746 matches
-
ultimele raze ale soarelui ceea ce vestea pentru a doua zi o vreme frumoasă. Încet amurgul cuprinse întinderile și pe la ferestre luceau lumini artificiale. Pe bolta cerească strălucea luceafărul, apoi rând pe rând steluțele își aprinseră felinarele. Pe străzile Bucureștiului era forfotă. Umbrele nopții cădeau lent peste capitala României, iar la răsărit se ivea roata roșiatică a lunii învăluită într-o oarecare tristețe ca urmare a unui halău care o înconjura cu reflexe ciudate. Aștrii cerului aveau ceva straniu în strălucirea lor
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
libere prin padocurile lor. Nu aveau chef să intre în grădină să o viziteze. Cristian se uita spre țarcul unde erau închiși tigrii. Își aminti din nou de vis. Se liniști văzând animalele stând leneșe și nepăsătoare, nebăgând în seamă forfota vizitatorilor din curtea grădinii zoologice. Au amânat vizita pentru altă dată. Se apropiase ora de revenire spre oraș, așa că au preferat să meargă la mașină și să se întoarcă la Galați. Referință Bibliografică: DESTINE PARALELE - ROMAN / Stan Virgil : Confluențe Literare
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
zece minute și era așezată comod pe scaun, cu geamantanul său micuț lângă ea. Nu prea erau călători în autobuz la acea oră. Nici în stații. Doar navetiștii, așa că nu a făcut mai mult de cincizeci de minute până în gară. Forfotă și lume multă în fața caselor de bilete. Se orientă după afișul pe care era trecut numărul și categoria trenului la care se eliberau bilete și se așeză la rând. Era în plin sezon și turiștii se întorceau spre casele lor
CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098]
-
smocuri de iarbă hrănitoare. Camera noastră din hotel avea vederea spre un peisaj de poveste. O poiană plină cu flori montane, sprijinită de un pâlc de pădure din mesteceni și brazi seculari se întindea în fața ochilor. Seara, când se liniștea forfota turiștilor prin zonă, apărea la păscut o familie de ciute[viii] cu puii lor pestriți, ca ouăle de prepeliță. Cred că erau obișnuite, totuși, cu prezența turiștilor, de își serveau liniștite cina, așa de aproape de hotel. Stăteam la fereastră și
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
estompeze aroma deosebită a vinului, peste care trecuse patina timpului. Pregătisem totul înainte de a ne întâlni în stațiune, pentru ziua următoare, când stabilisem să mergem la pescuit la baltă. Miruna și-a manifestat dorința să fie în mijlocul naturii, departe de forfota de pe plajă. Încă mai aveam ceva de terminat la aceste pregătiri pentru a doua zi, să fie totul în ordine și la îndemână pe când ne vom scula, pentru că trebuia să plecăm mai matinal. Se anunța o noapte scurtă și agitată
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
Brit! Trecură și prin spatele Universității... Oare unde erau colegii lui acum? Poate dădeau examenele... Peste câteva săptămâni se termina anul universitar... Se opriră în fața Gării centrale, birjarul le duse cele două geamantane pe peron, în sala de așteptare era forfotă mare, călători din tot Imperiul așteptau să plece fiecare unde-l tăia capul, limbile se amestecau ca-n Turnul Babel, unguri, austrieci, francezi, nemți, ruteni, ruși, români, șușoteau, întrebau, gesticulau, alergând de colo până colo. Veni și ora plecării, Veronica
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
se părea că aud piesa „The House of the Rising Sun”, deși combina muzicală era închisă. O fată, un drog, o melodie... Un vis. M-am ridicat din pat și am privit pe fereastră. Soarele era unul al miezului zilei, forfota orașului deja începuse. Cele de dinainte nu se petrecuseră aievea, ci erau rodul morbid și interzis al propriei imaginații. O imaginație care mă purta, după cum cititorul a sesizat, între Rai și Iad, între mântuire și damnare, între permis și tabu
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
frunzele derutate Apoi, coboară înfășurate-n aur toate Lăsând semne umbrelor să fâlfâie albastru, Cerului să împrumute aripi de alabastru. Roțile macină timpul într-un ceas mai sonor... Raze colorate rubiniu se ivesc în cor Să-și păstreze conturul în forfota amară. Ca dungile se împarte lumina spre seară! O pală de vânt se pierde prin spațiul deschis Lipind pete portocalii pe zările de vis. Vremea dospește răcoarea între cer și pământ, Iar nervii clipei se golesc de ultimul veșmânt... ................................................................................ Amintirea
OPREŞTE TOAMNA de LIA RUSE în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365864_a_367193]
-
