282 matches
-
că și Coșeriu). În orice caz, Hașdeu imaginase, pesemne, ansamblul științelor filologice asemeni unei structuri arborescente, cu multe ramificații (după cum Schleicher, specialist în botanica înainte de a deveni lingvist, reprezentase înrudirea limbilor sub forma unui arbore). Ca să ajungem, de pildă, la fonologie, este necesar să facem nu mai puțin de șase distincții succesive. Trunchiul filologiei în genere se împarte în (1) filologie comparativa și filologie clasică; cea dintâi se divide în (2) lingvistică și etnopsihologie; din prima rezultă (3) lingvistică pură și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
2) lingvistică și etnopsihologie; din prima rezultă (3) lingvistică pură și lingvistică aplicată; cea dintâi se împarte și ea în (4) glotica, glosologie și glosografie; prima se divide în (5) fizio-glotică și psiho-glotică; în fine, din fizio-glotică se desprind (6a) fonologia, morfologia, lexiologia și onomatologia, iar din psiho-glotică descind (6b) semasiologia, sintaxa și noematologia. Din păcate, din arborele acestor clasificări hasdeiene, nu este vizibilă decât o parte a coronamentului (care ajunge până la vârf, ce-i drept), întrucat savantul a operat distincții
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
18 titluri, dintre care unele sunt comentate succint). Ultima parte a lucrării, cea de-a patra, prezintă cea mai mare importanță pentru discuția de față. Aici Hașdeu încearcă să corecteze împărțirea cvadripartita pe care Schleicher a făcut-o în cadrul gloticii: fonologia, morfologia, ideologia (sau semasiologia) și sintaxa. Dat fiind faptul că însuși Schleicher susținea că "în producțiunea limbei sunt trei factori esențiali: son, forma și sens", Hașdeu consideră că lingvistul german, pentru a fi consecvent cu propriile distincții, ar fi trebuit
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
lui Heerdegen (datând din 1875), care s-a vrut a fi o versiune îmbunătățită a celei dintâi: "I. Doctrina despre cuvântul în sine sau, pe scurt, lexiologia, coprinzând: 1. Doctrina formelor cuvântului în sine sau etimologia, sub care înțelege și fonologia precum și teoria despre formarea cuvintelor [etimologia este termenul utilizat în trecut și pentru a desemna morfologia, n.m. C.M.]; 2. Doctrina funcțiunii cuvintelor în sine sau semasiologia, care cercetează semnificațiunea formelor lexicale ale limbei [prin funcțiune, ca și la Schleicher, trebuie
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
forma". Deci, rezultă că forma este expresia sonoră, adică semnificantul. Mai are atunci rost să luăm în calcul atât sonul, cât și forma când vorbim de cuvinte? Are rost, dar numai în partea inițială a discuției, pentru a justifica doctrina fonologiei 35. După aceea, odată produsă/ obținută "închegarea" sau "cimentarea" cuvântului, Hașdeu ia în considerație, mai departe, doar formă și sensul. Ca să vorbim în termeni coșerieni (dar și pe linia Saussure Hjelmslev), forma (ca expresie) este substanță "formată", altminteri sunetul n-
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
limbii" scris de Hașdeu se intitulează Laletica sau fisiologia sonurilor și a fost publicat în "Columna lui Traian", în trei numere succesive (din lunile februarie, martie și aprilie-mai) ale anului 1882, pp. 65-73; 129-135; 193-210. Cuprinde cinci părți: (1) Sfera fonologiei în genere; (2) Literatura laleticii; (3) Istoria laleticii; (4) Caracteristică fisiologică a sonurilor; (5) Clasificarea fisiologică a sonurilor. 4.1. Termenul de laletică, întrebuințat pentru a desemna fiziologia sunetelor, necesită o discuție specială. Gr. Brâncuș (într-o notă din Hașdeu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
