5,845 matches
-
gestul său temerar - menționează cu toată claritatea Maria Toacă -, a dovedit lumii că, în orice împrejurări, există o alegere, că Dumnezeu întotdeauna îi dă omului șansa de nu se transforma în fiară”. Comemorarea universitarului Grigore Bostan - care ,,a cules comori folclorice, tezaurizându-le în analele veșniciei” - îi prilejuiește autoarei punerea în lumină a uneia dintre calitățile distincte ale acestuia: ,,îi erau nesuferite lauda de sine, grandoarea (n.n. grandomania), înălțarea proprie-i persoane pe piedestalul gloriei efemere”. În circumstanțele suitei de manifestări
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
am lansat invitația cu mult timp înainte, chiar înainte să se aprobe bugetul proictului, pentru că are într-adevăr un program foarte încărcat și era normal să procedez așa. Reporter: Prezența maestrului la „Povestea Naiului” va înseamna o accentuare a momentului folcloric din cadrul concertului? Radu Nechifor: Da, prezența maestrul Gheorghe Zamfir ne onorează și în același timp ar fi păcat să nu oferim publicului un program cât mai complex, dacă tot o să vină la Sibiu, așa că partea folclorică va fi puțin mai
Interviu Radu Nechifor by http://www.zilesinopti.ro/articole/9709/ma-bucur-ca-povestea-naiului-este-un-proiect-de-succes-iar-succesul-poate-fi-mentinut-doar-prin-pastrarea-unui-nivel-calitativ-ridicat [Corola-blog/BlogPost/100726_a_102018]
-
o accentuare a momentului folcloric din cadrul concertului? Radu Nechifor: Da, prezența maestrul Gheorghe Zamfir ne onorează și în același timp ar fi păcat să nu oferim publicului un program cât mai complex, dacă tot o să vină la Sibiu, așa că partea folclorică va fi puțin mai lungă față de edițiile trecute. Reporter: Prin combinațiile de rock, pop la nai ai reușit să oferi o nouă dimensiune acestui intrument asociat până acum câțiva ani exclusiv cu folclorul? Te așteptai la un asemenea succes când
Interviu Radu Nechifor by http://www.zilesinopti.ro/articole/9709/ma-bucur-ca-povestea-naiului-este-un-proiect-de-succes-iar-succesul-poate-fi-mentinut-doar-prin-pastrarea-unui-nivel-calitativ-ridicat [Corola-blog/BlogPost/100726_a_102018]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D"ALE GURII DUNARII", II Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului FESTIVALUL GASTRONOMIC ȘI ECO-CULTURAL "D'ALE GURII DUNARII", II Un spectacol folcloric original a înviorat atmosfera Bucureștiului copleșită de arșița verii, prin diversitatea și originalitatea costumelor din a căror coloristică a fost nelipsit albastrul apelor și al cerului, culoare simbol a Deltei Dunării, și prin vitalitatea cântecului izvorâtă din adâncul sufletului unor
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
albastrul apelor și al cerului, culoare simbol a Deltei Dunării, și prin vitalitatea cântecului izvorâtă din adâncul sufletului unor oameni crescuți parcă din energiile naturii. Pe scena în aer liber și-au arătat măiestria glasurilor și a instrumentelor muzicale ansambluri folclorice aparținând românilor, lipovenilor și ucrainienilor din Delta Dunării: „Armonicii” din Peceneaga, „Juraveli” (Cocor) din Jurilovca, „Katiușa” din Mahmudia, „Sinicika” de la Mila 23, „Bila Roja” (Trandafirul Alb) din Letea, „Bila Makovka” (Nufărul Alb) de la Chilia Veche. "Armonicii" din Peceneaga este o
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
Brâul numai de bărbați.” Au ca obiectiv achiziționarea de armonici noi. Formația "Juraveli" (Cocor) din Jurilovca este alcătuită din 15 membri de vârste diferite, de la 10 la 60 de ani. Au ca scop dobândirea terapiei prin muzică și evidențierea fondului folcloric tradițional specific comunității rușilor lipoveni din Jurilovca. Femeile poartă costume tradiționale cu care merg la biserică: platoc „batic înflorat” pus pe umeri, pe cap chicică, reprezentând simbolul femeii măritate, fustă înflorată, creață, în culori vii, pe fond grena, negru, roșu
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
