425,743 matches
-
despre învelișul oamenilor, altele despre caracterul lor. Trage tu linia, eu unul n-o mai văd foarte bine. Dacă ai copii nu le faci niciun serviciu explicandu-le că ăsta e normalitatea. Invata-i mai degrabă ca bunul-gust e o formă de bunătate față de sine și față de ceilalți. Că nu-i nevoie să se îmbrace scump ca să arate bine, dar și ca „modest” nu înseamnă neapărat „ieftin”. Că lipsa banilor sau abundență lor nu sunt niciodată o scuză ca să nu le
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
Dragoș Bucurenci În Dietetica lui Robinson, Alex. Leo Șerban propune un sub forma unui text a cărui poezie m-a făcut să-mi mușc buzele de invidie. Versul (porunca) final(a) m-a lăsat nepermis de visător, ca după o peliculă omonima de Bertolucci sau o scenă cu multă piscină dintr-un film
Despre clipa si despre potrivirea ei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83047_a_84372]
-
văzut cine se solidarizează cu mine! Florin ok guys bravo (va aștept răspunsurile la scornelius și vă mulțumesc de pe acum). acum încă un pas: următorul monument să fie comandat graffito-stenciliștilor. revoluționarii și-au scris strigătele pe pereți, graffititul e o formă de exprimare apărută atunci, în mod spontan. prin urmare... http://blog.hotnews.ro/noul-monument-al-revolutiei-va-fi-comandat-artistilor-urbani.html http://textier.blogspot.com/2006/11/mzgleala-i-nuiaua.html
Cum vad eu tzeapa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83040_a_84365]
-
Aș vrea să citesc, pe piele sau nu, un român scris de Miron Ghiu. În timp ce citea , îmi sună în minte ce zicea Florin Iaru în prefață de la RealK: “Sex? Orgii? Așa ar fi fost , dar eroul suferă de o ciudată formă de pudoare și nu-și aduce aminte. Cel mult, una, două aluzii cu multă perdea.” Textul de aseară compensează, nu într-un mod de show-off, ci într-unul literar, asumat și cu o doză bună de ironie. O poveste cu
Bucurenci vs Ghiu: cum a fost by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83044_a_84369]
-
a fost foarte haios când Dragoș a întrebat-o pe Lulutza dacă ea se considera “underground”. Nu știu cât de mainstream ne simțeam cu toții, dar eram cu siguranta foarte upperground... // Emisiune despre blog-uri, cu Dragoș Bucurenci (pionerul, cu blog-ul “RealK” publicat în formă de carte), Lulutza (tăcută și mult mai “main-stream” în off-line decât pe blog-ul ei), Iulian Comănescu (www.hotnews.ro) și Brăduț Ulmanu (profesor, blogger la http://www.jurnalismonline.ro).//
“Marfa” pe Realitatea TV by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83057_a_84382]
-
și -urile de sezon, în faptele bune făcute în fața camerei de filmat, în sarmale, caltaboș, sîngerete și, mai ales, în Cristian Tabăra. Pentru că cine nu crede în Cristian Tabăra de sărbători? Cu acesti cruciați care propovăduiesc veselia generală că singura formă de mîntuire în luna decembrie se războiesc nervii mei. Le primesc felicitările și le trimit altele, le fac cadouri și vizite și le primesc cadourile și vizitele, merg la petrecerile lor de Crăciun, unde le cunosc soțiile și le laud
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
iunie 1941. Cei care au scăpat de glonte sau de ștreang au pierit sufocați sau de sete în vagoanele de marfă, duși de calai “că vitele la tăiere”... Numele lor nu sunt scrise nicăieri. Gropile comune au îmbrăcat în beton forma unor vagoane îngropate în pământ. Sub un verset din Ieremia (“ Pe aceștia îi plângem”) cuvintele supraviețuitorilor tremura încă de furie, de neputința, de disperare. Am părăsit cimitirul cu un gust amar. Când știi că oamenii unui popor au fost în
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
leș connaiseurs), cu o prefață în care Ovidiu S. Crohmalniceanu deplângea starea vocabularului erotic autohton. Între altele, făcea observația că limba literară accepta cu greu cuvinte pe care, de altfel, le auzi la tot pasul. Foto: Mirelamiada Într-adevăr, în formă scrisă (altfel decât pe pereți), limba română afișează un puritanism de față mare. Nu doar că vocabularul spurcat al limbii mele e mai mult sărac decât bogat, dar cuvintele care încep cu «f», cu «p» și cu «c» au fost
Obscenitati absorbante by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83064_a_84389]
-
s-au succedat secvențele și pentru prezentarea antrenantă. S-a simțit și “mâna” lui Valentin Protopopescu acolo și asta a fost un plus. Totuși mi s-a părut puțin exagerată manieră de a-l “vulgariza“, de a-l prezenta sub forma unui bun de consum pentru că, până la urmă, Eliade este recuperat de către publicul mediu mai mult prin prisma beletristicii decât a operei științifice, în rest el rămânând la de fel de inaccesibil că și Brâncuși. Cât despre referirea la Jurnalul lui
