313 matches
-
ca mijloc de cunoaștere, independent de actualizarea sa și de relațiile sale, și funcția asociativă, care asociază semnele ca factori de cunoaștere, după forma și conținutul lor." O afirmație asemănătoare apare un deceniu mai târziu: "toate funcțiile limbajului - în afara funcțiilor fonologice, care, referindu-se strict la structura expresiei, nu sunt decât indirect - sunt "semantice": ele sunt modi significandi, "modalități" ale semnificației" (Idem, "Pentru o semantică diacronică structurală", p. 200). 216 Idem, "Sistemul, norma și vorbirea", în Teoria limbajului și lingvistica generală
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
alcătuiesc un agregat funcțional cu valențe multiple și diversificate. Aceste elemente sînt însă complexe sistematice de unități care, antrenate în lanțul comunicativ, asigură transmiterea informațiilor, fiecare dintre complexe cuprinzînd în sfera lui tipuri diferite de astfel de unități. Astfel, sistemul fonologic cuprinde fonemele, sistemul morfologic, părțile de vorbire și categoriile gramaticale, cel sintactic, unitățile, funcțiile și relațiile sintactice, sistemul lexical, totalitatea cuvintelor și mijloacelor de creare a cuvintelor, iar cel stilistic, stilurile funcționale, modalitățile expresive și tipurile de trăsături individualizatoare ale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fundamentele comunicării interromanice, Dumitru Copceag pornește de la teoria lui Ferdinand de Saus-sure, după care orice cuvînt dintr-o limbă reprezintă o asociere dintre un semnificat (o imagine a unui obiect) și un semnificant (o imagine acustică). Dacă sunetele cu valoare fonologică (fonemele) dintr-o limbă sînt sunete-tip, înseamnă că și imaginile acustice ale cuvintelor sînt imagini-tip sau tipuri sonore, adică ansambluri de trăsături comune tuturor variantelor realizate în mod concret în vorbire. În cazul unui cuvînt interromanic, gradul de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
familii, chiar dacă fac parte tot din grupul indo-european. Acest fenomen se întîmplă deoarece așa cum latina, limba-bază pentru idomurile romanice, a preluat într-o manieră pro-prie moștenirea indo-europeană, tot astfel germanica, limba-bază a idiomurilor germanice, a cunoscut mutații specifice în sistemul fonologic, morfosintactic și lexical, ceea ce îi asigură individualitatea în cadrul grupului. La rîndul lor, limbile germanice au prelucrat într-o manieră proprie fiecăreia moștenirea germanică, dar, întrucît au pornit de la această moștenire, o și continuă. De aceea, acolo unde elementul germanic a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
orice metodă capabilă de a aduce "pe lângă adevărata căldură estetică, mai multă lumină științifică": gherismul, sociologismul tainian, comparatismul, determinarea prin factorul automatic a "personalității", cronologia interioară tip K. Vossler, metoda genetică într-un cuvânt, și-n cele din urmă analiza fonologică, derivată din studiile lingvistice ale lui Grammont și Arta cuvântului (Wortkunst), a lui O. Walzel. Capitolul XXII ECLECTICII. TEATRUL "FLACĂRA" În 1911 apăru sub direcția lui C. Banu o revistă săptămânală Flacăra, care avu un mare succes de răspândire, atingând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o sumă de tineri și provocând foarte utile ediții de texte, el însuși urmărind în savant eminent itinerariul unor cărți populare ca Alexandria și Erotocritul. În rândul criticilor trebuie prenumărat emeritul lingvist Iorgu Iordan, care în savante studii de gramatică fonologică și stilistică face un examen vast al limbii scriitorilor români, îndreptățind științific libertățile pe care creatorul și le ia față de vorbirea canonică (Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor"). Printre tinerii cronicari sunt de citat Octav Șuluțiu, recenzent onest, Eugen
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
întârziat, cu model patologic (limbaj nedezvoltat); b) limbaj întârziat, cu model normal; c) întreruperea dezvoltării limbajului; d) limbaj calitativ diferit de limbajul normal. După criteriul aplicat dificultăților de învățare (L. Bloom), identificăm: 1. dificultățile de învățare a formei limbajului (aspecte fonologice, morfologice și sintactice); 2. dificultățile de învățare a conținutului limbajului (aspectele semantice ale limbii); 3. dificultățile în învățarea utilizării limbajului în comunicare. Din această perspectivă, putem clasifica tulburările de limbaj în cinci categorii: a) tulburări fonologice - sunetele nu sunt produse
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
a formei limbajului (aspecte fonologice, morfologice și sintactice); 2. dificultățile de învățare a conținutului limbajului (aspectele semantice ale limbii); 3. dificultățile în învățarea utilizării limbajului în comunicare. Din această perspectivă, putem clasifica tulburările de limbaj în cinci categorii: a) tulburări fonologice - sunetele nu sunt produse conform regulilor lingvistice ale comunicării; b) tulburări morfologice - privesc construcția cuvintelor ca formă, număr, gen, caz, timp, mod, etc.; c) tulburări sintactice - încălcări ale regulilor de codificare a mesajelor, a ordinii cuvintelor în propoziții sau fraze