aflarea unei metode prin care aceasta să fie făcută vizibilă (ibid., pp. 130-133)]; d) faptul de fi realizat o clasificare ingenioasă a sunetelor 44; (e) faptul de a fi observat, printre altele, ca accentul este "o doctrină de transițiune între fonologie și morfologie" (ibid., p. 65). 4.3. Tot în mod preponderent favorabil caracterizează și Gr. Brâncuș același studiu de fonetica teoretică, după cum reiese și din concluzia de la finalul prezentării sale: " Lăsând deoparte unele erori ori interpretări depășite, acest studiu de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
distincțiunea cea fundamentală între "Linguistica pură" și "Linguistica aplicată". Această uitare produce adesea o regretabilă confusiune, precum este atunci, bunăoară, cănd Max Müller lasă a se înțelege că așa-numita mitologie comparativa ar fi o parte din Linguistica deopotrivă cu fonologia sau cu morfologia 3. Este ca și când ar bagă cineva farmacologia în Botanica alături cu dendrologia [6]. Dar și mai periculos, măi neiertat sub raportul științific, este de a înlătura prin tăcere orice împărțire a Linguisticei, declarând cu tot dinadinsul, ca
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Grammatik der indogermanischen Sprachen, 1-r Th.: Das indogermanische Verbum, Jenă, 1873, în-8. Nu știm, dacă s-a publicat mai departe. Ferrar W. H., A comparative grammar of Sanskrit, Greek and Latin, London, 1869, în-8. A aparut numai tomul I, cuprinzând fonologia întreaga și morfologia până la verb. Eichhoff F. G., Grammaire générale indo-européenne, ou comparaison des langues grecque, latine, française, gothique, allemande, anglaise et russe entre elles et avec le sanscrit, Paris, 1867, în-8. Cfr. Hașdeu, Principie, p. 26 No. 26. Rapp
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
slaw. Phil., ț. 1, p. 503. Garcia Ayuso F., Ensayo crítico de grammática comparada de los idiomas indo-europeos, sanskrit, zend, latin, griego, antiguo eslavo, lituaico, godo, antiguo aleman y armenio, Madrid, 1880, în-8. Cunoaștem până acum numai prima făscioara, cuprinzând fonologia și declinațiunea. Clark Th., Student's handbook of comparative grammar applied to the Sanskrit, Zend, Greek, Latin, Gothic, Anglo-saxon and English languages, London, 1862, în-8. Diez F., Grammatik der romanischen Sprachen, Bonn, 1836-44. A 2-ed. 1856-60. A 3-a ed.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
der englischen Sprache, Weimar, 1863-8, 3 tom. în-8. Pezzi D., Grammatica storico-comparativa della lingua latină, Torino, 1872, în-8. Malinowski, F. K., Krytyczno-porównawcza gramatyka języka polskiego, Poznań, 1869, în-8. § 4. FISIO-GLOTICA ȘI PSICO-GLOTICA Schleicher împarte Glotica în patru doctrine 14: 10. Fonologia sau doctrina sonurilor; 20. Morfologia sau doctrina formelor gramaticale; 30. O doctrină a semnificațiunilor sau după el "a funcțiunii cuvintelor", numită generalmente ideologie, mai bine însă semasiologie; 40. În fine, doctrina proposițiunii sau sintaxa. Însuși Schleicher s-a ocupat totd
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
patru ne dă prea mult ori ne dă prea puțin, una din două. Însuși Schleicher ne spune că în producțiunea limbei șanț trei factori esențiali: son, forma și sens18. Ar trebui dara să fie nu mai multe decât trei doctrine: fonologia, morfologia și semasiologia. Schleicher adaugă că sintaxa este a patra parte a Gloticei "intru cât cercetarea noastră se întinde peste cuvânt, considerând pe acesta ca un membru al proposițiunii"19. Dacă din studiul proposițiunii iese sintaxa, apoi cum de nu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
știm însă, in ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticei; cel putin d'ocamdată, până ce se va întemeia studiul evoluțiunii fonetice a graiului omenesc din țipetele animalelor[13]21. Fonologia dara, temelia cea materială a Linguisticei întregi, rămâne pentru noi una. Dar, pornind de la aceeasi triada, mai există încă o altă deduplicare. Din cimentare între son, forma și sens se plăzmuiește cuvântul, câri ni se presintă de asemenea sub două