ne-am fi făcut fără el în acele vremuri ... ”. Studentul Răzvan Marton a lecturat o poezie de Mihai Eminescu, iar Corala Armonia, dirijată de prof. Mihaela Bob Zăiceanu, a interpretat cântece pe versuri ale Luceafărului poeziei românești, precum și câteva prelucrări folclorice. „În fiecare an, Corala Armonia învață un cântec eminescian nou”, a dezvăluit dr. Teodor Ardelean, aprobat fiind de membrii corului condus de Alexandru Nicolici. Sărbătoarea poeziei și a cântecului a fost încheiată de recitalul Casandrei Maria Hauși, care a interpretat
MUZICĂ ŞI POEZIE DE ZIUA LUI EMINESCU LA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_muzica_si_poezie_de_ziua_lui_eminescu_la_bibliotec_anca_goja_1327652665.html [Corola-blog/BlogPost/362446_a_363775]
-
a mulțumit, cu această ocazie, etnologului Pamfil Bilțiu, care i-a oferit o parte dintre doinele cuprinse pe album. Interpreta, care a devenit cunoscută după ce, în urmă cu doi ani, a obținut trofeul „Maria Tănase” la cel mai cunoscut festival-concurs folcloric din țară, interpretează, cu vocea sa inconfundabilă, hori cu noduri, cu sau fără acompaniament, aducând în actualitate cântece autentice străvechi care riscă să fie uitate în acest peisaj plin de stridențe și kitsch al „muzicii populare” actuale. Să nu uităm
MUZICĂ ŞI POEZIE DE ZIUA LUI EMINESCU LA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_muzica_si_poezie_de_ziua_lui_eminescu_la_bibliotec_anca_goja_1327652665.html [Corola-blog/BlogPost/362446_a_363775]
-
Tv și concursul „Vreau să fiu vedetă”, la Antena 1. La ambele am câștigat Marele Premiu. Au fost momente magice, poate cele mai frumoase din anii mei dedicați muzicii, momente în care am pătruns în casele multor iubitori de muzică folclorică prin emisiuni cu multe vizionări, fiind remarcată de unii realizatori de spectacole și producții tv. În afară de muzica populară preferi și alte genuri? Un loc special în viața mea sufletească, în pregătirea și dezvoltarea mea muzicală l-a avut pianul. În
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1405683266.html [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
doresc să descopere în lume și altceva decât „repetabila povară”, un fel de elice a „morilor de vânt” Unul din studiile eseistice din acest volum surprinde prin franchețea cu care autorul amendează o eroare morală și estetică aflată în creațiile folclorice ale literaturii noastre: „Miorița”și „Meșterul Manole”, creații în care se acceptă crima ca răzbunare și resemnarea în fața destinului implacabil. Printre argumentele cu care se combate o atare eroare, se amintește una din cele zece porunci creștine: „să nu ucizi
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
una din formele de manifestare a divinității. Paul Leibovici este convingător atunci când, fără să ignore influențele culturilor de contact, demonstrează că poemul aparține structural poporului evreu el fiind, ca orice capodoperă, una din modalitățile de manifestare a culturii de tip folcloric, fiind cântat și, evident, îmbogățit stilistic, cu orice prilej de bucurie. Desigur este prezent și în culturile ritualice fiind recitat mai ales vineri seara, în familie, ca o prevestire a zilei ce va veni, acea închinată odihnei și Domnului, însă
ÎNCÂNTAREA CÂNTĂRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1471871325.html [Corola-blog/BlogPost/380029_a_381358]
-
pe care Marin Voican-Ghioroiu ni-l readuce în actualitatea cotidiană, unde valorile spiritualității românești nu sunt puse în evidență și nu li se acordă locul meritat, pe când nonvalorile umplu spațiul massmedia sufocându-ne ca niște buruieni intrate în Grădina Raiului Folcloric. ----------------------------------------------------- Notă: Scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu a dăruit acestui minunat „buchețel de artiști” și distinsei prof. Dana Pușcașiu câte o carte „Ne vedem la Paris” alături de albumul muzical „Sus, în deal, la Peștișani”, iar din partea Asociației Culturale „România în lume”, prin președintele
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/George_baciu_dubla_lansare_de_carte_george_baciu_1344587199.html [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
celor mai cunoscute bucate românești. Nu în ultimul rând, fiecare dintre cele două zile de weekend se va încheia cu osărbătoare a muzicii românești de inspirație tradițională, cu participarea câtorva dintre cei mai apreciați muzicieni în rândul iubitorilor de sonorități folclorice autentice: Ovidiu Lipan Țăndărică și Fanfara 10 Prăjini pe 4 octombrie, iar pe 5 octombrie, Irina Sârbu împreună cu un grup de muzicieni români și britanici din Londra: Bogdan Văcărescu (vioară), Vasile Cozma (țambal), Matt Bacon (chitară) și Paul Moylan (contrabas
