286 matches
-
individuale ale elevilor; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - capacitatea de a construi un climat educativ interactiv de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ A. LIMBA RUSĂ Fonetică și fonologie Sistemul fonetic și fonologic al limbii ruse. Lexicologie și semantică Cuvântul ca unitate lingvistică de bază. Sensul cuvântului. Polisemia. Sinonimia, antonimia, omonimia. Vocabularul activ, vocabularul pasiv. Lexicul rus ca sistem deschis (fond originar și elemente de împrumut, neologisme, arhaisme). Frazeologie
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
F., Limba și cultura rusă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002. Chirilă, F., Limba rusă contemporană. Morfologia, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007. Evseev, I. (coord.), Limba rusă contemporană, E.D.P., București, 1982. Fodor, Ecaterina, Limba rusă literară contemporană (Fonetică, fonologie, formarea cuvintelor), T.U.B., București, 1983. Fodor, Ecaterina și Vaimberg, S. (red.), Elemente de gramatică confruntativă a limbilor rusă și română, T.U.B., București, 1985. Fomina, M.I., Sovremennyj russkij jazyk. Leksikologija, Moskva, 1990. Formanovskaja, N.I., Slozhnoe predlozenie v
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1) Fonetică și fonologie Sistemul vocalic și consonantic al limbii spaniole. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). 2) Morfologie Substantiv, articol, pronume, adjectiv, numeral, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție. Categorii nominale: gen, număr, determinare. Categorii verbale: modul, timpul, diateza, aspectul. Perifraze verbale. 3) Sintaxa propoziției
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
științific, terminologic) și "limbaje" (poetic, etc.) ale limbii ucrainene contemporane; Analiza practică lexicală și semantică a cuvântului. b) Frazeologie: Noțiunea de frazeologie. Frazeologismele. Tipuri de frazeologisme după originea lor. Folosirea frazeologismelor în literatura beletristică. Funcția lor stilistică. ... c) Fonetică și fonologie: ... ● Obiectul foneticii. Raportul foneticii cu fonologia. Fonemele vocalice ale limbii ucrainene contemporane. Trăsăturile lor articulatorii și acustice. Schimbarea în fluxul vorbirii. Asimilarea, disimilarea (diferite tipuri), simplificarea în grupurile consonantice. Alternanța fonemelor în limba ucraineană contemporană. Alternanța fonemelor și alternanța variantelor
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
ale limbii ucrainene contemporane; Analiza practică lexicală și semantică a cuvântului. b) Frazeologie: Noțiunea de frazeologie. Frazeologismele. Tipuri de frazeologisme după originea lor. Folosirea frazeologismelor în literatura beletristică. Funcția lor stilistică. ... c) Fonetică și fonologie: ... ● Obiectul foneticii. Raportul foneticii cu fonologia. Fonemele vocalice ale limbii ucrainene contemporane. Trăsăturile lor articulatorii și acustice. Schimbarea în fluxul vorbirii. Asimilarea, disimilarea (diferite tipuri), simplificarea în grupurile consonantice. Alternanța fonemelor în limba ucraineană contemporană. Alternanța fonemelor și alternanța variantelor (combinatorii și poziționale). Alternanța vocalelor în
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Suciasna ukrajinska literaturna mova, Kiev,1960 ● Mazilu, D. H., Curs de limba ucraineană. Morfologie, TUB, București, 1976 ● Mazilu, D. H., Gramatika. Pidrucinyk dlia VII klasu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977 ● Rebușapca, I., Curs de limba ucraineană contemporană. Fonetică și fonologie, TUB, București, 1980 ● Rebușapca, I., Gramatika. Pidrucinyk dlia VIII klasu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978 2. LITERATURA UCRAINEANĂ a) Elemente de teorie literară ... ● Literatura beletristică - un important mijloc de cunoaștere și modelare a realității; ● Procesul literar; ● Genuri și specii
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
