799 matches
-
mult sau mai puțin regulat al sistemelor economice și problematica fluxurilor informaționale și de reglare constituie principalele teme abordate în lucrare. Modelul lui Kornai se deosebește însă mult de abordarea clasică și de cea a ciberneticii economice, abstracte și excesiv de formalizate. Autorul respinge ipoteza lui homo oeconomicus, înlo-cuind-o cu cea de homo sociologicus și arătînd că: "În realitate, oamenii se comportă așa cum se comportă, unii deseori inteligent, alții deseori prostește și din cînd în cînd inteligent. În majoritatea oamenilor se îmbină
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
bancar, care este o invenție a Islamului, principala sa particularitate o reprezintă obligația legală de a avea echivalență între activul și pasivul bilanțului bancar, cu scopul de a evita orice criză de insolvabilitate. Nu există în gîndirea economică islamică teorii formalizate privind moneda. Piețele financiare sunt orientate după criterii de eficiență și de profit, realizate cu metode precise de benchmarking al proiectelor și pe baza unor cunoștințe solide privind cererea (risc și solvabilitate). În mod ironic, anumiți autori susțin că eliminarea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
modelul european, ca mod de guvernare regional, organizat la nivele multiple, modelul nord-american, bazat pe o diviziune a muncii în cercuri concentrice în jurul SUA, și cel asiatic (Asia-Pacific), ca sistem de cooperare regională fondat pe piață, deci mai puțin reglementat, formalizat. Dezbaterea asupra acestor modele, a dialecticii mondializare-regionalizare în general, a fost și rămîne excesiv concentrată pe chestiuni de politică comercială, pe bănuieli privind minarea liberalizării schimburilor internaționale, neglijîndu-se alte chestiuni esențiale, cum ar fi mobilitatea capitalului sau problematica mai complexă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
alegere a scriitorului. Tocmai de aceea scriitura deține un rol important în conturarea spațiului de libertate, creativitate și originalitate a operelor, ea formându-se și din influențele istoriei, reprezentând chiar un act al solidarității istorice. Limba (langue) este un cod formalizat, un ansamblu de prescripții și norme, starea vorbirii uzuale în modul în care noi ne-am însușit-o la un anumit moment. Stilul, în schimb, este partea absconsă a personalității și temperamentului unui scriitor, marca sa proprie, amprenta personală care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
țară ortodoxă primită în NATO și în UE până la începutul noului mileniu, iar Turcia era singura țară islamică din NATO, nu s-au încheiat nici astăzi dezbaterile privind capacitățile lor de adaptare și cooperare cu organisme croite după structuri mai formalizate și mai raționalizate. Ca țară socialistă din marginea sud-estică a sistemului, Albania a rămas o vreme sub influența URSS-ului, dar și-a schimbat orientarea prosovietică în una pro-chineză după separarea Chinei de URSS. Din anii 1990 Albania și-a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
termenul în plan educațional, curriculumul fiind centrat pe copil, astfel încât acesta devine soarele în jurul căruia gravitează dispozitivele pedagogiei; el este centrul în jurul căruia acestea se organizează ( 1977, p.103 ). F. Bobbit (1918 ) a fost, primul care a propus o metoda formalizată pentru a formula obiectivele. Punctul de plecare în elaborarea curriculumului îl constituiau obiectivele urmărite. R.W.Tyler a realizat prima formulare modernă a teoriei curriculumului. În conturarea curriculumului, Tyler pleacă de la patru probleme fundamentale: ce competențe educaționale trebuie să urmărească
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3014]
-
Alegerea succesiunii sarcinilor rămâne exclusiv la latitudinea subiectului. În instruirea liberă, SIAC prezintă materialul de învățământ, în conformitate cu indicațiile subiectului referitoare atât la conținutul materialului, cât și la modul de lucru cu el. Cursantului i se permite, astfel, accesul la structura formalizată, precum și la mijloacele de conducere a sesiunii de instruire (îndeosebi la facilitațile de alegere a gradului de complexitate a taskurilor). Sistemul îi poate indica subiectului o anumită acțiune sau modalitate optimă de abordare a materialului de învățământ. Față de metodele de
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
în aceste afirmații, ca de altfel în toate opiniile scepticilor. În fizica teoretică din a doua jumătate a secolului XX și, în mod special, în modelele matematice dezvoltate pentru crearea unei teorii unitare a câmpului, abundă numeroase construcții matematice extrem de formalizate și de speculative, care s-au îndepărtat aparent de tradițiile clasice ale conviețuirii fizicii cu matematica. Vom regăsi dezbătute aceste aspecte în articolul care urmează. Sunt interesante, deși discutabile, și opiniile autorului privitoare la rolul fundamentelor (postulate, axiome) în construcția
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