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
tratează Saussure limba face din ea un instrument transindividual, social, utilizat de indivizi pentru a transmite informații, adică face din ea un cod, caracter accentuat suplimentar de distincția dintre limbă și vorbire. Caracterul de cod al limbii a servit școlii fonologice pentru a-și delimita cu mult profit obiectul, căci scoate din limba propriu-zisă, atribuindu-le vorbirii, toate faptele de limbă care nu servesc comunicării și sunt non-pertinente. Explicitarea caracterului de cod al limbii o detașează pe aceasta o dată mai mult
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
servesc comunicării și sunt non-pertinente. Explicitarea caracterului de cod al limbii o detașează pe aceasta o dată mai mult și mai net de reprezentare, pentru a o situa în domeniul diferit al semnificării. Aplicând această definire a limbii domeniului lor, școala fonologică -ai cărei reprezentanți au fost: R. Jakobson, S. Karcevsky și N. S. Trubețkoy - decelează între toate manifestările fonice ocazionate de vorbire numai pe cele care contribuie la orientarea auditoriului spre semnificația vizată de locutor, adică numai diferențele fonice care au
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
poate vorbi despre un spațiu fonologie comportând un număr destul de mic de dimensiuni - spre exemplu: poziția buzelor la pronunțare, gradul de deschidere, nazalizare, diferențe de lungimi etc. -, unde fiecare ocurență fonică este reperată cu ajutorul unui număr egal de coordonate. Clasificarea fonologică ce rezultă ne prezintă o ordine autonomă mereu specifică limbajului respectiv pentru că dimensiunile alese nu au 31 alt rol decât unul distinctiv iar fiecare limbă, recurgând la un mic număr de trăsături distinctive, nu se servește de același tip de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sistemul și elementele sunt indisociabile: definind fonemul ca ansamblul ocurențelor fonice situate în același punct al spațiului fonologie, nu se poate identifica un fonem particular fără a-l clasa în același timp în raport cu altele. Organizarea fonică evidențiată de cercetările școlii fonologice posedă deci tocmai caracterele prin care Saussure a gândit ideea de sistem, realizate la un nivel mai precis și mai operativ. Tot școala fonologică a propus și termenul de structură, pe care Saussure nu l-a folosit: acest termen a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
particular fără a-l clasa în același timp în raport cu altele. Organizarea fonică evidențiată de cercetările școlii fonologice posedă deci tocmai caracterele prin care Saussure a gândit ideea de sistem, realizate la un nivel mai precis și mai operativ. Tot școala fonologică a propus și termenul de structură, pe care Saussure nu l-a folosit: acest termen a apărut în lingvistică - la primul Congres al filologilor slavi de la Praga, 1929 - într-un manifest ai cărui principali inspiratori au fost Jakobson, Karcevsky și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
lor de un mare număr de alți semnificanți vecini. El n-a putut astfel stabili niciodată sistemul veritabil, căci paradigmele, seriile asociative prin care a făcut real sistemul lingvistic, devin în continuare imposibil de comparat și clasat. Invers, succesul școlii fonologice, așa cum îl explică Oswald Ducrot, rezidă în aceea că ea a aplicat principiul pertinenței, confin cu cel al limitării negative, la un număr mic de elemente fonice nonsemnificative. Desigur pertinența, distinctivitatea care face atâtea servicii fonologiilor, este rezultatul aplicării până la
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
rezultatul aplicării până la capăt a concepției saussureene a limbii ca instrument de comunicare, iar dependențele pe care ajung să le descopere și structurile pe care le evidențiază au fost anticipate de noțiunea saussureană a sistemului. Principiul de pertinență al școlii fonologice este aplicabil și în alte zone sau niveluri ale limbii, nu numai ocurențelor fonematice. El poate fi astfel aplicat universului semantic al limbilor sau poate fi utilizat la studiul 32 codurilor. în acest caz o metodă similară cu a fonologilor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
-și pe ele atâtea poziții câte praguri semnificative a căror trecere implică schimbarea enunțului. Cu toate acestea, semantica structurală, aplicarea metodelor structuralismului lingvistic la nivelul universului semantic al limbilor, nu poate fi o simplă transpoziție a fonologiei. Căci, dacă metoda fonologică este aplicabilă studiului codurilor, care sunt semantic închise, ea nu mai este aplicabilă cu același succes și totalității unei limbi studiate: spre deosebire de coduri, limbile sunt semantic deschise. Astfel că, dacă în interiorul codurilor criteriul pertinenței comunicative permite, ca în fonologie, alegeri
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sistemul de înrudire este un limbaj" întrucît "ca și fonemele, termenii de înrudire sunt elemente de semnificație; ca și acelea, ele nu capătă această semnificație decât cu condiția de. a se integra în sisteme; "sistemele de înrudire" ca și "sistemele fonologice" sunt elaborate la nivelul gândirii inconștiente; în sfârșit, recurența unor forme de înrudire, reguli de căsătorie, atitudini prescrise în același fel între anumite tipuri de rude etc. în regiuni îndepărtate ale lumii și în societăți profund diferite ne face să
