646 matches
-
Fiecare concept și atribut sunt transformate în variabile observabile (ce pot fi direct măsurate) sau în variabile latente, derivate din cele observabile. Relațiile dintre obiecte sau fenomene sunt definite ca relații între variabile. Modelul empiric are un grad ridicat de formalizare și se bazează pe un aparat matematic solid. Dat fiind că în cea mai mare parte a situațiilor de cercetare lucrăm cu eșantioane, toate relațiile matematice și interpretarea lor se vor face în termeni probabilistici: o propoziție despre obiecte și
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
regim, aflat în diplomație în 1997; Cubleșan, Buzura, Rău, Savu ș.a.). Este interesant că actorii care fac parte din aceste două grupuri au poziții relativ similare (poziții dominante) în cadrul unor instituții diferite ale câmpului literar. Ținând cont de gradul de formalizare a acestor poziții în interiorul instituțiilor respective și de caracterul instituțiilor, la care adăugăm caracteristici personale ale scriitorilor, putem interpreta dimensiunea 1 ca fiind o axă informal - formal (neinstituțional - instituțional, afectiv - rațional, apropiere - distanță) pentru pozițiile din câmp. Ion Mureșan ocupă
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
performanțelor profesionale individuale - este o parte foarte importantă a planificării și administrării activităților legate de problema relației salarizare - activitatea personalului și reprezintă aprecierea măsurii încare angajatul își îndeplinește responsabilitățile ce îi revin, în raport cu postul ocupat 2. După gradul lor de formalizare, există două tipuri de evaluări: • informale (neoficiale) - realizate ad-hoc, fiind determinate intuitiv sau de evidența actuală a rezultatelor, reprezintă un element secundar al relației zilnice manager-subordonat; • formale (oficiale) - elaborate și realizate în mod planificat și sistematic (în conformitate cu prevederile actelor normative
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
echipei referitoare la gestionarea timpului, la delegare, la control. Formalizează ceea ce, în opinia lui, trebuie să fie regulile și le utilizează pentru a conduce, pentru a duce la obținerea de rezultate. Pentru el, a conduce înseamnă definirea structurii ad-hoc și formalizarea regulilor de funcționare care rezultă de aici. Autoritarul - la fel ca întreprinzătorul, dă instrucțiuni clare și precise. Dar el așteaptă mai mult ca partenerii să-i urmeze instrucțiunile cuvânt cu cuvânt. De fapt, supunerea celorlalți este o condiție sine qua
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
condiții locale, finanțare, comunicare interinstituțională, raportul dintre amploarea obiectivelor și nivelul resurselor etc.). Evaluarea planului/proiectului - criteriile și instrumentele de evaluare sunt stabilite prin proiect: forme de evaluare, metode și instrumente de evaluare (structurarea sarcinilor în indicatori de calitate și formalizarea lor în instrumente de evaluare - chestionare, ghiduri de interviu, grile de observare etc.), modul de înregistrare și prelucrare a datelor, redactarea documentelor finale ale evaluării, beneficiarii raportului de evaluare. Diversitatea criteriilor și a instrumentelor de evaluare este extrem de mare și
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
teoria financiară contemporană recomandă de foarte multe ori drept obiectiv maximizarea averii proprietarilor (obiectivul 3)<footnote Vezi, de exemplu, Ross, Stephen A.; Westerfield, Randolph; Jaffe, Jeffrey, Corporate Finance, Eighth Edition, McGraw-Hill, 2008. footnote>. În fapt, este numai o chestiune de formalizare, atât timp cât și profitul și cash flow-ul sunt implicit mijloace de creștere a averii acționarilor. Prin această avere se consideră în fapt valoarea de piață a întreprinderii. În general, valoarea de piață reprezintă suma estimată pentru care o proprietate ar putea
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
perspective orientate către obiective se realizează în condițiile păstrării accentului pe perspectiva procedural-administrativă la nivelul mediu al managementului (middle management) din cadrul aparatului administrativ al ministerelor (Schick, 1998), aceasta poate avea ca efect o scădere a eficienței în obținerea rezultatelor, din cauza formalizării excesive a activității manageriale la nivelul administrației publice centrale. În al patrulea rând, introducerea unei abordări orientate către rezultate, precum și rolul jucat de CG în procesul de formulare și monitorizare a politicilor publice determină o reconsiderare a rolului guvernului în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a greșit calculatorul». Nu-ți dădea mâna să faci scandal, fiindcă tot ei te controlau luna următoare.” (S.D.) Controlul preventiv și asistența primară au rămas constante, iar condiționarea veniturilor medicilor de raportarea unor controale preventive a introdus noi strategii de formalizare și pervertire a sistemului. „Unii protestau, spuneau că pierd timp, că au venit pentru altă boală. Noi aveam contract, eram plătiți să facem controale. Așa că, avea, n-avea rost, îl controlam. Alții raportau fără să le facă!... S-au cosmetizat
