2,594 matches
-
m-am topit la pauză" (S. Cosmin, Aștept provincia, 1987, p. 83); "și-a făcut repejor bagajele și a ușchit-o peste Ocean" (starmania.ro). În Glosarul regional Argeș al lui D. Udrescu (1967), construcția apărea cu verbul în varianta fonetică a uschi ("Cum a văzut secerea bârligată că se dă la el, a uschit-o!") și cu explicația "a se face nevăzut, a dispărea, a o șterge, a chiuli". De la sensul "a fugi", se poate trece destul de ușor la "a
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
De aici, poate, sensul "slab, firav", al participiului în contextul "Ucenicul, golaș și ușchit, numai într-o cămașă" (E. Barbu, Groapa, 1974: 251, cf. Traian Tandin, Limbajul infractorilor, 1993). Probabil că unele dintre aceste extinderi semantice se bazează pe simbolismul fonetic și pe ușurința dezvoltării sensurilor contextuale: tot la P. Ciureanu, în 1935, verbul apărea si cu sensul "a bate", "a da (o lovitură)": Când ți-oi ușchi una între felinare..." Sensul curent al adjectivului ușchit (atestat încă din anii '30
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
care probabil că provine interjecția românească. Unul dintre citatele din DLR conține chiar forma ușchi, într-un context ideal atât pentru o interjecție de alungare, cât și pentru un imperativ: "Hai, ușchi de lângă fereastră!" (Horia Lovinescu). Din punct de vedere fonetic, oscilația -ști /-șchi nu prezintă dificultăți (o regăsim și în variantele puști/pușchi); în DLR, verbul a ușchi apare cu variante ca a uști, huschi, huști etc. Așadar, a ușchi (sau a uști, a huști etc.) e un verb împrumutat
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
din țigănește, a cărui formă de imperativ (identică în romaně și în română) - ușchi, uști, huști etc. - are uz interjecțional (și alte imperative tind să devină interjecții, cazul cel mai caracteristic fiind uite - din a uita). Interjecția are și varianta fonetică ușchea: "Ușchea, zice. Fetele sânt speriate și se retrag val-vîrtej" (Zig-zag, 32, 1992). Din a (se) ușchi s-a format, firesc, ușcheală ("plecare, fugă"); substantivul nume de acțiune e folosit mai ales exclamativ, cu valoare de interjecție, echivalent deci cu
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
în literă felul cum ne vom duce viața în spirit. Iar cînd cuvintele vor înceta să mai fie vectori mentali, sugestii de sens, adică noduri rezultate din încrucișări de imagini, devenind în schimb niște opace mărgele cu rol de înfundături fonetice, atunci gîndirea omenirii va lua sfîrșit. Tocmai de aceea cartea lui Baudrillard se numește Cuvinte de acces. E ca și cum, revoltat de aplatizarea crescîndă a limbii, autorul vrea să se oprească asupra acelor cuvinte care încă nu au murit de tot
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
e din ce în ce mai puțin știută, iar cunoașterea englezei, dimpotrivă, e în plină expansiune, vorbitorii apropie inevitabil pe bleumarin de blue. E posibil ca noua variantă scrisă să corespundă chiar unei pronunții românești populare, simplificate - șblumarinț (care, dacă ținem cont de tendințele fonetice ale limbii și de observațiile lui Al. Graur din 1982, e mai veche decât influența engleză). La confuzie contribuie asemănarea de formă și înrudirea etimologică dintre fr. bleu și engl. blue: în engleză, blue provine din franceza veche, în care
Culoare înșelătoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7367_a_8692]
-
din jurul lui Brâncuși să studieze, absenți și firavi, inextricabila relație dintre Negresa Albă, Albă ca Zăpada și Scufița Roșie. Cum e posibil ca un inginer de ape, care nu și-a practicat niciodată propria lui meserie, simplu mînuitor de forme fonetice fără conținut lexical, să se trezească subit istoric de artă, să dea undă verde unei aventuri, disprețuind fățiș opiniile de specialitate și sfidîndu-i cu aroganță pe cei cîțiva care trudesc la cercetarea operei lui Brâncuși de zeci de ani sau
Brâncușologia împotriva lui Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7507_a_8832]
-
Rodica Zafiu Un cuvânt argotic necuprins în dicționarele noastre generale, stabil ca sens, dar cu mai multe variante fonetice și ortografice, este ixivă (sau icsivă, exivă, ecsivă...). Termenul a fost înregistrat de V. Cota, în micul său glosar de argou din 1936 (Ar-got-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor), în forma de plural icsive, cu definiția "acte, hârtii fără valoare". După
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
