310 matches
-
Aceasta presupune etapa de consolidare atât în vorbirea orală, cât și în citire și scriere. Etapa de consolidare cere adesea reveniri în corectare, la etapele inițiale, mai ales, dacă se ține seama de principiul coarticulării în cuvinte, ceea ce schimbă adesea fonația și locul de articulare al fonemului. Toate greutățile se înving treptat și datorită tactului pedagogic al specialistului dar și psihoterapiei adecvate cazului, care treptat înlătură disconfortul, devine mai conștient de scopul acțiunii terapeutice. În activitatea de psihoterapie logopedică se acționează
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
CAPITOLUL 1 SISTEMUL STOMATOGNAT Sistemul stomatognat reprezintă unitatea morfologică și funcțională a tuturor țesuturilor care participă la executarea funcțiilor globale ale sistemului: masticație, deglutiție, mimică și fonație. Aceste funcții se execută în condițiile automenținerii sistemului în parametrii homeostazici proprii și în corelație cu cei ai întregului organism. Aceste țesuturi sunt structurate în elemente morfologice: scheletul osos al sistemului stomatognat, ATM, dinții și paro-dodonțiul, mușchii sistemului stomatognat, grupați
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
studiul morfologiei dinților și arcadelor dento-alveolare, punând un accent deosebit pe structura lor funcțională. CAPITOLUL 2 CAVITATEA ORALĂ ȘI ARCADELE DENTO-ALVEOLARE 2.1. Cavitatea orală reprezintă o structură morfo-funcțională a sistemului stomatognat, necesară îndeplinirii funcțiilor sale globale: masticație și deglutiție, fonație, și fizionomie. Prin masticație și deglutiție constituie un prim segment al sistemului digestiv. Pentru fonație are un rol primordial fiind un rezonator care modulează coloana de aer post-laringial. Funcția fizionomică rezultă din integrarea dinților și arcadelor dentare, a întregii conformări
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
2 CAVITATEA ORALĂ ȘI ARCADELE DENTO-ALVEOLARE 2.1. Cavitatea orală reprezintă o structură morfo-funcțională a sistemului stomatognat, necesară îndeplinirii funcțiilor sale globale: masticație și deglutiție, fonație, și fizionomie. Prin masticație și deglutiție constituie un prim segment al sistemului digestiv. Pentru fonație are un rol primordial fiind un rezonator care modulează coloana de aer post-laringial. Funcția fizionomică rezultă din integrarea dinților și arcadelor dentare, a întregii conformări a cavitații orale la arhitectonica facială. Asociat, morfologia cavitații orale a conținutului său și comunicarea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Sunt dinți monoradiculari, cu excepția premolarului 1, biradicular, cu rădăcinile aplatizate mezio-distal. Camera pulpară este voluminoasă, cu câte două coarne pulpare. Canalele radiculare sunt în general două pentru premolarii superiori și unul pentru premolarii inferiori. Funcțional participă la triturarea alimentelor, fizionomie, fonație. 8.4. Grupul molar -12 dinți, 6 maxilari și 6 mandibulari, câte trei pe fiecare hemiarcada. Se dezvoltă din lama dentară primară, erupția desfășurându-se între 6 și 18 ani. Se dezvoltă din patru-cinci lobi dentari, din care doi sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de contacte în relație de intercuspidare maximă și maximum posibil în relație ocluzală centrică, mandibula fiind în relație centrică față de craniu. CAPITOLUL 12 UNITATEA ÎNTRE MORFOLOGIE ȘI FUNCȚIE LA NIVELUL ARCADELOR DENTO-ALVEOLARE Funcțiile globale ale sistemului stomatognat sunt masticația, deglutiția, fonația și fizionomia. De asemenea, sistemul stomatognat poate fi solicitat și în alte activități funcționale, voluntare sau involuntare: -solicitări funcționale ocazionale, voluntare profesionale cum ar fi suflatul în instrumente muzicale, sticlăria; -solicitări funcționale ocazionale involuntare, inclusiv cu semnificație patologică: tușea, strănutul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu efecte dezechilibrante la nivelul tuturor determinanților mișcărilor mandibulare. Vor apare faze anormale de execuție a deglutiției fără contacte dentare sau cu contacte dentare anormale, închizând un cerc vicios care întotdeauna va conduce la disfuncții ale sistemului stomatognat. 12.3. Fonația este actul fiziologic prin care coloana de aer ajunge în spațiul supraglotic și se transformă din sunet laringian în vorbire articulată. Articularea se produce la nivelul culoarului bucal. Acest culoar își modifică dimensiunile în funcție de sunetul emis prin acțiunea specifică a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