Eliade vs Brancusi diseara pe TVR1 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83049_a_84374]
-
vreme oamenii care-și permit luxul unei nopți de clubbing vor continua să permită fără clipire și mizeria serviciilor asociate, organizatorii vor râde, vor glumi, iar România nu va părăsi niciodată incinta. Trecând peste toate teoretizările plicticoase a la principiul formelor fără fond ș.a.m.d. cred k suntem un popor care, având prea puțin din orice, am ajuns să ne mulțumim cu un “plus nimic”, bucuroși k îl avem și pe asta. Suntem dispuși să plătim oricât pentru iluzia asta
Igrasia noii Ibize a Europei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83078_a_84403]
-
deputat pentru a crea o lege care să protejeze clădirile vechi din capitală. Mai am nevoie de două întîlniri cu colegii mei arhitecți pentru a stabili detaliile tehnice pe care le va cuprinde legea, după care îi vom da o formă finală“, afirmă Buzatu. El nu anticipează opoziție din partea politicienilor, pentru că importanța acestui act trebuie să treacă dincolo de disensiunile politice: „Mă aștept la susținere din partea deputaților indiferent de culoarea lor politică, pentru că problema monumentelor istorice ar trebui să preocupe pe toată lumea
Salvati zidurile: Deci se poate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83076_a_84401]
-
lui Nastase - abia avansează. Poartă rămâne, deocamdată, închisă, iar Băsescu nu-și poate reprimă pornirea de a intra în dialog polemic cu suporterii oponentului. “Degeaba, eu nu-l votez, băi, fraților”, le spune, râzând complice, din mașină. Replică vine sub forma unui carton azvârlit prin geamul deschis al portierei, care trece milimetric pe langă obrazul fostului comandant de navă, în vreme ce un scuipat înflorește pe parbriz. Traian Băsescu intra val-vârtej în Televiziune, secundat de Adriana Săftoiu, consilierul personal de campanie. Incidentele de la
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
staff-urilor de campanie ale politicienilor. Cu câteva zile înainte de alegerile din 2004, a circulat un SMS care îndemna lumea să nu mai voteze cu Adrian Nastase, poreclit “Bombo”. Acestui SMS i-a fost repede contrapus un altul, asemenator că forma, împotriva lui Băsescu, poreclit “Chioru’”. Și acum, în plină campanie pentru referendumul din 19 mai, vizând demiterea președintelui Traian Băsescu, au apărut astfel de mesaje. De pe adresele de mail dapentrudreptate@gmail.com, spuneida@gmail.com și demitel 19@gmail.com
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
timp trăiești aici, suporți lumea de pe stradă, plătești impozitele, ba chiar au murit oameni în P. Universității că noi să trăncănim în voie pe blog ... să profităm de ocazie ! În lumea mică și întunecată a lui Vadim, pupincurismul e singura formă de comunicare. Dragoș și Liviu au arătat că încă mai putem fi demni în fața unor asemenea indivizi. Faptul că lingăii profesioniști apar nestingheriți, neadmonestați în spațiul public oferă validitate faptelor lor. Dacă tăcem, nu le spunem adevărurile în față, nu
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
simplu o davada de nesimțire; îți imaginezi că cei treizeci și ceva de ani care te desparte de preopinentul tău pot fi aboliți de ...De ce, în fond? Să fie chiar atat de mult? Să nu fie, cumva, doar o altă formă, benigna dacă vrei, de “becalism”? (înțeleg aici nevoia tâmpa de flux mediatic). Și apoi...știe oricine cum îl cheamă pe “prietenul lui Andrei Pleșu”. Nu era nevoie să îl tratezi cu atat dispreț pe Gabriel Liiceanu. Chiar dacă, indubitabil, are păcatele
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
PAT, I exprimă impactul ambiental că măsura a poluării, P este un factor demografic (populația), A este afluența (bunăstarea), iar Ț este un factor care exprimă rolul tehnologiei. O abordare mai optimistă a fost adusă de curbă ambientală Kuznets. În formă literei U inversata, curbă Kuznets sugerează că la începutul procesului de creștere a bunăstării, deteriorarea ambientală se accentuează numai pînă la un prag, după care starea mediului înconjurător începe să se amelioreze prin efect neliniar creat datorită șporului de afluența
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Noi nu trăim în paradis. Capitalismul are multe hibe, dar este perfectibil și permite critică din interior. Liberalismul creează sisteme de perfectibilizare a capitalismului. Pentru speranța, omul are la dispoziție religia și promisiunea mântuirii. Violență nu trebuie acceptată sub nici o formă. Pentru mine este de neconceput cum poate o ființă umană să pălmuiască altă ființă umană, care este motorul care mișcă palmă și o lipește de epiderma celuilalt. Indiferent în numele căror idealuri nobile este pusă în practică, violența incită la violență
