431 matches
-
dificultate imposibilă. N-a prosperat. A treia mișcare, formalismul, adoptat și condus de cel mai prestigios matematician german al vremii, David Hilbert, a câștigat în mod implicit (deși programul tehnic al lui Hilbert a eșuat sub analiza lui Gödel). Doctrina formalistă a fundamentelor a justificat corectitudinea (nu semnificația) teoriilor matematice prin încercarea de a arăta că acestea nu conduc la contradicții. Prin aderarea sa la poziția unei ortodoxii, a generat efecte la care inițiatorii ei nici nu visaseră. În forma sa
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
aderarea sa la poziția unei ortodoxii, a generat efecte la care inițiatorii ei nici nu visaseră. În forma sa cea mai obișnuită (și aceasta este forma comună a doctrinelor intelectuale sofisticate care tind să se plimbe prin peisajul intelectual), doctrina formalistă spunea că matematica constă pur și simplu în manipularea formală a simbolurilor neinterpretate, sau în raționamentul prin deducție formală (el însuși redus pur și simplu la manipularea simbolică) din oricare dintre ipoteze, atât timp cât acestea ar putea fi prezentate într-o
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Russell: "Matematica este obiectul în care habar nu avem despre ce vorbim, și nici nu ne pasă dacă ceea ce spunem este adevărat". Din această perspectivă (și reiese clar din propria sa afirmație explicită că Hilbert găsea această teză înfricoșătoare), doctrina formalistă comună argumenta chiar împotriva posibilității oricărui conținut obiectiv pentru oricare parte a matematicii, și cu adevărat (foarte eficient din propriile afirmații) împotriva semnificației și conținutului domeniilor matematice condiționate istoric, ca și împotriva problemelor sale intuiționiste centrale. În contextul aplicării matematicii
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
să facă din orice aplicație semnificativă un miracol de principiu și un triumf al voinței asupra conținutului. Spusele lui Wigner despre eficiența nerezonabilă a matematicii în științele fizice își câștigă forța psihologică pentru cei mai mulți oameni în chiar termenii acestei concepții formaliste comune asupra matematicii (deși, cu siguranță, sensul pe care-l avea Wigner în vedere era, pur și simplu, să sublinieze aplicațiile surprinzătoare ale ideilor matematice, cum ar fi simetria). Într-adevăr, cum ar putea un joc cu simboluri fără sens
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
lui G.K. Chesterton: "Am văzut adevărul, dar nu are niciun sens". În dezvoltarea ulterioară a fizicii teoretice, disjuncția dintre formalismul matematic și cererile unei intuiții limitative a devenit tot mai mare pe măsură ce teoriile au devenit tot mai elaborate. În timp ce atitudinea formalistă comună față de matematică n-a obținut niciodată o influență dominantă totală față de cercetarea matematică, punctul de vedere instrumentalist similar al fizicianului teoretic contemporan față de matematică a devenit predominant în domeniul conceptelor fizice de bază, chiar domeniul în care, până la revoluția
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fizice de bază, chiar domeniul în care, până la revoluția mecanicii cuantice, cea mai creativă interacțiune a avut loc între matematică și științele fizice. Cu certitudine, în ultimul deceniu, dacă nu chiar pe parcursul unei perioade mai lungi de timp, influența doctrinelor formaliste sub orice formă asupra cercetării s-a diminuat semnificativ în atitudinea matematicienilor. Acest lucru nu a fost însoțit de nicio lovitură contraideologică. Într-adevăr, în aceeași perioadă, formalismul comun s-a răspândit la un nivel mult mai explicit și la
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
semnificativ în atitudinea matematicienilor. Acest lucru nu a fost însoțit de nicio lovitură contraideologică. Într-adevăr, în aceeași perioadă, formalismul comun s-a răspândit la un nivel mult mai explicit și la un public mai larg ca oricând, prin lovitura formalistă dată de o mare parte a noii programe de învățământ din școlile elementare și secundare. În acest sens, "formalismul" își are rădăcinile naturale în afirmațiile obișnuite, de bun-simț, ale culturii zilelor noastre: este o cale naturală de a face matematică
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
pe care au adus-o tehnologiei moderne? De ce a existat o tendință de înstrăinare între cele mai multe domenii ale cercetării științifice și unele din curentele principale ale cercetării matematice din ultimii cincizeci de ani? În trecut, aceasta se datora influenței curentelor formaliste în matematică și perspectivei formaliste asupra matematicii în științele fizice. Un rol, deși oarecum mic, a fost jucat de presiunea specializării și a complexității enorme generate în dezvoltarea domeniilor individuale ale științei și matematicii. Efectul ei cel mai distrugător constă
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