departe pe străzile-nguste cu iederă-n praguri cu flori la ferestre și vânturi bacante cu vieți divorțate de ternele ganguri mă poartă-n iluzii cu buze rujate cu fața râzândă de-atâta candoare cu unghii făcute pleoape fardate o forfotă blândă topită-n culoare să-mbrac o poveste cu vise-nsetate să-i torn pe șuvițe tot praful din stele să uit că-s setată s-adorm pe-nserate s-ascult vocea nopții din dansul de iele mă strânge de mână
DU-MĂ DEPARTE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365910_a_367239]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > EXERCIȚII DE ECHILIBRU Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Ascultând forfota neântreruptă a tâmplelor mele, liniștea pamântului și-a întins brațele-arbori să mă cuprindă, și-a trimis stolurile de fluturi să mă mângâie, rebele, și a transformat fiecare lac într-o oglindă din care chipul luminii să mă privească și să
EXERCIŢII DE ECHILIBRU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366040_a_367369]
-
un evenimet cultural inedit ... ÎI. GEORGE SMARANDACHE - ESPACIO NIRAM - PARADIS INTERCULTURAL, de George Smarandache, publicat în Ediția nr. 932 din 20 iulie 2013. Madridul - metropola în care amurgul trezește parcă la viață toată suflarea. În centru, străzile sunt animate de forfota trecătorilor de toate vârstele. De pe terasele localurilor răzbat voci vesele, în felurite limbi, exprimând tumultul vieții de noapte în care se desfășoară evenimente uluitoare. Intrând pe strada Independencia Nr.2, pe partea stângă te întâmpină cu o căldură un lăcaș
GEORGE SMARANDACHE [Corola-blog/BlogPost/365283_a_366612]
-
să te alături, necondiționat, unui tărâm parcă desprins dintr-o lume lipsită de păcat, animată numai de înțelepciune și frumos. Citește mai mult Madridul - metropola în care amurgul trezește parcă la viață toată suflarea. În centru, străzile sunt animate de forfota trecătorilor de toate vârstele. De pe terasele localurilor răzbat voci vesele, în felurite limbi, exprimând tumultul vieții de noapte în care se desfășoară evenimente uluitoare. Intrând pe strada Independencia Nr.2, pe partea stângă te întâmpină cu o căldură un lăcaș
GEORGE SMARANDACHE [Corola-blog/BlogPost/365283_a_366612]
-
început ca un murmur timid, apoi mai tare, cu intonații din ce în ce mai vesele, au început să cânte : „mă căcai în fundul curții, galben ca lămâia............ cu un șomoiog de paie mă ștergea Măria......... ” Cu chiu cu vai, după zeci de minute de forfotă, plutonul a reușit să se încoloneze și să pornească, în marș cadențat, spre câmpul de instrucție găsit de Lămâie în afara orașului. Odată ajunși, au trebuit să îndure vechile comenzi stupide, stereotipe cu care gradații le mâncaseră odinioară sufletul, până ce unul
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
a făcut decât să provoace mânia acestuia și să devină persoană inezirabilă. * Șoapta, acea șoaptă a Ericăi, „mă tem de tatăl tău! ”, nu o luase în seamă la vremea cuvenită. Din întâmplare, dăduse peste Ilona, o obișnuită a casei. Părândui-se forfota ei cel puțin ciudată o întrebase zeflemitor „Ce faci, iar te ocupi de farmece ?! Luată prin surpridere, a reacționat ca fiind electrocutată. Au urmat rugăminți ca nu cumva să fie dată în vileag, mai ales în fața soțului, obținând promisiunea. * El
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
chiar mai mare decât a gândului hoinar, am părăsit timpul real intrând în cel imaginar, ca să mă-ndrept către Iudeea procuratorului Pilat, unde Iisus Mântuitorul urma să fie judecat... Murdar, cu case din chirpici ca orice urbe-orientală, Ierusalimul clocotea de forfotă și zăpușeală, cu miile de vagabonzi trăgând cu ochiul la tejghele și cetele de cerșetori aidoma unor belele. Iar scaunul de judecată cu-nvinuitul la mijloc, era de-oșteni încercuit ca gloata să o țină-n loc. Altminteri, hidra ghiftuită cu
ÎNTOARCEREA ÎN TIMP de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365140_a_366469]
-
Cultural > Vizual > GEORGE SMARANDACHE - ESPACIO NIRAM - PARADIS INTERCULTURAL Autor: George Smarandache Publicat în: Ediția nr. 932 din 20 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Madridul - metropola în care amurgul trezește parcă la viață toată suflarea. În centru, străzile sunt animate de forfota trecătorilor de toate vârstele. De pe terasele localurilor răzbat voci vesele, în felurite limbi, exprimând tumultul vieții de noapte în care se desfășoară evenimente uluitoare. Intrând pe strada Independencia Nr.2, pe partea stângă te întâmpină cu o căldură un lăcaș
PARADIS INTERCULTURAL de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365263_a_366592]
-
zece minute și era așezată comod pe scaun, cu geamantanul său micuț lângă ea. Nu prea erau călători în autobuz la acea oră. Nici în stații. Doar navetiștii, așa că nu a făcut mai mult de cincizeci de minute până în gară. Forfotă și lume multă în fața caselor de bilete. Se orientă după afișul pe care era trecut numărul și categoria trenului la care se eliberau bilete și se așeză la rând. Era în plin sezon și turiștii se întorceau spre casele lor
