404 matches
-
București, 1987-1988; Nicolae Brânda, Mituri ale antropocentrismului românesc. Miorița, București, 1991; Ion Șeuleanu, Dincoace de sacru, dincolo de profan, Târgu Mureș, 1994, 31-55; Sabina Ispas, Cântecul epic-eroic românesc în context sud-est european. Cântecele pețirii, București, 1995; Dumitru Pop, Studii de istoria folcloristicii românești, Baia Mare, 1997, passim; Mihai Pop, Folclor românesc, II, București, 1998, 87-120, 315-327; Iordan Datcu, Un mit: Toma Alimoș, București, 1999; Alexandru Husar, Miorița, Iași, 1999; Al. I. Amzulescu, Valori de patrimoniu ale cântecului bătrânesc din Oltenia, București, 2000; Al.
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
postumelor”. „Asimilarea folclorului” este urmărită „la două niveluri între care, firește, există numeroase punți: în poemele originale de inspirație folclorică și în opera lui Eminescu în general”. Comentariile care însoțesc poemele antologate cumulează într-un glosar complex informații din domeniul folcloristicii, al istoriei, observații și disocieri privind prozodia și modul de a lucra al poetului, prezența și răspândirea unor teme specifice, incursiuni în mitologia poetică eminesciană. B. și-a extins investigațiile, în lucrări speciale, la domeniul „numelor proprii eminesciene” (cele cu
BADEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285533_a_286862]
-
și folclor”, „Revista de etnologie” ș.a. A primit Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române și Premiul „Dacia”. A participat la elaborarea corpusului Creația populară moldovenească și la editarea culegerilor de folclor pe zone (7 volume). Abordează probleme de istorie a folcloristicii din secolele XIX-XX, legate de activitatea lui Gh. Asachi, T. Stamati, I. Creangă, M. Eminescu, Al. Mateevici, A. Gorovei, Gh. Madan ș.a. Elaborează unele capitole în cursuri teoretice și crestomații pentru instituțiile de învățământ superior. SCRIERI: Folclor moldovenesc: Bibliografie (1924-1967
BAIESU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285547_a_286876]
-
reînvierea valorilor spirituale și artistice populare într-o revigorată expresie literară (L. Costin, Probleme de estetică în poezie și Estetica constructivismului în limbă, Aurel E. Peteanu, Natura și poezia). Consecventă acestui program, revista se îndreaptă, cu precădere, spre studiile de folcloristică, semnate tot de L. Costin (Geneza baladei bănățene, Estetica artei populare, Novăceștii în balada bănățeană). Sunt publicate bogate materiale folclorice (colecția de balade a lui Gheorghe Cătană, colecția de basme, povestiri și snoave a lui Lucian Costin). Cât privește literatura
BANATUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285595_a_286924]
-
că aplicarea ei ar fi posibilă abia atunci când se va fi cules foarte mult, dacă nu aproape tot, în aria folclorului. Sub înrâurirea lui B. P. Hasdeu, C. a publicat în 1893 două studii consacrate descântecelor (Deochiul și Faptul), în folcloristica noastră acestea fiind primele cercetări monografice ale unor tipuri de descântec. Povestea Kipăruș Petrul Făt-Frumos, apărută în ziarul „Românul”, proverbele trimise lui Iuliu A. Zanne pentru corpusul la care acesta lucra sau colaborarea sa la colecția lui Gr. G. Tocilescu
CANIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
numi „școala folcloristică” de la „Grai și suflet”. Numirea în postul de conferențiar la București îi oferă posibilitatea prezentării lecției de deschidere din 19 noiembrie 1913, Straturi de cultură și straturi de limbă la popoarele romanice. Pentru cercetările sale orientate spre folcloristică, ca de altfel și pentru cele privind dialectologia sau istoria limbii, care au necesitat anchete de teren, C. folosește metoda investigației directe, precum și anumite chestionare, între care Chestionarul folcloric (1933), publicat sub auspiciile Institutului de Filologie și Folclor; acesta, îmbogățit