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de o vastă autoconsistență, de un bootstrap cosmic -, de la infinitul mic la infinitul mare. (...) Pentru ca o unitate deschisă să existe (...) trebuie să considerăm ansamblul nivelurilor de Realitate ca prelungindu-se printr-o zonă de non-rezistență la experiențele, reprezentările, descrierile ori formalizările noastre matematice. În această zonă nu există niciun nivel de Realitate" (B.N., 2002b, p. 43). Dacă nivelurile de Realitate rezistă la reprezentările noastre, cea care le unește este o zonă de non-rezistență (o zonă care nu rezistă la reprezentările noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Realității. Așadar, el unește și nivelurile de Realitate, dar și Subiectul cu Obiectul. c. Niveluri de ființă Atunci când Subiectul transdisciplinar și Obiectul transdisciplinar când sunt considerate separat, sacrul (unitatea) apare ca o zonă de non-rezistență la reprezentările, descrierile, experiențele sau formalizările noastre matematice. Ea se sustrage oricărei raționalizări. Deși e rațional, sacrul nu e raționalizabil (B.N., 2002b, p. 44). Însă atunci când Subiectul transdisciplinar și Obiectul transdisciplinar sunt unificate (integrate), sacrul apare, în mod paradoxal, ca o zonă de rezistență absolută. Atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cunoști înseamnă, după Basarab Nicolescu: A învăța spiritul științific fapt indispensabil; inițierea timpurie în știință este necesară. Însă spiritul științific e fundat pe interogare, pe refuzul oricărui răspuns prefabricat, și nu pe construirea unei lumi interioare bazate pe abstractizare și formalizare. Scopul este, așadar, a-l face pe adolescent să pătrundă în inima demersului științific, reprezentat de interogarea permanentă în legătură cu rezistența faptelor, imaginilor, reprezentărilor și formalizărilor. Iar interogarea, la rândul ei, are la bază o atitudine specifică: mirarea continuă în fața lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
refuzul oricărui răspuns prefabricat, și nu pe construirea unei lumi interioare bazate pe abstractizare și formalizare. Scopul este, așadar, a-l face pe adolescent să pătrundă în inima demersului științific, reprezentat de interogarea permanentă în legătură cu rezistența faptelor, imaginilor, reprezentărilor și formalizărilor. Iar interogarea, la rândul ei, are la bază o atitudine specifică: mirarea continuă în fața lumii, care vine nu doar dintr-o dorință de asimilare a cunoștințelor, ci din dorința captării sensului. A învăța să cunoști însemnă a învăța să înțelegi
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
1982, una nouă a fost semnată pe 4 iulie 1983, între CESTA și GSC106, asociație aflată sub incidența legii 1901. GSC se organizase în trei departamente: 1. un laborator de cercetare, LDR Laborator de dinamica rețelelor, axat pe cercetări asupra formalizării și stimulării sistemelor complexe; 2. un Centru de cercetare în științe sociale, CREA (Centre de recherche en épistemologie et autonomie (Centru de cercetare în epistemologie și autonomie); 3. un grup de reflecții interdisciplinare, GRI. LDR a constituit un laborator de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
trebuie să preceadă toate tezele despre natură și despre derularea procesului istoric."117 O astfel de determinare se produce însă cel puțin din punct de vedere programatic numai în urma unei prealabile analize a obiectului cunoașterii, adică "analizează <<datul>> sub aspectul formalizării și normativității proprii"118. Așa cum am mai arătat, punctul lui de plecare rămâne deci unul imanent, ceea ce ne-a îndrumat spre ideea apriorismului său relativ. (Vezi de asemenea II, 2Ba, apoi nota 39 din acest capitol, precum și III, 3, unde
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Droysen este mai atașat decât Dilthey vezi II, nota 39) spre cea hermeneutică: "Odată cu această teorie a cunoștinței, Dilthey pune problema posibilității unei logici transcendentale care nu se limitează doar la formele și regulile gândirii, ci analizează <<datul>> sub aspectul formalizării și normativității proprii. La el ea adoptă forma unei logici hermeneutice"83. Observația citată confirmă ideea că epistemologia lui Dilthey este nu numai în intenție, ci și ca realizare, o replică la Critica rațiunii pure (vezi I, 3C și II
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
azi. Sistemele de învățământ moderne sunt contrare unei piețe libere a ideilor, atât timp cât acestea reprezintă instrumente ale îndoctrinării pentru diverse regimuri social-politice, partide politice, aflate la conducerea statului. În consecință, sistemele politizate au funcțiile descrise de Foucault: 1) ritualizarea și formalizarea vorbirii; 2) fixarea rolurilor și "calificarea" subiecțiilor vorbitori; 3) formarea grupurilor doctrinare; 4) distribuția unor cunoașteri îndoctrinante. Pe lângă aceste funcții, aș mai adauga și altele: 1) producerea adevărului de către specialiști; 2) controlul gândirii și al discursurilor; 3) elaborarea conținuturilor de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe firul operațiilor spiritului și al stilurilor culturii o realizează Constantin Noica în lucrarea "Scrisori despre logica lui Hermes". După gânditorul român, logica este artă a inducției, artă a deducției, artă a invenției, artă a integrării, artă a simbolizării sau formalizării și artă a aplicației sau sistematizării 15. Mai recent, avansul logicii spre nivelul structurilor corespunde unei aspirații a științelor în general. Pedagogii înșiși vorbesc despre „mișcarea logică” a științei către un nivel mereu mai înalt de conexiuni; despre plasarea structurilor