forma și dezvolta motivația pentru învățarea limbii portugheze ● la nivel creator: capacitățile de - empatie - adaptare la situații atipice - a inova practica educativă - a dezvolta aptitudinile, talentele elevilor - sociabilitate și cooperare Programa pentru examenul de definitivare Limba portugheză 1. Fonetică și fonologie. Noțiuni generale de fonetică și fonologie. Sunetul și fonemul. Sistemul vocalic portughez. Sistemul consonantic portughez. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). Elemente de fonosintaxă. 2. Morfosintaxă. Clase morfologice. Categorii gramaticale nominale, verbo-nominale și verbale (gen, număr, persoană, mod, timp, aspect, diateză
ORDIN nr. 3.046 din 29 ianuarie 2014 privind aprobarea programelor pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ la specializările Limba şi literatura portugheză, Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
limbii portugheze ● la nivel creator: capacitățile de - empatie - adaptare la situații atipice - a inova practica educativă - a dezvolta aptitudinile, talentele elevilor - sociabilitate și cooperare Programa pentru examenul de definitivare Limba portugheză 1. Fonetică și fonologie. Noțiuni generale de fonetică și fonologie. Sunetul și fonemul. Sistemul vocalic portughez. Sistemul consonantic portughez. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). Elemente de fonosintaxă. 2. Morfosintaxă. Clase morfologice. Categorii gramaticale nominale, verbo-nominale și verbale (gen, număr, persoană, mod, timp, aspect, diateză) Sintagma nominală: Clasificarea substantivelor. Substitutele nominale
ORDIN nr. 3.046 din 29 ianuarie 2014 privind aprobarea programelor pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ la specializările Limba şi literatura portugheză, Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
Lisboa, Editorial Caminho, 1996. 10. FONSECA, F. I., Gramatica e Pragmatica. Estudos de Linguistica Geral e de Linguistica Aplicada ao Ensino do Portugues, Porto, Porto Editora, 1994. 11. MATEUS, M. H. M., A. ANDRADE, M. C. VIANA e A. VILLALVA, Fonetica, fonologia e morfologia, Lisboa, Universidade Aberta, 1991. 12. MATEUS, M. H. M., A. M. BRITO, I. DUARTE, I. H. FARIA, Gramatica da Lingua Portuguesa, 4.a Ed., Lisboa, Editorial Caminho, 1994. 13. PINTO, P. F., Comopensamos a nossa lingua e a lingua dos
ORDIN nr. 3.046 din 29 ianuarie 2014 privind aprobarea programelor pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ la specializările Limba şi literatura portugheză, Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
române de la origini până la 1900. București **** (2002). Dicționarul scriitorilor români. (coord. Mircea Zaciu). București: Ed. Albatros Academia Română, DOOM, ediția a II-a, București, 2005. Ciompec, G., Dominte, C., Forăscu, N., Guțu Romalo, V., Vasiliu, E. (1985). Limba română contemporană. Fonetica. Fonologia. Morfologia, ediție revizuită și adăugită, București: Ed. Didactică și Pedagogică Manualele de limba română, profil pedagogic, Ed. Didactică și Pedagogică, edițiile 1975-1986 4.2. Introducere în pedagogie - Educația timpurie și Curriculumul pentru educația timpurie a copiilor sub 3 ani Ausubel
ORDIN nr. 5.453 din 12 noiembrie 2013 privind aprobarea Programei valabile pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, specialitatea postului educator-puericultor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257952_a_259281]
-
București: Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010. Pop, L., Moldovanu, V., Uricaru, L. Nivel Prag. Pentru învățarea limbii române ca limbă străină. Strasbourg: Consiliul Europei, 2001 (accesibil la: http://www.ilr.ro/files/nivel prag.pdf). Vasiliu, E. Limba română contemporană. Fonetica. Fonologia. Morfologia, ediție revizuită și adăugită. București: EDP, 1985. Vintilă Rădulescu, I. (coord.). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM2). București: Editura Univers Enciclopedic, 2005. Zafiu, R. Diversitate stilistică în româna actuală. București: Editura Universității din București, 2001. *** Cadrul