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
specializată a unei catedre care urmărea inițierea studenților în studiul culturii populare. Împreună cu Ovid Densusianu, C. redactează mai multe lucrări cu profile diverse. În 1906, publică în „Buletinul Societății Filologice”, printre ai cărei întemeietori se numără, Graiul din Țara Oașului; folcloristica beneficiază astfel de fixarea sistemului de semne pentru transcrierea fonetică a textelor culese în zece comune din Oaș. Rezultat al cercetărilor de teren este și lucrarea în două volume, publicată în colaborare cu Ovid Densusianu și Th. D. Speranția, Graiul
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
București, 1971, 212, 318; Dimitrie Macrea, Studii de istorie a limbii și lingvisticii române, 1965, 155-177; G. Barbu, I.-A. Candrea și etnoiatria comparată, în Despre medicina populară românească, București, 1970, 297-300; Al. Rosetti, Cartea albă, București, 1968, 89-93; Vrabie, Folcloristica, 312-314; Ecaterina Țăranu, I.-A. Candrea lexicograf, în Comunicări științifice, Iași, 1971, 183-189; Sabina Ispas, Ion-Aureliu Candrea, REF, 1972, 4; Bârlea, Ist. folc., 474-476: Florica Dimitrescu, I.-A. Candrea, lingvist și filolog, București, 1974; Mirodan, Dicționar, I, 278-282; Datcu, Dicț
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
satul meu" și să transcrie „Amintiri din primul război mondial", ultima, un jurnal de front (1916-1918) care va apare după plecarea sa, în 1978 cu titlul „Focul cel mare". Învățătorul Al. Vasiliu Tătăruși a fost o flacără în literatura și folcloristica românească peste care, precum și în cazul lui I. A. Zanne, nu se poate trece decât stăruind asupra valorii, dar și a eternității mesajului muncii lor. 78 Iată și coperta lucrării - Al. Vasiliu „Povești și legende”: Glasul nostru Glasul nostru a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Îndeplinirea încercarea este trecută cu succes; • Recunoașterea eroul este recunoscut; Demascarea răufăcătorul sau falsul erou este demascat; • Transfigurarea eroul capătă o nouă înfățișare; • Pedepsirea răufăcătorul este pedepsit; Căsătoria eroul se căsătorește și se înscăunează împărat. Moment de răscruce atît pentru folcloristică, cît și pentru naratologie, modelul lui Propp a însemnat triumful structurii asupra tematicii, basmul fiind în opinia lui Propp o "narațiune construită pe o corectă succesiune a funcțiilor", o matrice acțională în care ceea ce contează este stereotipia predicatelor și variabilitatea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a Consiliului local municipal. O carte pe care unii ar vrea-o scutită de comentarii și tabele statistice referitoare la viața școlilor și a bisericilor, la starea de sănătate a populației, de trimiteri la „oameni de seamă” ai locurilor, la folcloristica locală, dar care, ancorată în toponimia local ă, s trălucește tocmai prin valoarea științifică densă, prin repetire, a tuturor acestor elemente care înseamnă nu numai păstrarea identității Dorohoiului, dar însăși a României de astăzi și de mâine. Istoria poporului român
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
așteptată. Rămânând în zona modernismului în materie de pagină scris ă, u n cercetător, Ilie Dan, desfide unor monografi - preoți, în văță tori și profesori - care fac comentarii mânați de un patriotism loc al, cu trimiteri la tradiții, obiceiuri și folcloristică, chem ându -i către ,,cercetarea durabilă și multidisciplinară, pe grupuri de spec ialitate: istorici, arheologi, geografi, sociologi, căutători în topo nimie. Dezideratului promovat de Ilie Dan îi răspunde indirect Liviu Papuc, care în ,,Convorbiri literareʺ n r.11 /2007, referinduse la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Bârlad, Vaslui, Huși , ca centre de influență zonală, dar și la Curteni, Crețești, Bohotin, Boțești, Fălciu și Răducăneni, la Vulturești, Buhăiești, Costești ori Sauca, la Murgeni, Lungești, Băsești, Banca, Tutova ori Șul etea, s-a făcut, în timp, multă literatură, folcloristică, muz eist ică, știință și artă, cultură deci. Asemenea oameni, atunci ca și acum, chiar dacă vor fi fost îndemnați de dorința să și vadă numele de au tor pe cartea, revista ori ziarul editat, nu i învinuiesc, ci di n