utilizate în primul rând în procese complexe de adaptare a ratei de ventilație alveolară la necesitățile organismului privind aportul de O2 și eliminarea de CO2, dar pot fi integrate într-o multitudine de alte activități: reflexe de apărare, efort fizic, fonație și limbaj articulat, etc. Răspunsul la bioxidul de carbon și la pH Cel mai important factor în controlul ventilației în condiții normale este pCO2 din sângele arterial. Sensibilitatea acestui sistem de control este remarcabilă. In cursul activității zilnice, cu perioade
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se închide rapid, ceea ce generează un zgomot caracteristic. Este declanșat de excitarea receptorilor diafragmatici și a unor recptori centrali ceea ce are ca răspuns contracția spastică a diafragmului. Fonația Fonația este o consecință a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se închide rapid, ceea ce generează un zgomot caracteristic. Este declanșat de excitarea receptorilor diafragmatici și a unor recptori centrali ceea ce are ca răspuns contracția spastică a diafragmului. Fonația Fonația este o consecință a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și împing posterior cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori sau constrictori ai glotei care apropie corzile vocale. De asemeni, tensiunea în corzile vocale este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori sau constrictori ai glotei care apropie corzile vocale. De asemeni, tensiunea în corzile vocale este asigurată de către mușchii tiro-aritenoidieni interni și tiro cricoidieni; acești mușchi controlează forma corzilor vocale și diferitele tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă cea mai mare expansiune, dar inconstantă); constricția glotei (se produce ca urmare a apropierii corzilor vocale) și închiderea completă a glotei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
îl determină să greșească mai mult. Diagnosticul dizartriei este uneori dificil de pus, dizartria putând apărea sub forma unor dislalii care cedează greu la terapie. Dacă în dislalie sunt afectate sunete izolate, în dizartrie sunt atinse alte componente: respirația, ritmul, fonația, cursivitatea rostirii. Din grupa tulburărilor de ritm, se observă la vârstă școlară bâlbâiala. Aceasta se manifestă prin repetarea unui sunet sau a unei silabe, printr-o tensiune vocală dată de anticiparea momentului blocajului, prin tulburări respiratorii intermitențe, prin tulburări de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cursivitatea rostirii. Din grupa tulburărilor de ritm, se observă la vârstă școlară bâlbâiala. Aceasta se manifestă prin repetarea unui sunet sau a unei silabe, printr-o tensiune vocală dată de anticiparea momentului blocajului, prin tulburări respiratorii intermitențe, prin tulburări de fonație care conduc la o voce lipsită de ritm și modulare, prin pauze mari realizate înainte de a vorbi sau chiar refuzul comunicării. În planul psihicului, acesti școlari devin nervoși, neliniștiți, irascibili. Vorbim în acest caz de logonevroza, cănd bâlbâiala este conștientizata
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și coordonare unilaterală, în care forța, precizia, viteza mișcărilor de statică și mers sunt în permanentă scăzute; 2. deficiența de manipulație unilaterală permanentă sau bilaterală ușoară ori intermitentă, cu realizarea dificilă a gestualității ca forță, precizie, viteză; 3. deficiența de fonație, deglutiție, masticație, asociate cu deficiențe ușoare ale altor funcții neurologice; 4. deficiențe cronice ale controlului sfincterian de tipul micțiunilor imperioase, incontinența de efort, asociate cu alte semne neurologice; 5. crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice și de alte tipuri cu frecvență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
în statică și mers care fac ca bolnavul să se poată deplasa cu mare dificultate prin forța proprie, nesprijinit sau cu baston ori cârje; 8. deficiențe de manipulație bilaterală, cu imposibilitatea efectuării eficiente a gestualității; 9. deficiențe de masticație, deglutiție, fonație și/sau respirație, cu realizarea cu mare dificultate a alimentației, vorbirii sau respirației în context neurologic; 10. deficiențe cronice ale controlului sfincterian care împiedică încadrarea într-un mediu social; 11. deficiențe ale limbajului care fac imposibilă stabilirea relațiilor interumane; 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