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
sunt relevante pentru comparație, deoarece peste 2 milioane de foști locuitori ai satelor românești lucrează în Spania, Italia și alte țări. 3) Liiceanu a spus : Marxismul e o idee ce omoară oameni, iar violență nu poate fi acceptată sub nici o formă. Trebuie mult tupeu pentru a afirma asta atunci cand zilnic mor atâția oameni atât în Irak, cât și în Afganistan, fără ca marxismul să fie implicat în aceste războaie. În 1997 a apărut la Paris „Cartea neagră a comunismului“, tradusă repede și
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
puternic individualizate, dar având în comun interesul programatic pentru abordarea "tematistă" a operelor literare, considerată ca o structură complexă de rețele tematico-motivice recurente, de natură să probeze unitatea de profunzime a viziunii. În ce-l privește, autorul unei cărți precum Formă și semmnificație (1963), a și propus un fel de schiță de fenomenologie a conștiinței critice, pornind de la "adeziunea totală", de la actul de participare subiectivă la universul propus de scriitor, pentru a coborî spre structurile de adîncime, configurate formal și coagulate
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
pătrunzător, animat de pasiunea pentru lectură și universurile imaginare vizitate, am regăsit mereu la Jean Rousset o mare, nobilă seninătate. Apropierea sa de cărți nu lasă să se întrevadă nici o crispare, nici o tensiune alta decît aceea a căutării pasionate a formelor purtătoare de sens. A trăit toată viața printre rafturi de bibliotecă - în apartamentul său genevez din "orașul vechi" se pătrundea printre șiruri de volume așezate de-a lungul pereților, în biroul său erau pretutindeni cărți așteptând prietenoase să se deschidă
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
artist în parte, am avea, în mod cert, o mare varietate de atitudini, de comportamente, de tipuri de sensibilitate a expresiei și de înțelegere a motivului. Dacă privirea ar fi, însă, raportată la diferite momente ale parcursului istoric ilustrat aici, formele peisagistice ar exprima tot atîtea variante cîte opțiuni estetice și doctrinare s-au manifestat în intervalul de referință, iar dacă analiza s-ar opri la atitudinea strictă a artistului față de motiv, atunci totul s-ar putea reduce la două mari
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
au manifestat în intervalul de referință, iar dacă analiza s-ar opri la atitudinea strictă a artistului față de motiv, atunci totul s-ar putea reduce la două mari atitudini: raportarea la motiv ca la un reper exterior, ca la o formă preexistentă, și integrarea acestuia în experiența sufletească și în dinamica gîndirii artistului pînă la disoluția modelului obiectiv într-o formă interioară autonomă. Poate că o lectură de acest tip în relația cu peisajul ar trebui să înceapă chiar cu momentele
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
totul s-ar putea reduce la două mari atitudini: raportarea la motiv ca la un reper exterior, ca la o formă preexistentă, și integrarea acestuia în experiența sufletească și în dinamica gîndirii artistului pînă la disoluția modelului obiectiv într-o formă interioară autonomă. Poate că o lectură de acest tip în relația cu peisajul ar trebui să înceapă chiar cu momentele fondatoare ale marii noastre experiențe pleneriste, și anume cu Grigorescu și cu Andreescu. Deși, la prima vedere, ambii pictori par
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
pictori par a avea același raport cu motivul - în definitiv, și unul, și altul se formează la aceeași școală a peisagisticii franceze -, în fond ei receptează și transmit informații cu totul particulare asupra lumii exterioare și asupra picturii înseși ca formă de cercetare și de posesiune a realului. Grigorescu privește peisajul și, prin extensie, întreaga existență constituită deja, ca pe o sursă inepuizabilă de forme și de imagini prin care creația se autocelebrează și trăiește o continuă stare de beatitudine. Răspunzînd
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
ei receptează și transmit informații cu totul particulare asupra lumii exterioare și asupra picturii înseși ca formă de cercetare și de posesiune a realului. Grigorescu privește peisajul și, prin extensie, întreaga existență constituită deja, ca pe o sursă inepuizabilă de forme și de imagini prin care creația se autocelebrează și trăiește o continuă stare de beatitudine. Răspunzînd acestui dar al creației dumnezeiești, chiar dacă neidentificată în mod explicit ca atare, pictorul se comportă el însuși ca un oficiant, ca o conștiință în
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]