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
este numele dat unor similarități în gramatică, sintaxă, vocabular și fonologie găsite în limbile balcanice. Este remarcabil faptul că deși dimensiunea vocabularului comun este relativ mică, gramaticile limbilor prezintă un grad mult mai mare de similaritate. Primul lingvist care a observat similaritățile între limbile balcanice care aparțin unor familii diferite a
Uniunea lingvistică balcanică () [Corola-website/Science/299076_a_300405]
-
multor generații, devenind pretexte cuceritoare pentru diverse ecranizări și dramatizări. și-au adus contribuția la formarea limbii germane, în special prin dicționarul "Deutsches Wörterbuch" ("Cartea cu cuvinte germane") pe care l-au scris împreună și prin prima carte de fonetică/fonologie a limbii germane, "Legea lui Grimm", scrisă doar de Jacob. Dicționarul Fraților Grimm avea 33 de volume și cântărea 84 kg. Jacob Ludwig Carl Grimm (n. 4 ianuarie 1785 - d. 20 septembrie 1863) și Wilhelm Carl Grimm (n. 24 februarie
Frații Grimm () [Corola-website/Science/299313_a_300642]
-
1808 au început să lucreze la un dicționar german de referință (Deutsches Wörterbuch - Cartea cu cuvinte germane - 33 de volume cântărind 84 kg), care, însă, a rămas neterminat până la sfârșitul vieților lor. Jacob Grimm a publicat prima carte de fonetică/fonologie a limbii germane - Legea lui Grimm. Popularitatea poveștilor culese de frații Grimm a rămas intensă mult timp după dispariția lor fizică. Acestea pot fi citite în mai mult de 100 de traduceri și au fost adaptate de cineaști precum Lotte
Frații Grimm () [Corola-website/Science/299313_a_300642]
-
Fonologia, numită și fonetică funcțională, este o ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul sunetelor dintr-o anumită limbă din punctul de vedere al valorii lor funcționale. Analiza fonologică a unei limbi determină care sînt acele elemente fonetice ale limbii
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
care au un rol în diferențierea cuvintelor sau a categoriilor gramaticale ale acestora. Aceste elemente din vorbire care pot determina diferențe la nivel semantic se numesc foneme. Spre deosebire de fonetică, unde diferențele dintre sunete sînt analizate indiferent de rolul lor semantic, fonologia ține cont de percepția sunetelor de către vorbitorii acelei limbi. Chiar dacă fonetic două sunete sînt diferite, și poate în alte limbi această diferență este importantă pentru transmiterea corectă a sensului cuvintelor, dacă în limba avută în vedere aceste sunete nu sînt
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
A se observa de asemenea că transcrierea sunetelor se face cu bare oblice atunci cînd se analizează perceperea lor de către vorbitori ("fonemic") și paranteze pătrate cînd se au în vedere sunetele ca atare ("fonetic"). În afară de sunetele propriu-zise (consoane, vocale, etc.), fonologia se mai ocupă și de alte aspecte ale vorbirii care au rol semantic, ca de exemplu: Nu toate limbile folosesc aceste elemente în diferențierea cuvintelor. De exemplu cuvintele din limba română se pot diferenția după "accent", iar "intonația" joacă un
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
ca de exemplu: Nu toate limbile folosesc aceste elemente în diferențierea cuvintelor. De exemplu cuvintele din limba română se pot diferenția după "accent", iar "intonația" joacă un rol clar în transmiterea informației, dar nu are "tonuri" și "croneme". Fonetica și fonologia au avut o istorie comună multă vreme. Separarea lor se consideră că a avut loc în anul 1939, o dată cu publicarea postumă a lucrării "Grundzüge der Phonologie" ("Principiile fonologiei") a lingvistului rus Nikolai Sergeevici Trubețkoi. Acesta a definit fonemul ca fiind
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