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Maikon Teutsch-Neugriechisches Worterbuch. Leipzic, 1804 A.T.Laurian și J.C. Massimu, Dictionariulu limbei romane, 1871 Mihai Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, 1931 BURAGA GH. COSTACHE 1909 1999 Scriitor, arheolog, etnograf Buraga Gh. Costache pasionat cercetător în domeniul arheologiei, folcloristicii, monografiei, etnografiei și dialectologiei, eseist și poet, colecționar, inovator, Costache Buraga este una dintre personalitățile cele mai complexe ale Dăneștiului contemporan. S-a născut la Dănești jud. Vaslui, la 2 martie 1909, ca al doilea copil din cei șase ai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
au trăit, despre județul nostru, despre Moldova și chiar despre țara noastră. Un asemenea neobosit căutător, cercetător se numește Buraga Costache. S-a născut pe 2 martie 1909 în com.Dănești. A fost numit autodidact, pasionat cecetător în domeniul arheologiei, folcloristicii, etnografiei și dialectologiei, eseist și poet, colecționar, inovator. A fost învățător apoi profesor de limba rusă, dar în afara învățământului s-a ocupat cu apicultura, avicultura, sericicultura iar în domeniul mecanicii a realizat cîteva proiecte de inovații și invenții. La școală
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
este relativ bogat în observații, credințe și practici cu semnificație psihologică sau psihiatrică. Studiul acestor elemente de etnopsihiatrie ne ușurează restabilirea imaginii bolnavului mintal din trecutul românesc. Concepută în spiritul amintit, promovat la noi în special de O. Densușeanu 7, folcloristica a condus la mari sinteze retrospective. Este suficient să amintim doar câteva din cele care au amplificat valoarea funcțională a folcloristicii, încă în secolul al XIX-lea. Cercetările lui Adolf Spamer 8, care vedea în formele de expresie folcloristică spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
imaginii bolnavului mintal din trecutul românesc. Concepută în spiritul amintit, promovat la noi în special de O. Densușeanu 7, folcloristica a condus la mari sinteze retrospective. Este suficient să amintim doar câteva din cele care au amplificat valoarea funcțională a folcloristicii, încă în secolul al XIX-lea. Cercetările lui Adolf Spamer 8, care vedea în formele de expresie folcloristică spiritul unui popor ("Ausdrucksformen", "Wort und Idee"), concretizate în opera colectivă "Die deutsche Volkskunde" (1934), au constituit un etalon pentru folcloristica universală
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a folcloristicii, încă în secolul al XIX-lea. Cercetările lui Adolf Spamer 8, care vedea în formele de expresie folcloristică spiritul unui popor ("Ausdrucksformen", "Wort und Idee"), concretizate în opera colectivă "Die deutsche Volkskunde" (1934), au constituit un etalon pentru folcloristica universală 9. Capacitatea de a reconstitui viața socială "prin cercetarea condițiilor complexe, îndeosebi psihice", a fost demonstrată tot atât de pregnant și de valoroasele cercetări ale etnografului și folcloristului francez Arnold van Gennep 10. Aceste lucrări au deschis perspective noi, dar exemplele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1895. 44. Șăineanu Lazăr, Ielele, București, 1886 (cit.). 45.Topa E., Plantele medicinale și veninoase, Cernăuți, 1934. 46. Voiculescu V., Toate leacurile la îndemână, București 1937. 47. Voronca Elena N., Datinele și credințele poporului român, Cernăuți, 1903. 48. Vrabie Gh., Folcloristica română, București, 1968. 49. Vrabie Gh., Folklorul, obiect, principii, metodă, București 1970. 50. Revista de folclor "Șezătoarea", Fălticeni, 1892-1929. 51. Revista "Tudor Pamfilie", Dorohoi, 1922. 52. Revista de folclor "I. Creangă", Bârlad, 1908-1921. 53. ***, Poezii populare din toate țările, adunate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