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
universalist sau funcționalismului empirist, Claude Levi-Strauss nu încearcă să învioreze slaba lumină pe 42 care contextul social al societăților arhaice o aruncă asupra miturilor, ci le studiază independent de condițiile existenței și comunicării lor, ca pe un cod, așa cum școala fonologică a structuralismului lingvistic concepe limba. Pe această cale, miturile relevă un sistem universal, umanul în generalitatea sa: ele permit degajarea anumitor moduri de operare a spiritului uman, atât de constante în cursul secolelor și atât de general răspândite în spații
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semiologică se adresează mecanismului textului, ruajului mașinii textuale, pe când interpretarea hermeneutică, indiferent în ce direcție se îndreaptă, funcționării acestui mecanism. După cum s-a văzut, proiectul saussurean poate fi realizat numai dacă privim sistemul limbii fie doar fonologie, așa cum face școala fonologică, fie doar sintactic, așa cum face școala glossematică hjelmsle-viană, fie numai semantic. în lipsa unei școli structuralist-lingvistice aplicată nivelului semantic al limbii, pentru analiza lui au fost extinse principiile și procedeele celorlalte două. Structuralismul francez își propune să realizeze partea semiologică a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sisteme semnificante neconstituite pe seama limbii, ca sistem semnificam prim, al doilea considera că sensul există numai prin intermediul limbajului și că orice sistem semnificam uman este constituit numai în relație cu limba, dar ambii își elaborau analizele după aceleași modele, saussureene, fonologice sau glossematice, ale structuralismului lingvistic. Fixat asupra literaturii și filosofiei, Goldmann se preocupă de 64 65 sisteme de semne constituite pe seama semnificațiilor limbajului. Francastel însă își propune pe de o parte să afirme și să impună specificul ireductibil al artelor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba germană; Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare. Candidații la examenul de bacalaureat pentru limba germană că limba modernă vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical, gramatical și stilistic ale limbii germane, precum și elemente de cultură și civilizație germană, pentru a fi capabili sa recepteze, să producă mesaje scrise și să interacționeze în limba germană, în situații date de comunicare. Examenul de Bacalaureat la limba
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
interes ● Comentarea pe scurt a unei informații, opinii pe o temă familiară Redactarea unei scurte scrisori personale de răspuns, în care se oferă/se solicită informații din domenii cunoscute CONȚINUTURI Candidații la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical, gramatical și stilistic al limbii ruse specificate în programele școlare în vigoare, pentru a demonstra capacitatea de a recepta și produce mesaje orale/scrise, precum și de a interacționa în situații de comunicare enunțate, corespunzător următoarelor arii tematice: ARII TEMATICE
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba japoneză este construit pe programele școlare în vigoare aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 5201/24.12.2002. Candidații la examenul de bacalaureat la limba japoneză vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical, gramatical și stilistic al limbii japoneze, precum și elemente de cultură și civilizație nipona, pentru a fi capabili sa recepteze și să producă mesaje orale sau scrise. Baremele de notare sunt: ● analitice, fără a exagera în detaliere; ● construite în favoarea candidatului
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
învățământ cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitate și pentru didactica acesteia. LIMBA ȘI LITERATURA RUSĂ MATERNĂ 1. Programa la limba rusă Conținuturi. Elemente de dialectologie cu referire specială la graiurile rușilor lipoveni din România. Fonetică și fonologie. Sistemul fonetic și fonologic al limbii ruse. Lexicologie și semantică: cuvântul ca unitate lingvistică de bază. Sensul cuvântului. Polisemie. Tipuri de sensuri lexicale. Metode și procedee moderne de analiză a sensului. Sinonime, antonime, omonime. Lexicul rus ca sistem deschis (fond original și elemente de
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba germană; # Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare; Candidații la Examenul de Bacalaureat pentru limba germană că limba modernă vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical, gramatical și stilistic ale limbii germane, precum și elemente de cultură și civilizație germană, pentru a fi capabili sa recepteze, să producă mesaje scrise și să interacționeze în limba germană, în situații date de comunicare. Examenul de Bacalaureat 2007 la
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]