clar în transmiterea informației, dar nu are "tonuri" și "croneme". Fonetica și fonologia au avut o istorie comună multă vreme. Separarea lor se consideră că a avut loc în anul 1939, o dată cu publicarea postumă a lucrării "Grundzüge der Phonologie" ("Principiile fonologiei") a lingvistului rus Nikolai Sergeevici Trubețkoi. Acesta a definit fonemul ca fiind cea mai mică unitate distinctivă din structura unei limbi și a adus numeroase contribuții în analiza sistemelor fonologice ale unor limbi luate individual, precum și în enunțarea unor legi
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
Sergeevici Trubețkoi. Acesta a definit fonemul ca fiind cea mai mică unitate distinctivă din structura unei limbi și a adus numeroase contribuții în analiza sistemelor fonologice ale unor limbi luate individual, precum și în enunțarea unor legi fonologice generale și universale. Fonologia generativă, introdusă în 1968 de Noam Chomsky și Morris Halle pentru studiul structurii fonetice a limbii engleze, constă în descrierea articulării sunetelor printr-o serie de elemente binare (cu numai două valori, + sau -) aflate sub incidența unei ierarhii de legi
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
printr-o serie de elemente binare (cu numai două valori, + sau -) aflate sub incidența unei ierarhii de legi fonologice. Aceste legi dictează modul în care succesiunea de elemente binare (subterane) se transformă în articularea propriu-zisă (la suprafață). O consecință a fonologiei generative a fost scăderea importanței care se acorda silabelor în favoarea fonemelor. Un alt eveniment important în dezvoltarea fonologiei a avut loc în 1976, cînd John Goldsmith a propus în teza sa de doctorat o modifocare a fonologiei generative pe care
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
fonologice. Aceste legi dictează modul în care succesiunea de elemente binare (subterane) se transformă în articularea propriu-zisă (la suprafață). O consecință a fonologiei generative a fost scăderea importanței care se acorda silabelor în favoarea fonemelor. Un alt eveniment important în dezvoltarea fonologiei a avut loc în 1976, cînd John Goldsmith a propus în teza sa de doctorat o modifocare a fonologiei generative pe care el a numit-o "fonologie autosegmentală" și a aplicat-o în analiza limbii "igbo" din Nigeria. Această teorie
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
O consecință a fonologiei generative a fost scăderea importanței care se acorda silabelor în favoarea fonemelor. Un alt eveniment important în dezvoltarea fonologiei a avut loc în 1976, cînd John Goldsmith a propus în teza sa de doctorat o modifocare a fonologiei generative pe care el a numit-o "fonologie autosegmentală" și a aplicat-o în analiza limbii "igbo" din Nigeria. Această teorie susține că vorbirea nu este un șir liniar de foneme, ci se compune din mai multe straturi paralele de
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
importanței care se acorda silabelor în favoarea fonemelor. Un alt eveniment important în dezvoltarea fonologiei a avut loc în 1976, cînd John Goldsmith a propus în teza sa de doctorat o modifocare a fonologiei generative pe care el a numit-o "fonologie autosegmentală" și a aplicat-o în analiza limbii "igbo" din Nigeria. Această teorie susține că vorbirea nu este un șir liniar de foneme, ci se compune din mai multe straturi paralele de procese fonologice.
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
sunetelor din engleză. Pentru a stabili dacă două sunete ale unei limbi date sînt alofone ale aceluiași fonem sau sînt foneme distincte se pot aplica următoarele reguli, formulate de lingvistul rus Nikolai Sergeevici Trubețkoi în lucrarea "Grundzüge der Phonologie" ("Principiile fonologiei"): Următoarele grupuri de sunete din limba română sînt fonetic diferite dar "percepute" ca foneme identice: Limba română folosește la rîndul ei sunete care, deși pentru vorbitorii nativi sînt diferite, pentru vorbitorii altor limbi pot să pară identice. Cei mai mulți vorbitori nativi
Alofon () [Corola-website/Science/299457_a_300786]