1,316 matches
-
să galopeze năpraznic într-u vârtej de lumi interioare ale eului.Astfel își realizează Eminescu partea sa de magie.Cătălina visa la Luceafărul”Lângă fereastră, unde-n colț / Luceafărul așteaptă “. Acest poem eminescian este inspirit de un basm publicat de folcloristul R.Kunish, al cărui fond de idei se bazează pe antagonismul dintre superioritatea creatorului de geniu și lumea mărginită. Coborârea la realitatea pământeană se face sincopat, de la înălțimea Geniuluila la iubirea pământeană dintre Cătălin și Cătălina.Și dacă, magic, Eminescu
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE, EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361831_a_363160]
-
Aspecte pedagogice și catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos”. Despre cele două cărți au vorbit: Claudiu Pădurean, Mihaela Rotaru, Ioan Ciorca, pr.Radu Botiș, prof.Valeria Oros și George Terziu. Traian Corneanu (a susținut o alocațiune despre folcloristul Emil Gavriș ). Al.Florin Țene, membru corespondent al Academiei Americană Română, cu această ocazie a înmânat preotului Radu Botiș, membru Ligi Scriitorilor, Filiala Maramureș, medalia”Virtutea Literară “, semn de recunoștiință pentru activitatea depusă în promovarea culturii și a educației moral-creștine
SUB SEMNUL DIN SUFLET PRIN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365004_a_366333]
-
antologie cu poezia „Dona Clara”, binecunoscută în special datorită transpunerii sale muzicale de către Tudor Gheorghe (câți știau că textul piesei interpretate de valorosul artist aparține lui H. Lecca?). Urmează aromânul Dumitru Caracostea, „critic literar, istoric și teoretician al limbii române, folclorist, profesor universitar, conducător de reviste literare, fondatoral Institutului de istorie și critică literară, membru al Academiei Române”, care este prezent în antologie cu studiul de istorie literară „O frescă folclorică”. Ion Minulescu este ilustrat în aceeași antologie prin poeziile „Spre soare
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
armatele române la Plevna, savantul Constantin LEVADITI, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei moderne, Paul BUJOR, creator de școală în fiziologia animală românească, Costache NEGRI, fost pârcălab al Galațiului, scriitorul Jean BART, romanciera Hortensia PAPADAT - BENGESCU, sciitorii Iordan CHIMET sau Nicolae DUNĂREANU, folcloristul Tudor PAMFILE, Iosif IVANOVICI, comandantul fanfarei din Galați, autorul valsului ''Valurile Dunării'', pictorul Nicolae MANTU, Paul și Ecaterina PAȘA, fondatorii primei colecții muzeistice din Galați, actorii Ion și Alexandru VLĂDICESCU, matematicianul Victor VÂLCOVICI, matematicianul Dan HULUBEI, muzicologul Dimitrie CUCLIN, pictorul
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
sa. Pe lângă scriitorii prezenți la Dumbrăvița,au mai venit la Gearmata Vii : scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu președintele Societății Literare „Sorin Titel”din Banat, prozator Nina Ceranu dir. Editurii Eubeea, soții Ștefan Ivan șiViorica Pop Ivan și Victor Gioroceanu scriitor și folclorist. Într-o atmosferă incendiară solista tarafului din Gearmata Vii, Romana Sarchiz, a interpretat melodia „ Eminescu, Eminescu”pe versurile poetului Grigore Vieru și compoziția soților Doina și Ioan Aldea Teodorovici,devenită șlagăr. Intrând în rezonanță cu aceasta ne-am alăturat împreună cu
MIHAI EMINESCU SĂRBĂTORIT LA DUMBRĂVIŢA ŞI GEARMATA VII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351979_a_353308]
-
logodna ludică, care, de multe ori, era finalizată cu logodna adevărată. De aici a rămas zicala: Dragobetele sărută fetele! În lucrarea Jocul Dragobetelui cu măști sa „Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele și unele tradiții legate de ele”, inimosul folclorist român Constantin Rodulescu-Codin (1875-1926) consemna: Dragobetele e flăcău iubieț și umblă prin păduri după fetele și femeile care au lucrat în ziua de ragobete. Le prinde și le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după lemne, flori, bureți