cu pierdere peste 70 db, calculată pe audiograma, ce se protejează greu, sau asociate cu tulburări psihice și de limbaj (se poate acorda gradul mediu de handicap). III. Afectări ale structurii laringelui și funcțiilor sale: - laringectomizare parțială, cu tulburări de fonație și deglutiție sau cu gastrostoma permanentă, care reprezintă o infirmitate mare ce marchează psihicul bolnavului (se poate asimila cu gradul accentuat de handicap); - laringectomizare totală sau cu traheostoma permanentă (se va aprecia în funcție de recomandarea medicului de specialitate). La această categorie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
statică și locomoția (de exemplu: hipertrofii congenitale, redori și retracții musculare); - boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia Duchenne, miopatii în centură, distrofia musculară progresivă congenitală, distrofii miotonice Thomsen-Becher); - miastenia ce determină fatigabilitatea rapidă, cu tulburări de locomoție, manipulație, fonație, respirație; - glicogenoze (de exemplu: tip II - boala Pompe). Pentru asimilare pe grade de handicap se evaluează: a) implicațiile lor asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale: în cazul afectării coloanei vertebrale și membrelor pelvine; ... b) idem, asupra gestualității de prehensiune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
toracale; ... c) caracterul evolutiv sau regresiv al afecțiunii; ... d) posibilitățile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare; ... e) asocieri cu afecțiuni neurologice osteoarticulare sau somatice; ... f) prezența tulburărilor circulatorii loco-regionale; ... g) prezența sau absența fenomenelor sfincteriene; ... h) prezența tulburărilor de masticație, deglutiție, fonație și respirație. ... VIII. Afectări ale structurii pielii, anexelor și funcțiilor tegumentului Afecțiuni dermatologice: - afecțiuni cronice ale pielii, cu caracter de boli generale sau fiind expresia unei boli sistemice ori care, prin efectul lor, limitează semnificativ postura și gestualitatea (de exemplu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
și coordonare unilaterală, în care forța, precizia, viteza mișcărilor de statică și mers sunt în permanentă scăzute; 2. deficiența de manipulație unilaterală permanentă sau bilaterală ușoară ori intermitentă, cu realizarea dificilă a gestualității ca forță, precizie, viteză; 3. deficiența de fonație, deglutiție, masticație, asociate cu deficiențe ușoare ale altor funcții neurologice; 4. deficiențe cronice ale controlului sfincterian de tipul micțiunilor imperioase, incontinența de efort, asociate cu alte semne neurologice; 5. crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice și de alte tipuri cu frecvență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
în statică și mers care fac ca bolnavul să se poată deplasa cu mare dificultate prin forța proprie, nesprijinit sau cu baston ori cârje; 8. deficiențe de manipulație bilaterală, cu imposibilitatea efectuării eficiente a gestualității; 9. deficiențe de masticație, deglutiție, fonație și/sau respirație, cu realizarea cu mare dificultate a alimentației, vorbirii sau respirației în context neurologic; 10. deficiențe cronice ale controlului sfincterian care împiedică încadrarea într-un mediu social; 11. deficiențe ale limbajului care fac imposibilă stabilirea relațiilor interumane; 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
cu pierdere peste 70 db, calculată pe audiograma, ce se protejează greu, sau asociate cu tulburări psihice și de limbaj (se poate acorda gradul mediu de handicap). III. Afectări ale structurii laringelui și funcțiilor sale: - laringectomizare parțială, cu tulburări de fonație și deglutiție sau cu gastrostoma permanentă, care reprezintă o infirmitate mare ce marchează psihicul bolnavului (se poate asimila cu gradul accentuat de handicap); - laringectomizare totală sau cu traheostoma permanentă (se va aprecia în funcție de recomandarea medicului de specialitate). La această categorie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
statică și locomoția (de exemplu: hipertrofii congenitale, redori și retracții musculare); - boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia Duchenne, miopatii în centură, distrofia musculară progresivă congenitală, distrofii miotonice Thomsen-Becher); - miastenia ce determină fatigabilitatea rapidă, cu tulburări de locomoție, manipulație, fonație, respirație; - glicogenoze (de exemplu: tip II - boala Pompe). Pentru asimilare pe grade de handicap se evaluează: a) implicațiile lor asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale: în cazul afectării coloanei vertebrale și membrelor pelvine; ... b) idem, asupra gestualității de prehensiune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]