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie by http://uzp.org.ro/primul-proiect-de-amploare-dedicat-culturii-traditionale-romanesti-in-marea-britanie/ [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
scumpă și rară tăcere, numai teamă de a nu mistui cu lăcomie liniștea și meditația, în vorbe tari și invadatoare peste armoniile cerești ale sunetelor fine și melodioase din care se însuflețește cântecul. Este culegătoare, cercetătoare și interpretă de muzică folclorică, este deopotrivă primul și dreptul dintre exegeții săi și totodată întâiul și deplinul fericit din partea darului pe care îl întoarce cântecul celui care îl iubește, îl crește și îl rodește! Sunteți fiică a dumnezeescului grind dintre sora cerului, Marea albastră
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1403092381.html [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
mai aproape de bunul Dumnezeu. Neîntrerupt, an cu an, de la debut până azi ați cântat. Simbolic, glasul dumneavoastră e o floare spirituală. Biografia dumneavoastră artistică este azi o oglindă de argint în care străluminează o vastă carieră de interpretă de muzică folclorică dobrogeană. Dezvăluiți, într-o selecție personală și preferențială, sumarul acestei cariere. Am fost apoi invitată la Radio să fac primele înregistrări, iar Electrecordul m-a invitat să înregistrez primul disc, un disc cu patru cântece dobrogene, care a apărut în
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1403092381.html [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
în numeroase turnee în țară și străinătate, înregistrări la Radio și Televiziune, discuri, casete si compact discuri cu folclor și colinde din Dobrogea, festivaluri artistice, nenumărate spectacole de folclor și divertisment. Într-o viață alegră, inimă lângă inimă cu muzica folclorică, pas la pas cu activitatea juridică v-ați dedicat un timp prețios, poate mai puțin volubil, dar discret și afectiv, vieții dumneavoastră de familie. A fost, firește, constelată de splendorile cântecului această familie, dar a fost și întrucâtva marcată de
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1403092381.html [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
rog, ieșiți din strictețea indiscutabilă și înțelegeți că nu apologia e calea spre crimă, ci cauționarea instituțională. Ar trebui, paradoxal, să mă bucur că îi dați funcției poetice atâta importanță. De la Croce la Ceaușescu, nimeni nu a luat un sceptru folcloric în mâna-i republicană. Și, de la Croce la dumneavostră, nimeni nu a dat mai multă importanță celor spuse decât celor făcute. (Și mă refer la Croce, nu la Heidegger, ca să vă menajez!) Ați deschis terenul implantării în România, la nivel
Scrisoare deschisă Președintelui României, domnul Klaus Iohannis – “Cum am spus, liric vorbind, sunteți Ion Iliescu” by http://balabanesti.net/2015/10/21/scrisoare-deschisa-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-cum-am-spus-liric-vorbind-sunteti-ion-iliescu/ [Corola-blog/BlogPost/340029_a_341358]
-
Gelu Voicu. Pare într-una tânăr, ca pandurii, și e falnic, asemenea! Are o virtuozitate a interpretării instrumentale cu toate felurile de fluiere, are o frumusețe a vocii, o spontaneitate a comunicării, elocvența meditației libere, îndemânarea prezentării salutare a spectacolului folcloric. Unele tarafuri sunt fie prea înghesuite, fie prea rare de instrumente. Dar Gelu Voicu este însuși o orchestră, cu tot cu solist vocal! Ca și cum el nu ar cânta nimic, ci orchestra ar cânta! Fastuoasă orchestră! Una care încheagă inconformist desfășurătorul spectacolului pentru că
GELU VOICU. DIN CEL MAI MIC SPECTACOL FACE O MARE SĂRBĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397069267.html [Corola-blog/BlogPost/383430_a_384759]
-