în îndepărtarea matematicii de aliatul său firesc în procesul de cunoaștere fizica. Înstrăinarea matematicii de fizică este datorată nu numai excesului formalist, ci și accentului pus în matematica contemporană pe supremație, sub impulsul unui grup de matematicieni influenți, discipline excesiv de formalizate și irelevante pentru progresul științific. De fapt, cuvintele părintelui Brown, eroul detectiv al autorului englez G.K. Chesterton: "Am văzut adevărul, dar nu are niciun sens", evocat de autor în eseul său, exprimă tocmai acest punct de vedere. Scuza matematicianului 18
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
adevărurilor matematicii. Deși nu este scrisă în registru polemic, analiza sa are totuși o țintă și un adversar ușor de ghicit: logicismul, care domina la începutul secolului al XX-lea în gândirea matematică și punea un accent excesiv pe construcțiile formalizate. Acest curent a fost, de altfel, dominant până spre sfârșitul anilor '60, pierzând din influență odată cu teoriile lui Gödel și, mai ales, cu dezvoltarea matematicii în direcții care puneau în valoare noi tipuri de raționament și tehnici matematice cu impact
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fiecare grup are nevoie de un lider sau de o persoană cu responsabilități "speciale"; în plus, caracterul efemer al grupurilor, constituirea și reconstituirea lor repetată vine în întâmpinarea celeilalte nevoi fundamentale, nevoia de cooperare. Pe de altă parte, procesul oarecum formalizat de selecție a liderilor creează frustrări semnificative în rândul celor excluși, chiar dacă excluderea lor nu se datorează unor preferințe, ci este impusă de criterii obiective, recunoscute ca atare; nevoia de a ocupa o poziție dominantă este atât de înrădăcinată în
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
să se teamă de represalii pentru faptele lor (atât timp cât puterea exercitată este legitimă). Legile nu inspiră doar teama că, odată încălcate, vor atrage anumite pedepse. Ele exprimă, totodată, pentru fiecare societate, un proces de gândire responsabilă, planificare premeditată și exprimare formalizată. Felul în care sunt create legile într-o societate comunică date importante despre cultura acesteia. În România, de exemplu, se spune că nu există stabilitate legislativă, că legile se schimbă foarte des. Acest fapt, în sine, dovedește că țara noastră
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
să fie mai degrabă conservator și formalist decât inovator. La aceste expectanțe se adaugă cele ale inspectorilor școlari. Dacă se ține cont de faptul că inspecțiile școlare, atât cele de specialitate, cât și cele pentru obținerea gradelor didactice sunt puternic formalizate, nu este exagerată afirmația că expectanțele inspectorilor școlari sunt alte surse de contradicții. În aceste condiții se creează o ambiguitate a rolului de profesor care generează disconfort psihic și nesiguranță comportamentală, ceea ce afectează buna exercitare a acestui rol și performanțele
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Thorndike); Teoria condiționării operante/instrumentale (B.F. Skinner); Teoria condiționării active (S.M. Widrick); Teoria așteptării/behaviorist internațională (E. Tolman) ; Teoria mediației (C.E. Osgood) ; Teoria reducerii sistematice a tensiunii comportamentale (C. Hull); Teoria revizuită a celor doi factori (O.H. Mowrer). • Paradigma formalizată, matematic informațională și cibernetică: Teoria matematică a învățării (R. Bush; F. Mosttler); Teoria eșantionării stimulului (W. Estes; H. Burke); Teoria algoritmilor informaționali (G. Klaus; L.B. Itelson; F. Klis; L.N Landa); Teoria modelelor învățării tip Marcov (O. Onicescu; M. Iosifescu
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
sens. La nivelul corpus-ului, al „miorițelor”, se operează o dublă pozitivare a actului relevat din adîncul întîmplărilor: pe de o parte „datarea” morții în clipa Dasein-ului (Ființa ființînd „aici” și „acum”), pe de alta situarea spațială în tiparul discursului formalizat, dat fiind că este vorba de un simulacru, de o punere în scenă a morții, „pe-un picior de plai”, nu de un omor autentic; și despre care aflăm prin zicere, prin „cîntec”, prin „poveste”. Zicerea capătă investitură, se substituie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu tot felul de însemne ale ei, de la galoane până la coroane. În măsura în care fiecare om dorește să acționeze ca ființă autonomă, nu ca un mijloc, puterea este o componentă permanentă a tuturor raporturilor sociale, de la cele informale, cotidiene, la cele strict formalizate. După cum menționează Crozier și Friedberg, oamenii nu utilizează sursele de incertitudine pentru că ar fi "răi" sau "corupți" de un sistem pervers, ci pentru că nu pot face altfel, dacă vor să își păstreze autonomia. Astfel devin de înțeles o serie de
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
ar fi reluată, iar aceasta pentru că toți membrii organizației, de la bază până la vârf, sunt activi în jocul organizațional, nu pasivi, așa cum ar vrea să-i vadă promotorii formulelor organizaționale standardizate. Pentru ilustrarea strategiilor "subterane" care se dezvoltă în cele mai formalizate organizații, preluăm exemplul oferit de Crozier și Friedberg. Analiza aplicată administrației publice franceze a evidențiat că sistemul are toate trăsăturile ideal-tipice ale birocrației, așa cum au fost acestea prezentate de către Max Weber, manifestând însă una în plus, care îi dă și