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
și folosită la tradiția bradului de nuntă, la steagul călușarilor, la bradul de la sîmbra oilor, la costumele populare, în multe alte obiceiuri străvechi. Cu timpul, 1 Martie și 8 Martie au devenit sărbători tradiționale, care cinstesc femeia. Potrivit etnografilor și folcloriștilor, numele de mărțișor, la fel ca și numele zilei de marți și al lunii martie, primesc încărcătura simbolică de la numele planetei Marte, personificată de zeul Marte, zeul războiului. Cu mii de ani în urmă, pînă în 153 î.Hr., 1 Martie
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
numele planetei Marte, personificată de zeul Marte, zeul războiului. Cu mii de ani în urmă, pînă în 153 î.Hr., 1 Martie era ziua echinocțiului de primăvară, dar și începutul anului pentru multe civilizații, printre care și romanii. Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf român de prestigiu, preot, membru titular al Academiei Române, în lucrarea „Sărbătorile la români” amintește: „scopul legării sau punerii mărțișorului la gâtul sau mâinile copiilor este ca cei cărora li s-a pus și-l poartă să aibă noroc
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
Alba Iulia în Cetate, la 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Națională a proclamat Unirea Transilvaniei cu România. Și tot aici, s-a cântat atunci „Deșteaptă-te, române!”, devenit astăzi imnul de stat al României. Muzica aparține „profesoului de muzichie”, și folcloristului român Anton Pann, care prin opera sa a contribuit la dezvoltarea limbii noastre literare, iar versurile îi aparțin poetului român Andrei Mureșanu, născut la Bistrița, în Transilvania, care a participat la revoluție și a cărui poezie "Un răsunet", cunoscută și
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
în: Ediția nr. 358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Articol de Emil Istocescu In memoriam Costea Marinoiu (1937-2011) S-a stins din viată în acest sfârșit de decembrie 2011 profesorul Costea Marinoiu, personalitate de marcă a culturii vâlcene, folclorist, critic și istoric literar, scriitor prolific, membru și fondator de cenacluri literare și al Socității Culturale “Anton Pann” precum și cel mai vechi director din rețeaua Centrelor de Librării din țară.. Emil Istocescu Născut la 16 iulie 1937, la Valea Răii
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
liceul "Dinicu Golescu" din Câmpulung și "Dimitrie Cantemir" din Breaza. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în anul 1967, unde a fost instruit de profesori iluștri, între care renumitul critic, istoric, scriitor și teoretician literar George Călinescu, folcloristul de anvergură europeană Mihai Pop, publicistul și diplomatul George Macovescu, etc. După absolvire a fost profesor, director adjunct și director al liceului "Mihail Sadoveanu" din comuna Borca, județul Neamț (1967-1975), apoi până în toamna anului 1988, inspector școlar de specialitate la
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346562_a_347891]
-
Craiova. De asemenea, a prefațat zeci de volume aparținând unor scriitori consacrați, dar și volume aparținând unor scriitori aflați la debut editorial. După licențierea în filologie, în sfera profesională a distinsului profesor, cercetător, critic și istoric literar, istoric al culturii, folclorist, prozator și publicist găsim următoarea evoluție: profesor la școala din Copăcelu; profesor și director de școală la Racovița-Vâlcea; inspector cultural în cadrul Comitetului Județean Vâlcea (feb. 1969-sept. 1975); director al Centrului Județean de Librării Vâlcea (ulterior SC Ex Libris SA), timp
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