tehnologiei moderne? De ce a existat o tendință de înstrăinare între cele mai multe domenii ale cercetării științifice și unele din curentele principale ale cercetării matematice din ultimii cincizeci de ani? În trecut, aceasta se datora influenței curentelor formaliste în matematică și perspectivei formaliste asupra matematicii în științele fizice. Un rol, deși oarecum mic, a fost jucat de presiunea specializării și a complexității enorme generate în dezvoltarea domeniilor individuale ale științei și matematicii. Efectul ei cel mai distrugător constă în tendința de a trata
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
exigent în privința comportamentului pedagogic, pretinzându-i să fie cât mai creativ și să utilizeze metode moderne de predare, directorul poate fi rigid în privința respectării pozițiilor ierarhice, iar în plan pedagogic să-i ceară profesorului să fie mai degrabă conservator și formalist decât inovator. La aceste expectanțe se adaugă cele ale inspectorilor școlari. Dacă se ține cont de faptul că inspecțiile școlare, atât cele de specialitate, cât și cele pentru obținerea gradelor didactice sunt puternic formalizate, nu este exagerată afirmația că expectanțele
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Dar se pare că, o dată cu amplificarea studiului narațiunii, s-a diminuat interesul pentru ceea ce face ca o narațiune "să fie" sau "să ajungă" o narațiune. În parte, naratologia este de condamnat pentru această discrepanță, cu pretențiile ei pozitiviste, de limitările formaliste și inaccesibile, de jargonul idiosincratic. Pretenții mai modeste, împreună cu o prezentare mai accesibilă și mai penetrantă referitor la modul în care naratologia poate fi folosită în conjuncție cu alte demersuri și teorii, ar fi de natură să aducă o binevenită
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
conferință a fost în avangardă sau în plutonul "marșului", dacă anunța ceea ce urma să se întîmple sau dacă dădea seama de ce se întîmpla deja. În acele vremuri, realizarea unei gramatici narative era încă în desfășurare, iar modelele structurale mai puțin formaliste și moștenite parțial de la pre-structuralism suportau remanieri constante. Structuraliste într-un mod riguros, scrierile programatice alternau cu teme mai specifice și demersuri mai puțin "blînde". În acea categorie, Discursul Indirect Liber era o temă centrală, alături de personaj, spațiu, repetiție și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
număr dublu din Poetics Today despre corpul femeii (publicat apoi ca o carte de Harvard University Press) și, cu toate că acest volum nu este cu totul lipsit de preocupări naratologice, acestea nu predomină. Gramaticile textuale au încetat să mai apară, modelele formaliste sînt considerate a fi irelevante și, în timp ce unii se cantonează încă în primele delimitări structurale, mulți din cei ce discutau în 1979 criteriile prin care să recunoască Discursul Indirect Liber au mers mai departe și și-au pus în practică
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pe propria-mi cercetare din ultimii zece ani, pentru a vedea dacă această întrebuințare a naratologiei este într-adevăr profitabilă. Remarci și surse Cele mai multe lucrări de la Synopsis 2 au fost publicate în Poetics Today, în 1980 1981. Despre irelevanța modelelor formaliste, a se vedea Brooks (1984). A se vedea și cronica mea la Brooks, Stanzel și Genette în Poetics Today (1986). Acolo susțin că Stanzel nu a acceptat niciodată provocarea structuralismului, că Genette a făcut-o, însă apoi a renunțat, și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ordonare a materialului. Principiul de ordonare cel mai cunoscut și probabil și cel mai ușor de înțeles este prezentarea evenimentelor într-o altă ordine decît cea cronologică. În tradiția teoriei literare, acest aspect s-a păstrat în urma distincției operate de formaliștii ruși între fabula și suzjet. Încep deci cu ordonarea evenimentelor. Personajele actori individualizați sînt tratate aici mai mult în maniera tradițională; în capitolul următor, ele vor fi tratate din perspectiva relației cu evenimentele fabulei. O analiză a relațiilor dintre diverșii
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
actori și în sectorul juridic internațional, precum corporate law firms în țările în curs de dezvoltare și oficiile avocaționale ale companiilor internaționale. Trubek propune o subdiviziune a activității de promovare RoL în două faze. Prima fază, caracterizată de o viziune formalistă și monolită a RoL, corespunde anilor '80, iar cea de-a doua corespunde programelor actuale de promovare care abordează RoL într-o manieră mai complexă și mai realistă. Prima fază este caracterizată de coexistența a două curente de gândire, unul
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
ideea că dezvoltarea pieții ar putea să fie atinsă numai prin reforme instituționale s-a arătat foarte curând a fi o iluzie. (2003, 13) Organizațiile internaționale 24 s-au făcut portavocea acestor schimbări și au evidențiat progresiv lacunele și abordarea formalistă a RoL, recunoscând eșecul metodei top-down în implementarea reformelor, subliniind necesitatea unor proiecte specifice pentru fiecare context și concentrându-și atenția asupra noilor dimensiuni ale RoL, ca accesul la justiție, drepturile muncitorilor, corupția și crima organizată. Dellinger și Fried (2003