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și sintaxa, deduplicate din formă, sau ca semasiologia și noematologia, deduplicate din sens. Glotica dara se împarte nu în patru că la Schleicher, ci în șapte doctrine, câri se asociază între ele în două grupuri: un quadrivium fisico-psichic, compus din fonologie, morfologie, lexiologie și onomatologie, unde elementul fișic s-ar putea pretinde că predomnește asupra celui psichic; și un trivium psichico-fisic, anume semasiologia, sintaxa și noematologia, unde elementul psichic se emancipează și se ridică din ce in ce mai pe sus de cel fișic. Ultimul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
gramatică comparativa), cu mențiunea că Schleicher folosea termenul de Funktionslehre ("știință despre funcții") în locul celui de semasiologie. În acest punct, lingvistul german prezintă și deosebirile radicale, de concepție, dintre Schleicher și Hașdeu (și Șăineanu). Pentru Schleicher, lingvistică și domeniile ei (fonologia, morfologia etc.) nu reprezintă o disciplină istorică, ci una de "istorie naturală", iar o trecere dinspre domeniul fizic al limbii către cel intelectual s-ar face, în viziunea acestuia, abia odată cu sintaxa, ce ar constitui "capătul gloticii". Frisch comentează astfel
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nu încetează niciodată cu desăvârșire de a figură în graiul uman." (ibid.). Însă, întrucat evoluția fonetica a limbajului omenesc din momentul desprinderii de țipetele animalelor nu fusese satisfăcător studiată, lingvistului român i se pare riscantă constituirea unei alte doctrine (în afara fonologiei) care să aibă în vedere "teoria sonului nearticulat". Oricum, este remarcabil "izomorfismul" constatat de lingvistul român la fiecare dintre nivelurile luate în considerație. 21 Prima bifurcare a gloticii, în fisio-glotică și psico-glotică, este explicată de Grigore Brâncuș prin faptul că
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
desenul lui Hașdeu aici. Cititorul va observa însă că triunghiurile respective ajuta la conturarea unei imagini de ansamblu foarte inteligent proiectată și, în același timp, foarte sugestiva: cuvintele "triunghiulare" par niște munți, ale căror laturi (alternate) formează o "vale" a fonologiei, una a semasiologiei și alta a morfologiei. Pe de altă parte, sintaxa, noematologia și lexiologia (de fapt, obiectele lor) sunt la fel de bine reprezentate cu ajutorul legăturilor dintre triunghiurile întregi sau ale anumitor laturi ale lor sau ale spațiilor goale dintre ele
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
stării de lucruri desemnate într-un enunț, de pildă: "afirmativ", "negativ", "interogativ", "imperativ" etc. (Coseriu, 1973, pp. 136-137; cf. și Coșeriu, 1994b, pp. 66-70). 37 Aș fi putut adaugă o coloană și pentru sunet (son), în care am fi avut FONOLOGIA în dreptul aspectului condensat și un semn de întrebare (?) în dreptul aspectului fluid. Într-adevăr, chiar Hașdeu (1882a, p. 30) recunoaște că și sonul se deduplică în cele două aspecte ("în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ale tuturor celorlalte limbi") cu scopul de a-și familiariza auditoriul "cu natura fiziologica a sunetelor și pozițiunea lor relativă unul cătră altul" (Hașdeu, 1875/1988, p. 64). 45 Pentru o dare de seamă concentrată, privind stadiul foneticii și al fonologiei mondiale din epoca lui Hașdeu (dar și din faza premergătoare), vezi Mounin, 1999, pp. 138-140. Tot aici sunt amintiți și cei mai mari specialiști ai domeniului. 46 Mircea Eliade îl consideră pe Hașdeu un "geniu de o înspăimântătoare vastitate" (Eliade
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