etimologic, ecsivă și icsivă sunt variante ale aceluiași cuvânt; argoul, cu circulație tipic orală, cuprinde multe cazuri de oscilații între sunete (ogeac și hogeag, ciumeg și ciumec, bidiviu și bididiu, zulă și julă). S-ar putea presupune, totuși, că variantele fonetice s-au diferențiat semantic, în timp, una căpătând sensul de "document", iar cealaltă - sensul de "scrisoare, mesaj". De fapt, lucrurile nu stau așa. Particularizările fiecăruia dintre aceste sensuri provin doar din eșecul pe care îl întâmpină culegătorii de argou în
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
du monde russe, 39, nr. 4, 1998, p. 517), dar mai ales "pașaport; act sau document" (Soviet Sociology, 29, 1990, p. 81). Unele texte explică și etimologia termenului argotic rusesc, care ar proveni din idiș - unde ksiva apare ca variantă fonetică a ebraicului ktiva "scriere (actul de a scrie; text scris)" (Raissa Rozina, "Cultural constraints in meaning extensions: derivational relations between actions and happenings", în T. Eniko Németh, Károly Bibok, Pragmatics and the flexibility of word meaning, 2001, p. 245). Sensul
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
diferitelor tipuri de texte, evidențierea și notarea temei/subiectului și ideilor fundamentale dintr-un text oral cu tehnici simple de notare - recunoașterea formelor de comunicare (text dialogat, narativ, descriptiv) - recunoașterea contextului, a timpului, a spațiului, respectiv identificarea partenerului de dialog - exerciții fonetice pentru pronunția și diferențierea pronunției sunetelor în limba română și maghiară - exerciții pentru evidențierea duratei vocalelor, consoanelor - exerciții pentru pronunțarea consoanelor transcrise cu două sau trei litere - exerciții pentru recunoașterea modalității (sensul accentului și a tonului vocii) 1.1 Delimitarea informațiilor
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
Genul epic: umoristica, nuvela, romanul, balada, jurnalul Genul liric: poemul descriptiv, epistola, imnul, oda Texte document: texte informative și persuasive (publicitate) Texte scurte, simple: felicitare, mesaj, formular, scrisoare particulară, invitație, scrisoare de mulțumire, email - texte descriptive, narative, dialoguri Perceperea nivelului fonetic, morfo- sintactic, semantic, textologic al textului Utilizarea sistemului noțiunilor lingvistice bazată pe experiență (experiența vorbirii): structura frazei, ordinea cuvintelor, accentul, intonația, muzicalitatea, vocabularul, valențe, prefixe verbale folosite corect Utilizarea corectă a diferitelor structuri sintactice formule de politețe Utilizarea adecvată a
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
țin de o comunicare eficientă care favorizează discuții pe marginea acestora (de exemplu: „Ridicăm mâna când vrem să vorbim“, „Ne așteptăm rândul“, „Avem o poziție corectă“, „Suntem prieteni cu toții“ etc.). 1.2.3. Utilizarea materialelor în scopul dezvoltării capacității de discriminare fonetică; asocierea sunet-literă 1.2.3.1. Cadrele didactice folosesc cărți cu cântece și poezii pentru dezvoltarea capacității copiilor de discriminare fonetică (de exemplu: poezii cu onomatopee, frământări de limbă etc.) 1.2.4. Utilizarea materialelor în scopul dezvoltării capacității de exprimare corectă din punct de
STANDARDE din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257404]
-
vorbim“, „Ne așteptăm rândul“, „Avem o poziție corectă“, „Suntem prieteni cu toții“ etc.). 1.2.3. Utilizarea materialelor în scopul dezvoltării capacității de discriminare fonetică; asocierea sunet-literă 1.2.3.1. Cadrele didactice folosesc cărți cu cântece și poezii pentru dezvoltarea capacității copiilor de discriminare fonetică (de exemplu: poezii cu onomatopee, frământări de limbă etc.) 1.2.4. Utilizarea materialelor în scopul dezvoltării capacității de exprimare corectă din punct de vedere gramatical 1.2.4.1. Copiii au la dispoziție materiale/jocuri pentru stabilirea relațiilor spațiale și a direcției, jocuri cu jetoane
STANDARDE din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257404]
-
exemplu: „Vorbim folosind propoziții complete“, „Ne ajustăm tonul vocii“, „Ne controlăm limbajul corpului“, „Gândim înainte să vorbim“, „Suntem atenți la efectele produse de cuvintele noastre“, „Suntem sensibili cu cei din jur“. 1.2.3. Utilizarea materialelor în scopul dezvoltării capacității de discriminare fonetică; asocierea sunet-literă 1.2.3.1. Cadrele didactice utilizează o gamă largă de materiale demonstrative pentru dezvoltarea capacității de discriminare fonetică a copiilor: alfabetar, planșe cu litere, alfabet în imagini, dicționar ilustrat pentru copii, vocabular în imagini, tablă magnetică pentru educatoare/copii, masă luminoasă
STANDARDE din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257404]
-