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
prin prelucrarea, deseori îndelungată și complicată, a alimentelor. Dar bucătăria este în primul rând o artă și de aceea i se pot aplica termeni specifici de pildă teoriei literare. Ne referim aici la noțiunea de „înstrăinare“ („ostranenie“), folosită de Școala Formalistă Rusă (precursoare a structuralismului francez) și inventată de Viktor Șklovski. Este vorba despre calitatea textului literar, care îl înstrăinează pe cititor de sensurile neliterare ale limbajului comun; un articol de ziar, rescris în versuri, va „spune“ altceva decât în starea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a întâmplat cu majoritatea pieselor lor. Platon, în Republica, Aristotel, în Poetica, sunt primii teoreticieni. Unul abordează teatrul ca metafizician și moralist, celălalt se întreabă, ca poetician, asupra modurilor de funcționare a piesei de teatru. Intervențiile lor, una hermeneutică, cealaltă formalistă, deschid calea a două tipuri de abordări care sunt astăzi și ale noastre, ceea ce le demonstrează importanța. Ei au pus cele trei întrebări esențiale privind originea teatrului. Ce raport întreține el cu realitatea? Care este impactul său asupra spectatorului și
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
opera lui teoretică, mult timp dispersată, fiind interzisă în URSS, nu a fost decât târziu tradusă în Franța. În 1963 apare o primă lucrare, intitulată Teatrul teatral, apoi, în 1980, Scrieri despre teatru care grupează esențialul operei sale. Estetica sa formalistă a fost totuși cunoscută imediat. Datorită imensului succes al regiei sale pentru Revizorul lui Gogol, în 1926 vine să producă piesa la Paris la cererea lui Gaston Baty. Meyerhold se arată deosebit de sever față de naturalism, ale cărui excese le-a
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
vorbăreață, echivalînd cu "înfumurare, lipsă de omenie, desconsiderare sălbatecă a celor mulți". Faptul că se bazează pe liberalism - pe care Sebastian, în tradiția Cuvîntului, îl detesta - este viciul ei de fond: "Păstrător al statului democrat, parlamentar și juridic, liberalismul este formalist. Justificarea lui este condiționată integral de burghezie și de capitalism". După cum se vede din acest citat, ca și lui Nae Ionescu, lui Sebastian i se pare că parlamentul este o instituție desuetă. Revoluția. În locul "formalismului" și "legalismului" liberal, tînărul ziarist
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
mor pentru a reînvia, altele par perimate în anumite perioade pentru ca în altele să se dovedească mai puternice. Nu există valori și respectiv definiții ale literaturii generale, universal valabile, stabile (ideea unei definiții „statice” a fost respinsă încă din perioada formaliștilor ruși), ci doar istorice, întrucât fiecare epocă determină o schimbare a noțiunii de literatură. Posibilitatea ființării literaturii în interiorul unei comunități istorice și sociale este net condiționată de înregistrarea unor criterii de percepție și de recunoașterea ei în codurile culturale respective
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
baroc se distanțează de divinitate în mod estet. Sensul experienței mistice este pierdut, dar în locul său apare efectul psihologic, emoțional. „Barocul introduce o pietate mai puțin extatică, făcută din gravitate, moralism și rigoare controlată. [...] Barocul produce deci o mistică civilă, formalistă, estetizată.” Literatura laică constituie de acum înainte forma curentă, normală, tradițională, de expresie literară, de unde și identificarea sa definitivă cu noțiunea de literatură. Definiția cea mai caracteristică a literaturii în secolul al XVII-lea este „literele frumoase”, formula corespunzătoare a
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
care fac acte ilocutorii posibile, altfel spus centrat pe propriul său mesaj.” În aceeași sferă lingvistică reducționistă întâlnim și definirea literaturii ca „sistem” și „structură”, cu punctul de plecare în lingvistica lui Saussure și primele aplicații la literatură aparținând tot formaliștilor ruși. Marii poeticieni de acestă orientare R. Jakobson, I. Lotman, M. Bahtin, dar și mai înainte L. Spitzer, vorbesc despre „structuri”, „relații”, „construcții”, „cor elații” etc. Analiza structurală devine o adevărată modă. Vogii structuraliste îi urmează, în mod inevitabil, voga
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
trăiri și experiențe mediocre? Lectura ar trebui să fie, dimpotrivă, o multiplicare a eului, o cale de a trăi, prin intermediar, existențe pasionante, ce dau seamă de însăși bogăția infinită a realului. Ca să rezumăm, dacă vom rămâne închiși în ghetoul formalist, dacă vom fi învățați că finalitatea literaturii este fie vidul, fie eul exacerbat, elevul și studentul vor fi fatalmente, mutilați sufletește.” Observăm că semnalul de alarmă pe care îl trage T. Todorov se referă la studiului literaturii, nu literatura, ci
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]