii aceștia n-au aflat nimic de ce, când și când, nu mereu, vezi bine, balenei albastre să cânte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
aflat, firește, despre orișicarese înalță-n ceruri sau înoată-n mare,despre cine îngheață, sus, la polul nordsau se spală zilnic într-un alt fiord.Știu despre țestoase, chiar și despre pui,care merge singur, fără mama lui,știu de foci sau vidre, știu de urși polari,cam tot ce se-ntâmplă zilnic pe ghețari.Dar misterul mare despre care zice că domnii aceștia n-au aflat nimicde ce, când și când, nu mereu, vezi bine,balenei albastre să cânte îi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
jur, adieri de schimbare... Totul o copleșea! Dacă n-ar fi fost pânda, ar fi căzut strivită de obida căldurii nemăsurate! Îngrijorată, lua seama avidă la copcă. O țintuia cu privirea cam de multișor. Din clipă-n clipă nădăjduia că foca se va iți! Și-atunci, va vedea! Flămândă, furioasă, îi părea în zadar așteptarea... Peste o clipă, iar spera... Și tot așa... Banchiza parcă se mai strâmtase. Ochiuri de apă îi impugeau trăinicia. În adânc, scrâșnete de gheață ruptă îi
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
o vicleană crevasă apărută ca prin farmec c-un zgomot pătrunzător. Se sperie tare! Se-agită! Dar n-are putere să iasă! Cel mare, crezând că e-o glumă, mormăie vesel, dând să-ncerce și el jucăria... Într-o clipită, foca se-arată însetată de-o gură de aer, frământându-și nările. Ursoaica pândace e gata s-apuce atât de așteptata pradă! Tocmai când pornirea dă să se prefacă în faptă, urletul puiului mai mare o avertizează că ceva groaznic se
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
cată la pântecul mamei și hrană, și iertare. Ursoaica le face îngăduitoare pe plac, privind cu părere de rău spre copca lăsată în pace. Dar nu se reîntoarce... Știe sigur că un semnal de primejdie curentase banchiza îndepărtându-le pe foci. Hotărăște să plece, urmată de mogâldețele albe ceva mai cumințite... Merg îndemnat. Din când în când fac un scurt popas, cei mici să se mai hârjonească-ntre ei ori să se alinte, ea să se mai răcorească rostogolindu-se prin
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
loc în loc, petece de gheață desenează pe liniștitul albastru al apei broderii albe, devenite surii cu cât depărtarea crește. În dreapta, mult mai aproape, brunul dungii ce-ntruchipează țărmul... Țărmul?! Poate însăși salvarea?! Cu-ngăduință mintea îi întinde ursoaicei momeală: vreo focă ranită... vreun pui rătăcit... ceva lichieni și mușchi... chiar și-o tufă uscată... Scăpată de mrejele visării asmuțite de foame, mama-urs renunță s-apuce spre gheața și frigul lui miazănoapte și se-ndreaptă spre țărm! Se-avântă în apă înadins
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
Woka al său o cheamă de unde s-a dus. O înfiorare îi împurpura obrazul, grăbind bătăile inimii. Îi trecea prin minte o frântură de viață acum ireală: amândoi fericiți privind la copil, la Uki, împreună oriunde, după turmele de reni, foci ori somoni, cu sania cea nouă ori alergând câinii... Cine-ar fi bănuit că tocmai Woka, cel care purta pe umeri umbrele tuturor strămoșilor, s-ar fi gândit să profite de încălzirea globală?! Niște vorbe străine, nicicând auzite de neamul
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
de a călca primul zăpada din locuri neștiute decât de sălbăticiuni... Anyu plecase devreme din sat. Înhămase pe Ila și Anyk la sania mică făcută din lemn, legată cu tendoane de ren, așternută cu groase și de nestrăbătut piei de focă. Sania era mândria lui Woka. O meșterise pentru Uki numai ca dovadă că prețuia mai mult tradiția, decât confortul bobului cu motor. Câinii erau adevărați regi ai trăgătorilor la sanie! Și numele grăia despre priceperea lor! El - Ila - ghidase cu
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
nu pot raporta la organizațiile raionale și regionale de partid încheierea colectivizării în comună, până la urmă l-au pândit și l-au prins când a venit acasă, apoi l-au dus în beciul miliției, unde a fost bătut de milițianul Foca și activistul de partid de la Raion. Cum era printre ultimii din comună care nu se înscrisese “de bună voie” în colectiv, nu a avut altă alternativă decât să cedeze după trei zile de beci și bătaie și să semneze cererea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei de la primărie, cât mai ales politicienii veniți special de la raionul Negru Vodă, să intre obligatoriu în colectiv. Foca, milițianul din comună, un plutonier major, îl chema mereu la post și cu cererea în față îl forța să semneze intrarea în ceapeu. El refuza ca mai mulți cetățeni din comună și din această cauză stătea acum mai mult plecat
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
că nu aveam la început de nici unele. Locuiau vis-à-vis de curtea noastră cum am spus. Își făcea drum și venea în vizită mai zilnic, dar venea să spioneze dacă tata este acasă să-l poată denunța ca să-l cheme plutonierul Foca la “post”. Oricât s-a ferit tata, până la urmă într-o zi tot l-au dibuit. El venea de la cariera de piatră aflată în zona satului Vânători, aparținător comunei, cu căruța plină de pietriș spre șoseaua locală, să scape de