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IX CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364831_a_366160]
-
ca niște plutoane disciplinate, adăpătorile pentru albine, făcute din anvelope uzate de tractor, tăiate în jumătate și în care erau așezate crenguțe ce pluteau pe apă, pentru ca albinelor, să le fie mai ușor să-și potolească setea. La urdinișuri era forfotă mare. Unele albine aterizau din zbor cu sacii de pe piciorușe plini cu polen, altele ieșeau din stup și după o scurtă ezitare își ridicau în văzduh aripioarele transparente, îndreptându-se iute spre locurile doar de ele știute. Atâta forfotă și
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
era forfotă mare. Unele albine aterizau din zbor cu sacii de pe piciorușe plini cu polen, altele ieșeau din stup și după o scurtă ezitare își ridicau în văzduh aripioarele transparente, îndreptându-se iute spre locurile doar de ele știute. Atâta forfotă și totuși atâta tihnă, atâta împăcare. Părea că fiecare celulă a universului, funcționează fără greș, fiecare dintre ele știind ce are de făcut și coordonându-se impecabil cu celelalte.Tulpinile drepte de păpușoi, tăcute ca santinelele cu pușca pe umăr
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
că fiecare celulă a universului, funcționează fără greș, fiecare dintre ele știind ce are de făcut și coordonându-se impecabil cu celelalte.Tulpinile drepte de păpușoi, tăcute ca santinelele cu pușca pe umăr, străjuiau foșnind arar din frunze, toată această forfotă. După un timp, zumzetului de albine, i se alătură ca într-o orchestră și în uruitul molcom al centrifugii, prin deschizătura ei îngustă, începea să curgă tot mai gros, șuvoiul de miere translucidă, auriu-roșcată, de parcă tot soarele se topise și
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
tufă de trandafiri înflorea în plină iarnă ca un miracol, ca un dar adus unui suflet ce se îndreptă spre cer la nunta cu îngerii. Avea să fie ultima dată când mai înflorea... Te rog măicuță nu mai plânge... Azi forfotă mare e-n sat, Se-aud lăutele cum cântă Eu rochie albă am îmbrăcat, Mă pregătesc mamă, de nuntă. Și vin nuntași din șapte sate, Ei vin să mă petreacă În urmă azi le las pe toate, Căci merg mamă
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
obștești rânduieli creștine - nu sunt rupte de armonia unui loc specific de popas, cu un design modern, de interior, prin dotările care conferă confort și decență. Aici, nu poate fi separat noul, de atmosfera hanurilor vechi ce încadrează o nesfârșită forfotă, un du-te, vino alert al oamenilor ce vin și pleacă. Cine să treacă pe la Irina, ca să nu își spună: „am trăit să intru la Hanul de poveste și să revăd o hangiță care mi-a furat mințile”! Acest loc
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
artă ne măsurăm cu absolutul: “Există undeva o lume de poveste,/ Cu stânci aride, greu de trecut,/ Pe care o străbatem împreună;/ Iarba înverzește în rime,/ Văzduhul e ritm/ Sub norii ca tropi prevestitori/ De frumoasă furtună...// Acolo, departe de forfota pământeană/ Și golite de hainele lor/ Maculate,/ Mi-am trimis gândurile,/ Spre a deveni flori de lotus/ Adevărate...(Furtună). Setea de absolut în iubire o trăiește poeta și acum, când se apropie de anii mai târzii ai vieții. O nuntă
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
noastră feminină, ajunsă acum din ce în ce mai degenerată și în curând într-un proces de selecție genetică fără precedent, am intervenit eu.Auzind doamnele că este vorba de un nou Instrument erotic biofotonic, în sala congresului se stârni pe neașteptate o mare forfotă și curiozitate. Iar eu am continuat să le explic despre ce fel de instrument erotic este vorba. Dar vă rog să rețineți bine că nu este vorba de vreun vibrator erotic miraculos la care probabil că v-ați gândit o
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 6 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366204_a_367533]
-
ai acestei manifestări culturale. În timp ce ferestrele laminate ale vagoanelor străfulgerau, pentru o clipă, întunericul pe care îl sfredelea cu viteză trenul, gândul meu punea ordine în ceea ce trebuia să spun de la prezidul acestei adunări. Gara de Nord m-a întâmpinat cu aceași forfotă pe care o cunoșteam, încă din tinerețea mea când îmi desăvârșeam studiile. După o cafea și câteva vizite la Muzeul Național de Artă, Muzeul Antipa și Muzeu Satului, a venit și ora mult așteptată. Impunătoarea clădire de sticlă de pe str.
ÎNCĂ O PAGINĂ DIN ISTORIA CULTURII S-A SCRIS LA BUCUREŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361712_a_363041]