și regionale: fondator al „Cenaclului literar sătesc” Valea Răii - Vâlcea (1956); membru al Cenaclului literar vâlcean (1957), devenit Cenaclul literar „Anton Pann”; membru fondator și președinte al Societății Culturale „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea; membru în consiliul de conducere al Asociației Folcloriștilor din Oltenia; membru fondator al Cercului Cultural „România - Grădina Maicii Domnului” (18 decembrie, 2001); membru fondator al Forumului Cultural al Râmnicului (2001); membru fondator al Cercului Religios-Cultural „Chesarie de Râmnic” (martie 2007); membru fondator și vicepreședinte al Ligii Scriitorilor din
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
tinerii care nu vor să rămână în afara istoriei și vin să recomand cu căldură lecturarea prezenței cărți, cu încredințarea că nu va fi în zadar” Că structura, monografia cuprinde 8 capitole: Omul, Luptătorul social, lider al comunității, luminator al satelor, folcloristul și etnograful, Preotul și teologul, Apărător al bisericii, Apostolul, la care se adaugă o selecție antologica de texte din scrierile preotului Teodor Bălăsel precum și mai multe imagini din viața și opera acestuia. La Ștefănești, norocoasă comună unde a trăit și
LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354819_a_356148]
-
Crăciunescu,conf.univ.dr.în drept,Mitică Detot,general de brigadă.Atașat militar al României în Japonia,Pavel Petroman,prof.univ.dr., Conf.univ.dr.în științe chimice și scriitor Florin Iordache, clujanul Nicolae Pașca,prof.univ.dr.în economie,Decan al facultății de Științe Economice Cluj-Napoca,muzicologul,folcloristul și compozitorul Constantin Brăiloiu,scenograful,pictor Ion Sigmund Ipser,din Germania, clujeanul Teodor Șandor,scriitor secretar general al Societății Avram Iancu,pictorul de mare talent Lazăr Morcan,grafician și poet,din Cluj-Napoca,arădeanul Francisc Baranyai,pictor al sufletului, și Elisei
CLUJENI ÎN DICŢIONARUL PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356787_a_358116]
-
află prof. universitari Al. Popescu -Mihăești din Rm. Vâlcea, doctor în filologie; Dinică Ciobotea de la Universitatea din Craiova, prof. dr. în istorie, Ilie Gorjan, general maior(r), conf. dr. în drept, Costea Marinoiu, filolog, profesor, critic și istoric literar, cercetător, folclorist, publicist; Nicolae Mazilu, general de brigadă (rtg), scriitor, publicist; preoții C. Cârstea, Const. Mănescu și I. Marinescu; Marie-Janne Taloș Măluțeanu, prof. filolog, publicist; arhimandritul Veniamin (Valer) Micle de la Mânăstirea Bistrița, teolog, profesor, artist plastic, cercetător istoric, publicist, editor și tipograf
SCRIITORUL MIHAI SPORIŞ LA 60 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356799_a_358128]
-
D. Tudor- București, Ileana Petrecu, cercetătoare principală la Institulul academic de cercetări sociale și politice din Craiova, Corneliu Tamaș, Petre Bardașu, Sergiu Purece, de la Arhivele Statului, din Rm. Vâlcea, Horia Nestorescu-Bălcești, directorul muzeului “N. Bălcescu, pictorul Sabin Bălașa, din București, folcloristul octogenar Gh. N. Dumitrescu- Bistrița și alții. Odată cu materialul mai sus menționat, înaintăm și un proces-verbal al comitetului de redacție, cu privire la “Rusidava-Drăgășani” și vă rugăm a ne aproba tipăreirea ei. Președinte, Secretar, Petre Lită Gh. Burlan Procesul verbal amintit în
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
Da, în sensul că ne-au mâncat o mare parte din timp. Și sărăcia, pe de-o parte și boala membrilor de familie, pe de altă parte. În plus, m-am manifestat în poate prea multe direcții. Am început ca folclorist. Am publicat prima culegere de folclor românesc inedit după cel de-al doilea război mondial datorită, în mare măsură, lui Mihai Șora care era atunci redactor șef la Editura pentru Literatură. Cartea a avut un efect neașteptat. Sabin Drăgoi, Zeno
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