atenți la efectele produse de cuvintele noastre“, „Suntem sensibili cu cei din jur“. 1.2.3. Utilizarea materialelor în scopul dezvoltării capacității de discriminare fonetică; asocierea sunet-literă 1.2.3.1. Cadrele didactice utilizează o gamă largă de materiale demonstrative pentru dezvoltarea capacității de discriminare fonetică a copiilor: alfabetar, planșe cu litere, alfabet în imagini, dicționar ilustrat pentru copii, vocabular în imagini, tablă magnetică pentru educatoare/copii, masă luminoasă, jocuri cu litere magnetice, șabloane cu litere, jocuri cu silabe, jocuri de asociere. 1.2.3.2. Copiii au la dispoziție
STANDARDE din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257404]
-
cuvintelor care încep/ se termină/ conţin un anumit sunet jocuri de tipul: „Telefonul fără fir”, „Fazan”, „Sunetul care se repetă”, „Nume cu silabă repetată”, „Completează silaba”, „Grupează după numărul de silabe” etc. numărători melodice însoţite de mişcare analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor şi silabelor despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea silabelor unui cuvânt şi reprezentarea lor prin simboluri/ semne/ jetoane/ gesturi/ bătăi din palme rostirea cuvintelor pe silabe în numărători sau jocuri stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt schimbarea sensului
ANEXE din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260326]
-
de 3- 5 cuvinte dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin adăugarea/ eliminarea unor cuvinte schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a schimba mesajul transmis punerea în corespondenţă a unui cuvânt dintr-o propoziţie cu imaginea potrivită/ corespunzătoare analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte ordonarea alfabetică a unor cuvinte date formarea unor cuvinte din silabe date formarea unor cuvinte prin derivare cu prefixe sau sufixe (fără terminologie) jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte alintate” despărţirea
ANEXE din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260326]
-
ordonarea unor silabe dintr-o serie dată, pentru a obţine cuvinte citirea pe silabe/ integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar sau de mână citirea în ritm propriu a unor enunţuri sau texte scurte care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar sau de mână marcarea cuvintelor care se repetă într-un text citirea unor cărţi de grup (Big-books) citirea în perechi, citirea în lanţ, citirea ştafetă, citirea ghidată şi/ sau selectivă a unor cuvinte şi
ANEXE din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260326]
-
şi al clarităţii Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse Aplicarea conştientă a
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
diverse Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și analogică (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional Identificarea unor valori culturale
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
numeralului. Interjecția; onomatopeele; interjecția predicativă. Ortoepie şi ortografie Alfabetul limbii române, ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic, dicţionarul, articolul de dicționar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală; corespondenţa sunet-literă; structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat; silaba, despărțirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă; scrierea şi pronunţia cuvintelor de origine străină, conţinând foneme nespecifice limbii române. Vocabular Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
și sensul figurat; sinonime; antonime; omonime; polisemie; aplicativ: arhaismele; regionalismele; neologismele; împrumuturile; categorii semantice (contextualizare/ recontextualizare); paronimele frecvente; pleonasmul; dinamica vocabularului – normă/abatere de la normă; câmpul lexico-semantic; mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului; aplicativ: sufixele diminutivale și augmentative N ivelul fonetic Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele; reguli de despărțire a cuvintelor în silabe; aplicativ: scrierea corectă a cuvintelor care conțin diftong, triftong, hiat ; accentul; alfabetul limbii române; vocale şi consoane; punctuaţia la sfârşitul propoziţiilor; relaţia dintre intonaţie, topică şi punctuaţie
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii sârbe literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii sârbe literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare Conținuturi Фонетика Самогласници и сугласници Слог Једначење сугласника по звучности и месту творбе Палатализација Јотовање Прелаз сугласника л у
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]