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
pe firul operațiilor spiritului și al stilurilor culturii o realizează Constantin Noica în lucrarea "Scrisori despre logica lui Hermes". După gânditorul român, logica este artă a inducției, artă a deducției, artă a invenției, artă a integrării, artă a simbolizării sau formalizării și artă a aplicației sau sistematizării 15. Mai recent, avansul logicii spre nivelul structurilor corespunde unei aspirații a științelor în general. Pedagogii înșiși vorbesc despre „mișcarea logică” a științei către un nivel mereu mai înalt de conexiuni; despre plasarea structurilor
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
discontinuitatea în domeniul fizicii, în special, sunt după Nicolescu, două dintre argumentele care stau la baza teoriei sale despre existența unor ,,niveluri multiple ale realității". Din această perspectivă, Basarab Nicolescu definește realitatea ca ,,ceea ce rezistă experiențelor, reprezentărilor, descrierilor, imaginilor ori formalizărilor noastre matematice", acest concept nefiind ,,doar o construcție socială, consensul unei colectivități, un acord intersubiectiv. Ea are de asemenea o dimensiune trans-subiectivă..."403, iar prin ,,nivel de realitate" înțelege ,,un ansamblu de sisteme invariant la acțiunea unui număr de legi
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
ca mod de descifrare a lumii (Baumol, Fisher, Hirschman, Sen, Bartoli, Tinbergen, Ladrière, Gruson și alții)59. O seamă de incongruențe și chiar un anumit impas al gîndirii economice contemporane se datorează utilizării excesive a calculului rațional, a matematicilor, econometriei, formalizării de dragul formalizării, pierzîndu-se adeseori din vedere tocmai obiectul studiului, finalitățile și interpretarea rezultatelor. Papa însuși a înțeles să intervină pentru a reda economiei calitatea sa de știință umană, socială, pusă în slujba omului 60. Harta economică a omenirii înregistrează numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de descifrare a lumii (Baumol, Fisher, Hirschman, Sen, Bartoli, Tinbergen, Ladrière, Gruson și alții)59. O seamă de incongruențe și chiar un anumit impas al gîndirii economice contemporane se datorează utilizării excesive a calculului rațional, a matematicilor, econometriei, formalizării de dragul formalizării, pierzîndu-se adeseori din vedere tocmai obiectul studiului, finalitățile și interpretarea rezultatelor. Papa însuși a înțeles să intervină pentru a reda economiei calitatea sa de știință umană, socială, pusă în slujba omului 60. Harta economică a omenirii înregistrează numeroase disparități în
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cît persoana umană și relațiile acesteia cu mediul general din realitatea economică evidentă, care nu pot fi reduse la un mobil absolut (interesul propriu) și la o unică dimensiune (funcția de producție sau funcția de consum). Excesului de pozitivism și formalizare din mainstream economics aplicarea indistinctă a metodelor științelor naturii la studiul fenomenelor și acțiunilor sociale pe care Hayek îl numea scientism sau pretenția de știențificitate îi sunt contrapuse reflecția logică și analiza critică din tradiția umanioarelor. Frag-mentării individului și compartimentării
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
nu încetează să comunice, asigurînd schimburile și transformările necesare. Printr-o astfel de organizare "vie", sistemul supraviețuiește și chiar profită de pe seama mediului înconjurător. Astfel, procesul de organizare devine morfogenetic. Din motivele de mai sus, încercările de standardizare și de formalizare a sistemelor economice duc la opusul a ce se dorește, adică la explozii de dezordine și de iraționalitate. E imposibil să standardizezi ordinea naturală. În economie, ordinea și organizarea se nasc adesea dintr-o dinamică haotică, implicînd dezordinea. Sistemele economice
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Stimulii exteriori îi permit sistemului economic să se îmbogățească, din multe puncte de vedere, să-și raționalizeze programele, să-și adapteze reacțiile, să-și optimizeze comportamentele. Dar, în același timp, varietatea și uneori contrarietatea acestor stimuli nu permit stabilizarea sistemului, formalizarea comportamentelor și obligă la deschidere, inovare și selecție permanentă pentru a extrage reperele esențiale ale eficienței. În acest sens, comunicarea devine foarte importantă, în toate sensurile. Regulile de eficiență, obligatorii pentru orice sistem, se referă la modul cum sistemul își
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și adaptarea fiecărui instrument pentru atingerea obiectivului pentru care eficiența sa este maximă. Cu cît sistemul este mai complex, cu atît setul de reguli va trebui mai bine definit și mai flexibil. O ordine economică cît de cît stabilă permite formalizarea regulilor, algoritmicizarea lor, pentru o monitorizare mai lesnicioasă. Dacă ordinea economică este instabilă, această acțiune de rutinizare nu mai e posibilă, acțiunea euristică și strategică crescînd în importanță. Creșterea complexității și a incertitudinii impun comportamente tot mai flexibile și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]