publicat prima culegere de folclor românesc inedit după cel de-al doilea război mondial datorită, în mare măsură, lui Mihai Șora care era atunci redactor șef la Editura pentru Literatură. Cartea a avut un efect neașteptat. Sabin Drăgoi, Zeno Vancea, folcloristul Mihai Pop, pe toți i-a încântat. Ea a apărut și în „Biblioteca pentru Toți” ceea ce era aproape de necrezut pe atunci. Lucrarea a avut și meritul de a fi inedită și de a fi curată, cu texte de la un singur
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
cu texte de la un singur informator. De la mama mea. O țărancă analfabetă foarte hărăzită și cu o memorie funambulescă. Știa să culeagă, să adune. Ea a fost o culegătoare, iar eu un înregistrator, într-un fel. Deci am debutat ca folclorist. Asta mi-a pus oarecum amprenta sau pecetea pe felul meu de a fi. Am scris mult, de altfel, despre raportul dintre natură și folclor mai cu seamă. Pe de altă parte, sigur că erau dificultăți cu cenzura, dar am
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
la cea plină, chit că este covârșitoare cea goală. Covârșește în sensul că nu am izbutit să mă realizez cât aș fi crezut. Unii și-au pus mari speranțe în mine. Mihai Pop, de pildă, vedea-n mine un mare folclorist. Nu s-a adeverit. George Ivașcu a vrut să facă din mine un gazetar mare. Tot așa, adică am produs și mari dezamăgiri. Pentru încrederea pe care au avut-o oamenii în mine au fost și multe bucurii. De pildă
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
Cu parale, cu mărgele; Cu frumoase panglicele; / Și m-adus-n această casă / Și mă puse pe-astă masă / Ca nouă să dăruiți / Cu aur și cu argint, / La anul și la mulți ani! În lucrarea sa Folclorul românesc, (p. 388-390), eruditul folclorist, Ovidiu Bârlea, spunea despre versurile cântate ale Vasilcăi, nume uzitat în partea Munteniei: Un colindat straniu prin împrejurarea că nu mai este atestat în alte părți și fiindcă e practicat numai de țigani (fierari, rudari, lăutari) în Muntenia și Oltenia
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
pe care i-am spus-o cu adâncă emoție, Domnia Sa mi-a urat sănătate, viață lungă, să scriu cât mai multe cărți și să compun muzică autentică, avându-mă în planul de viitor, a fi inclus în lexicul muzical ca folclorist. Întreaga seară m-am gândit ce-i voi spune titanului, „Patriarhul muzicologiei românești” și cuprins de-o puternică emoție, am lăsat pleoapele să-mi acopere globii ochilor, iar de undeva din străfunduirile inconștientului mi-a apărut Capela Sixtină. Michelangelo Buonarotti
VIOREL COSMA – PATRIARHUL MUZICOLOGIEI ROMÂNEŞTI LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346101_a_347430]
-
s-au adunat pentru a celebra o activitate de o viață închinată culturii populare românești, cu o personalizare specială și punere în valoare a aripii aparținătoare comunității din Bucium ca civilizație de milenii aservită exploatării zăcămintelor aurifere. Evenimentul închinat memoriei folcloristului Ovidiu Bârlea a primit deci tenta aurie a cercetărilor de teren din zona Munților Apuseni, primind numele de „Ovidiu Bârlea și buciumanii”. „Vinovați” de organizarea întâlnirii cu istoria și cultura prin prisma operelor semnate de Ovidiu Bârlea s-au făcut
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
nu merită nici depopularea și nici dezintegrarea, comuna Bucium, leagănul aurarilor din Munții Apuseni. Auditoriul a fost răsfățat de către dl. prof.univ.dr.Ioan Cuceu, director al Institutului Arhivă de Folclor al Academiei Române cu o frumoasă dizertație despre Ovidiu Bârlea - etnograful și folcloristul, dizertație care a făcut o trecere ușoară de la repere bio-biblografice la specificul activității desfășurate în slujba inovațieie metodologico-tehnice a liricii populare-românești de către Ovidiu Bârlea și finalizând cu concluzia că acesta a reprezentat în peisajul întemeierii solide a structurii spirituale culturale
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]