Granzi stâlpi sunt cei care țin sus mansarda muzicii populare, acum, și-o vor ține, pesemne, oricând! Iar Gelu Voicu e unul dintre aceștia. Pe cât de înzestrat cu duh și fervoare, pe atât de fără puteri materiale e azi spectacolul folcloric. E o nepăsare absurdă față de muzica autentic românească, pe când invadează cea oriental-neveritabilă. E o cronică boală în cultură, o devastatoare criză de bani și totuși, muzica populară merge mai departe! Dar acesta-i un impas, nu o gravitate, câtă vreme
GELU VOICU. DIN CEL MAI MIC SPECTACOL FACE O MARE SĂRBĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397069267.html [Corola-blog/BlogPost/383430_a_384759]
-
de bani și totuși, muzica populară merge mai departe! Dar acesta-i un impas, nu o gravitate, câtă vreme există artiști ca Gelu Voicu, și Gelu Voicu, firește, care gândesc intransigent și se dăruiesc scenei, publicului, culturii spectacolului de ținută folclorică, generos, cu dragoste! Fără a fi extravagante, astfel de spectacole sunt sincrone cu măreția! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Gelu Voicu. Din cel mai mic spectacol face o mare sărbătoare / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN
GELU VOICU. DIN CEL MAI MIC SPECTACOL FACE O MARE SĂRBĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397069267.html [Corola-blog/BlogPost/383430_a_384759]
-
Dar Domnul l-a înzestrat și cu o vedere aparte a scoaterii la lumină, a descifrării, decodării, hermeneuticii miturilor. Prozatorul Ion Vanghele aduce o abordare nouă care face conexiuni directe, argumentate cu întâmplările biblice, care sunt de fapt, originalul motivelor folclorice sau nefolclorice ale scrierilor antice, completate fiind de puterea de imaginație fantastică a fiecărui autor care a semnat opera sa, fie ea, Odiseea lui Homer sau Balada Miorița. Varianta online a Hermeneuticii, se află în site-ul, Citatepedia, acolo unde
DOUĂ ARIPI ÎNSPRE ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1487019344.html [Corola-blog/BlogPost/382752_a_384081]
-
la sfat”, „Golomoz”, „Gil la Ungiu la Scăiușu”, iată câteva titluri din cuprinsul de carte ce-nvelește inima bănățeană gi la Murăș în Petrari cu o cuvertură de flori ale gurii Banatului cel care rostește de demult până azi verset folcloric și doină curate ca roua, naturale ca laptele mamei. A lua cuvântul de la întâii rostitori care i-au dat ființă, a-l purta prin milenii și veacuri până la anii de azi, a-l preschimba în poezie și a-l așeza
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
strica ce-au zidit strămoșii într-o istorie până la care calea e cosmică! Câteva săptămâni înainte să scriu despre poetul Ioan Vlădicean, primar al Săvârșinului, „primarul Regelui”, cum îi zice toată lumea și-l face mândru, m-a îndemnat interpretul melosului folcloric românesc Benone Sinulescu să îl caut și să îl cunosc - tot maestrul Benone este „vinovat” și de întâlnirea mea cu doinitorul Lazăr Novak, din Banatul sârbesc. L-am căutat imediat pe „primarul Regelui”. Om bun, cu vorbă caldă, bănățeană, cu
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
cânte cântece de dor, de dragoste, de credință, de patriotism, comparabile doar cu ceea ce cântau, poate, cândva, întâile și frumoasele femei dace. Cântecele Marianei Anghel vin de foarte departe și merg spre ieșirea din timp, unde începe miracolul contemplației muzicii folclorice alese și autentice. Mariana Anghel sărăcește de cuvinte pe ascultătorul ei. Dacă înainte de a-i auzi vocea el le are, după aceasta, nu! Odată pentru că Mariana Anghel glăsuiește mirabil cântecele folclorice hunedorene, a doua oară pentru că este neasemănătoare cu nimeni
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395418549.html [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
spre ieșirea din timp, unde începe miracolul contemplației muzicii folclorice alese și autentice. Mariana Anghel sărăcește de cuvinte pe ascultătorul ei. Dacă înainte de a-i auzi vocea el le are, după aceasta, nu! Odată pentru că Mariana Anghel glăsuiește mirabil cântecele folclorice hunedorene, a doua oară pentru că este neasemănătoare cu nimeni în superbitate - această zestre pe care pasămite unele care vorbesc să se audă și cu ochii numai flacără, pe când ai Marianei Anghel par numai pleoape, de sfioși, cred că o au
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395418549.html [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]