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
trei zile nu l-am mai văzut pe la noi la vie și nici mama pe acasă. În cea de a treia zi l-au scos din beci și cum tușiera era pe biroul milițianului lângă cererea de intrare în „ceape”, Foca milițianul, i-a luat degetul, la lipit cu forța pe tușieră și apoi pe adeziune și așa a devenit tata membru al ceape-ului ca analfabet, el absolvent a cinci clase, cu un scris mai frumos ca al multor angajați ai
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
luat în calcul și varianta cu banchiza... Suficiente motive ca să nu fii prost! La sfârșitul sticlei, deja se profilase o soluție, însă total diferită de petrolul promis, știut fiind că în Finlanda cel mai folosit combustibil era atunci untura de focă, iar cuvântul Nokia nu însemna, culmea, nimic... Rămânea desigur industria hârtiei. Pe vremea aceea Finlanda era un mare exportator de hârtie de cea mai bună calitate, însă nu puține erau vocile din parlamentul lor care protestau împotriva acestei industrii, întrucât
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
fii sirenă sau balenă?" Se spune că o doamnă ale cărei însușiri fizice nu le cunoaștem, ar fi răspuns la întrebare în acești termeni: " Stimați domni, dacă observați cu atenție balenele, veți constată că sunt întotdeauna înconjurate de prieteni( delfini, foci, oameni curioși); că au o viață sexuală foarte intensă și cresc pui ,pe care ii alăptează cu tandrețe. Se amuză că nebunele cu delfinii și se îndoapă cu creveți. Innoata toată ziua și descoperă locuri fantastice că Patagonia, Marea Barentz
BALENĂ SAU SIRENĂ (1) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377967_a_379296]
-
din barca de cauciuc coborâm cu picioarele în apa foarte rece. * Un tur cu „Zodiac”-ul printre ghețari. Scriu în barcă și-mi îngheță mâna. Barca se lovește de ghețarii mici aflați sub nivelul mării. * Vedem și o focă-leopard întinsă. Focile nu trăiesc în colonii ca pinguinii, deci mai rar întâlnim câte un exemplar. Sunt animale solitare, cu excepția perioadei de împerechere. * Pentru a nu afecta sălbăticia locului, dacă un vapor ancorează într-un loc antarctic, alte vapoare nu sunt lăsate în
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (5) – CUCERIND ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376525_a_377854]
-
antarctic (Euphausia superba) este un crustaceu biolumimiscent, are 6 cm lungime, cântărește 2 grame, și trăiește 11 ani. Mii de tone de cril trăiesc în Antarctica. Se cunosc 86 specii de cril. Sunt hrană pentru animalele antarctice: pești, păsări, sepii, foci, pinguini, balene. Alte animale depind indirect de cril (în sensul că ele depind de pești, care depind de cril). Anual se consumă 211.000 tone de cril. Femelele depun între 6.000-10.000 ouă în vara australă. * Din „Specii în
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (5) – CUCERIND ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376525_a_377854]
-
Tratatul a intrat în funcții depline pe 23 iunie 1961. Până în decembrie 2014, numărul țărilor care au aderat la acest tratat s-a ridicat la 50, printre care și România (în anul 1971), Bulgaria, Grecia etc. * Din cauza vânătorilor excesive de foci cu blană și balene, precum și prinderea masivă a peștilor-cu-dinți, s-au impus restricții la vânat și pescuit. Până în prezent au fost vânate peste 10.000 de balene și au fost ucise peste 100.000 de păsări în Antarctica. * Sunt obligat
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (1) – PREGĂTIRI PENTRU EXCURSIA VIEŢII de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376541_a_377870]
-
Knud Johan Victor Rasmussen (1879-1933) a colectat date cartografice și botanice despre triburile Inuite. Fridtjof Nansen (1861-1930), laureat al Premiului Nobel, a organizat prima traversare a Groenlandei pe schi în 1888. Pe Insula Half Moon [Jumătate de Lună]. Păsări Skua, foci Wedell lungite pe zăpadă și pinguni Gentoo și Adelie. Se sparg ghețarii albaștri în apă, se prăbușesc. De la deșertul de nisip din New Mexico la deșertul de zăpadă, roci și gheață din Antarctica. Pe Insula Goudier, în Portul Lockroy, am
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (6) – CRĂCIUN ÎN ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376543_a_377872]
-
ca aceea a mediului unde trăiesc. Rete Mirabile = sistem de shimb de căldură. Oamenii au nevoie de temperatură internă constantă. La îngheț, circulația sângelui încetinește. Hipotermia. Hipotalamus-ul controlează temperatura noastră. Mitocondriile sunt organite celulare ce transformă energia. Puii de focă sunt născuți direct pe gheață. Stratul de grăsime (blubber) variază de la câțiva milimetri în animale mici la 50 centimetri (ca izolație) la balene, pentru termo-regulare. Penele colorate absorb căldură de la soare. Pinguinii „năpârlesc” când un nou rând de pene cresc
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (6) – CRĂCIUN ÎN ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376543_a_377872]