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
o distincție cu aspect funcțional: activitatea de RP nu ar trebui să fie confundată cu activitatea de relații cu publicul. Profunzimea și calitatea deschiderii organizațiilor față de publicurile lor nu ar putea fi atinse prin activitatea, necesară și ea, dar strict formalizata, de relații cu publicul. Relațiile cu publicul reprezintă nivelul cel mai direct, dar și cel mai superficial (strict circumscris la schimbul minimal de informații cu publicul unei organizații) al deschiderii de care vorbeam. Relațiile publice, în schimb, vizează contextul mai
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
despre practicile politice și sulturale (Ferréol, 1998), decît apartenența sociodemografică sau grupală. Dar, în acest caz, cum să definim o clasă de vîrstă? Dificultatea unui astfel de demers invită la prudență și conduce la tratarea RS drept ansambluri abstracte și formalizate care se realizează în configurații de grup în anumite contexte și se actualizează în raporturi sociale mai mobile și individualizante în alte circumstanțe. Studiul unei reprezentări, în afara tipului de obiect, grupul care îl produce și mizele pe care le implică
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cele ale lui Georg Simmel, despre reprezentarea banilor, aparținîndu-i lui Martin Gorin (numărul special din Communications pe această temă, 1989). 3.1.2. Ideologii și prejudecăți Analiza relațiilor între religii, ideologii și RS, în măsura în care primele două sînt sisteme sociocognitive puternic formalizate și normative, aparține, în parte, acestui sector de studiu (Aebischer et al., 1991; Rouquette, in Deschamps și Beauvois, 1996). Din pricina derivelor și exceselor sale de sistematizare, abordarea discursului rasist poate fi clasată, într-un anumit fel, în domeniul psihosociologiei cunoașterii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ideologiei, a căror listă nu și-ar găsi locul în acest paragraf (Althusser, Ansart, Boudon, Bourdieu, Lukàcs, Mannheim, Marx, Weber etc.). Particularitatea acestora este aceea de a încerca o înțelegere a RS ca "porțiuni" dintr-un ansamblu mai cuprinzător sau formalizat sau ca actualizări ale ideologiei (Gaffié). Singura dificultate a unei astfel de perspective integrative și cvasimate-matice este observarea unei anumite autonomii a activităților de reprezentare. Ar trebui oare să reluăm, în acest caz, teza marxistă sau althusseriană, conform căreia indivizii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
seamă), la lucări destinate unui anumit public (amatori ai unui gen literar, specialiști, copii, studenți, casnice, muncitori, stagiari etc.), incluzînd sau nu aspecte iconice (benzi desenate, filme, fotografii, romane de dragoste sau SF), sau la ansambluri mai tehnice, complete sau formalizate (liste ale deciziilor curților de apel sau ale unor instituții politice, juridice, umanitare, na-ționale sau internaționale, enciclopedii, dicționare). A patra formă este constituită din corpusuri ce rezultă din teste de asocieri de cuvinte (cf. secțiunea 4.1 a acestui capitol
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
au ales respectivele asocieri (faza de justificare). Într-o a treia etapă, li se cere să răspundă la un chestionar de caracterizare a relațiilor între acești termeni induși și cuvîntul inductor. Relațiile între elementele induse și termenul inductor sînt deja formalizate. Acestea sînt prezentate în "chestionarul SCB" care urmează acestui test asociativ. Subiecților li se propune să evalueze legăturile percepute de ei între cuvîntul inductor (S) și termenii evocați (X, Y sau Z) în urma testului asociativ. Aceste relații preconstruite sînt numite
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sa pe această temă, definește ideologiile ca "doctrine care se sprijină pe teorii științifice, dar [...] false sau nesigure, [...] injust interpretate, cărora li se acordă o credibilitate pe care nu o merită" (Boudon, 1986, p. 45). Se va insista pe caracterul formalizat și sistematic al fenomenului și pe închiderea sa în jurul "schemelor epistemice" (Rouquette, 1994) sau al "thêmata" (Moscovici și Vignaux, 1994), principii dualiste de dispunere și de adecvare, sursă de eventuale derive, vizînd promovarea unei anumite ordini sociale și ideatice, fie
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ordin superior. În acest sens, RS trebuie analizate separat, chiar dacă relațiile lor cu ideologia sînt numeroase și importante (analogie, dualism cauzal, prejudecăți...). Reprezentările nu se reduc totuși la forme degradate de cunoaștere prin comparație cu științele, dogmele religioase și discursurile formalizate, argumentative și prescriptive ale ideologiilor de care se delimitează și în care își regăsesc anumite orientări. Trebuie să facem distincția între realitatea expresivă a reprezentărilor sociale și caracterul alienant, opresiv, sistematic, chiar dacă mobilizator al ideologiilor. Această diferență este ușor de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]