poate fi privit din puncte de vedere deosebite. Nivelele limbii. corespunzând părților componente ale limbii. dacă le "judecăm că mulțimi de elemente de formare a mesaiului lingvistic, sunt: Fonetica domeniu în care se studiază sunetele vorbirii, accentul și intonația vorbirii. Fonologia ramură a lingvisticii care studiază sistemul fonemelor limbii române, ca unități distincte, deosebite ele sunete; Gramatică în care se cuprind morfologia (studiul formelor cuvintelor și al elementelor de formare a acestora și sintaxa (studiul funcțiilor cuvintelor în propoziție și în
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
pragmatica della prima posizione nella frase", Medioevo romanzo 23, 229-246. Vasilescu, A., 2009, "Cel: categorie semilexicală", în: Zafiu, Croitor și Mihail (eds) 2009: 265-287. Vasiliu, E., Ionescu-Ruxăndoiu, L. 1986. Limba română în secolele al XII-lea - al XV-lea. Fonetică - Fonologie - Gramatică. București: Tipografia Universității din București. Vikner, S. 1995. Verb Movement and Expletive Subjects in the Germanic Languages. New York / Oxford: Oxford University Press. Vincent, N. 1997. "The Emergence of a D-system in Romance", în: van Kemenade, Vincent (eds) 1997: 149-169
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Mihail, A. M. (eds) 2009. Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guțu Romalo. București: Editura Universității din București. Zafiu, R., Dragomirescu, A., Nicolae, A. (eds) 2014. Limba română: Sincronie și diacronie în studiul limbii române. Vol. I. Gramatică. Fonetică și fonologie. Istoria limbii române.București: Editura Universității din București, 191-201. Zamfir, D.-M. 2005. Morfologia verbului în dacoromâna veche (secolele al XVI-lea - al XVII-lea). Vol. I.București: Editura Academiei Române. Zamfir, D.-M. 2007. Morfologia verbului în dacoromâna veche (secolele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de studiu a limbii spaniole și pentru promovarea acesteia în lume. A coordonat și a participat la multe proiecte naționale și internaționale de aplicare a tehnologiei informației în domeniul lexical. Contribuțiile sale la numeroase congrese au abordat domenii precum fonetica, fonologie și sonografie, lexic și limba spaniolă cu aplicații practice și ocupându-se chiar de neurolingvistica, de morfologie, retorica sau gramatică generativa, dar și de istorie și teorie literară din Spania și America latină. "Don Quijote și Informatică" este titlul uneia dintre aceste
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
director al Editurii „Cultura Națională“ (1930-1935) și al Editurii Fundațiilor Regale (1933-1945). În 1928, a inaugurat la Universitatea din București cursuri de fonetică și a înființat un laborator de fonetică experimentală. A scris împreună cu Alexandru Graur prima prezentare sistematică a fonologiei limbii române (1938). Opera sa fundamentală este „Istoria limbii române“ (6 volume, 1938-1966). A scris studii despre folclor. A fost membru a numeroase organizații și societăți internaționale, iar din 1948, membru titular al Academiei Române. LUNI, 28 FEBRUARIE EXECUTAREA LUI HOREA
Agenda2005-09-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283440_a_284769]
-
contribuție lucrările romaniștilor de la Institutul de Lingvistică din București - mai ales cele reunite în Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, 1988, volum coordonat tot de Marius Sală), la formarea cuvintelor, continuîndu-se cu capitolele care reduc la esențial morfologia, sintaxa, fonetica și fonologia. În prezentarea istorică se simte experiență autorului în problemele teoretice ale contactului lingvistic, ale bilingvismului. Evoluțiile semantice sînt puse în legătură cu modul de viață, cu condițiile specifice unei civilizații rurale; sînt subliniate consecințele lingvistice ale lipsei contactului cu latină că limba
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]