După apariția școlii de etnopsihologie a lui Wundt, la sfârșitul secolului al XIX-lea, ideea că din limbă, mit, obiceiuri se pot desprinde trăsăturile sufletești ale unui popor a deschis o nouă perspectivă de valorificare a folclorului. Ideea a influențat folcloristica română care, la rândul ei, a contribuit la expansiunea acestui concept. Psihiatria actuală românească nu a epuizat, încă, numeroase posibile surse. * Informații de la Bănciulescu Ileana, 70 ani, Podul Turcului, Tecuci. 11 S. Fl. Marian, Descântece populare la Români, Cernăuți, 1892
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Artur Gorovei (1864-1951) a fost una dintre cele mai importante figuri ale folcloristicii românești. Și-a Închinat viața și opera cercetării tradițiilor țărănimii, vechilor credințe, datinilor și obiceiurilor, riturilor de trecere etc., pe care le-a valorificat În volume de referință. În 1898 publică culegerea Cimiliturile românilor, cel dintîi corpus de texte al
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
române), ci ca răspuns la nenumăratele colecții de folclor și cercetări etnografice care asaltau Academia ca urmare a publicării lucrărilor de acest gen în Anale - Memoriile Secțiunii Literare. Cercetarea satului trebuia susținută efectiv! Autorii găseau greu editori pentru că rțile de folcloristică și etnografie, care fie se adresau publicului restrîns al „specialiștilor“, fie numărau prea multe pagini. Prin urmare, cel puțin o parte dintre lucrări erau pîndite de primejdia de a rămîne în manuscris sau de a se risipi în ziare și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care vin de la Ibrăileanu îndeosebi), lui revenindu-i meritul impunerii, consacrării acestora, dovedind, și în acest mod, că în critică ROSTIREA are tot atâta importanță ca și în roman sau în poezie. „Meritul lui Călinescu a fost epurarea ăde sociologie, folcloristică etc.) opiniilor predecesorilor și impunerea prin frumoasa rostire, a celor estetice―. Ce a fost după Călinescu? Un studiu pornind de la premise estetice este monografia lui Vladimir Streinu, astfel încât „exegeza contemporană începe ă...) cu Călinescu și Vladimir Streinu―. Cu o percepție
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
social la „Inălțarea", cea mai importantă și îndelungată activitate a sa va fi ca dialectolog, etnolog și folclorist. Activitatea de etnolog și folclorist este atât de însemnată încât este considerat astăzi după B.P. Hasdeu a doua personalitate proeminentă în istoria folcloristicii românești” antebelice. Capitolul III Ovid Densusianu folclorist Nota caracteristică a activității lui Densusianu a fost receptivitatea la noutăți, participarea la frământările contemporanității. Această atitudine se observă chiar din cursurile sale universitare, Densusianu străduindu-se să se afle în inima noutăților
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
despre întreaga literatură a contemporanilor săi. „În aproape toate domeniile abordate - literatură, lingvistică, folclor, istorie literară - scrie Ovidiu Bîrlea el înscrie noi puncte de vedere care se vor dovedi fructuoase, cu totul înnoitoare ca metodă și cuprindere a problematicii, În folcloristică contribuția sa cea mai de seamă după aceea a lui B.P. Hașdeu rămânând tot atât de actuală ca și la data apariției" 3.1. Metoda de lucru preconizată În prima jumătate a secolului nostru au dominat în cercetarea folclorului, românesc două orientări
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]