401 matches
-
1921, Einstein devine laureatul Premiului Nobel pentru explicarea efectului fotoelectric. Adoptă concepțiile filosofice ale lui Baruch Spinoza. Einstein dezvoltă fizica cuantică și teoria relativității. Este autorul celei mai celebre ecuații, intitulate echivalentul masă-energie E = mc2, și este descoperitorul legii efectului fotoelectric. Cunoaște cercetările predecesorilor și înțelege că mecanica newtoniană nu se împacă cu legile câmpului electromagnetic, fapt care-l conduce la formularea relativității chiar în domeniul gravității. În 1916 publică Teoria generală a relativității. Preocupat de teoria cuantică, explică mișcarea particulelor
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
umilește în fața nimănui". Creierul i-a fost păstrat pentru studii, iar corpul, incinerat. Conferința de la Solvay, Bruxelles (1927), a elitei fizicienilor, cu Albert Einstein în centru. Annus Mirabilis conține patru articole care impun concepția lui Einstein; ele sunt: 1. Efectul fotoelectric: metalele emit fotoelectroni când raza de lumină este proiectată pe ele, sugerând că energia constă în schimbarea unor cantități discrete (cuante). 2. Relativitatea electrodinamicii micilor obiecte (teoria specială a relativității) împacă ecuația lui Maxwell despre electricitate și magnetism cu legile
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
materie, contribuții esențiale la spiralogia progresului științific al biomedicinei. Einstein enunță că lumina este formată din particule, cuante, inițial negate chiar de Max Planck 190 și Niels Bohr, dar universal acceptate în 1919 când Robert Millikan 191 realizează experimental efectul fotoelectric, pentru a dovedi contrariul. Obligat fiind să confirme rezultatul, se folosește de efectul Compton scattering. Pentru ecuația materie-energie, E = mc² (c = 299.792.458 m/s), și teoria relativității, primește medalia Max Planck, conferită de însuși Max Planck 191. La
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
particule, pe care o numește cuantă. Singura experiență efectuată de el, propriu zis, este difuziunea hidrogenului printr-o foaie de platină încălzită. 191 Robert A. Millikan (1868-1953), fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru fizică, în 1923, pentru descoperirea efectului fotoelectric și pentru măsurarea încărcăturii electronice elementare a unui singur electron. Verifică și confirmă ecuația introdusă de Albert Einstein și a constantei Planck. Confirmă existența razelor de origine extraterestră și le numește "raze cosmice". 192 Ernest Rutherford (1871-1937), specialist englez în
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
d. realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii printr-o lentilă divergentă, pentru un obiect situat între focarul imagine si lentilă. 3. În graficul din Fig.2.4. este reprezentată dependența energiei cinetice maxime aelectronilor emiși prin efect fotoelectric extern, de frecvența radiației incidente. Metalul pentru care a fost obținut acest grafic este supus acțiunii radiațiilor luminoase cu frecvențele ν1 = 4,00·10 14 Hz , ν2 = 5,45·10 14 Hz, respectiv ν3 = 6,25·10 14 Hz. Frecvența
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de prag a metalului are valoarea ν0 = 5,45·10 14 Hz. a. calculați valoarea lucrului mecanic de extracție în eV; b.indicați semnificația fizică a pantei dreptei reprezentate în grafic; c. indicați care dintre cele trei radiații produc efect fotoelectric. Justificați; d.calculați în eV valoarea energiei cinetice maxime a electronilor extrași de radiația cu frecvena ν3. TEST 10 1. În Fig.2.5. raza de lumină trece din aer în vasul cu apă, al cărui fund este o oglindă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
4. La trecerea luminii dintr-un mediu cu indice de refracție n1 într-un mediu cu indice de refracție n2 , relația dintre unghiul de incidență i și unghiul de refracție r este. 5. Într-un experiment de studiu al efectului fotoelectric pe un catod al unei celule fotoelectrice s-au folosit radiații cu diferite frecvențe. În tabelul din Fig.2.13. sunt înscrise, pentru fiecare frecvență folosită, valorile energiei cinetice maxime a electronilor emisi. a.reprezentați grafic energia cinetică maximă a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
cu indice de refracție n1 într-un mediu cu indice de refracție n2 , relația dintre unghiul de incidență i și unghiul de refracție r este. 5. Într-un experiment de studiu al efectului fotoelectric pe un catod al unei celule fotoelectrice s-au folosit radiații cu diferite frecvențe. În tabelul din Fig.2.13. sunt înscrise, pentru fiecare frecvență folosită, valorile energiei cinetice maxime a electronilor emisi. a.reprezentați grafic energia cinetică maximă a fotoelectronilor emisi de catod în funcție frecvența
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
maximă a fotoelectronilor emisi de catod în funcție frecvența radiației incidente, pentru; b.determinați valoarea constantei lui Planck folosind datele experimentale; c.calculați lucrul mecanic de extracție corespunzător materialului din care este confecționat catodul; d. precizați dacă se produce efect fotoelectric sub acțiunea unei radiații având frecvența de 4· 1014 Hz, în cazul catodului utilizat. Justificați răspunsul. TEST 15 1. Fenomenul de reflexie a luminii constă în: a. emisia de fotoelectroni de către mediul aflat sub acțiunea luminii ; b. întoarcerea luminii în
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lentila de obiect cu d = 30cm față de poziția inițială. Calculați distanța față de lentilă la care trebuie plasat un ecran astfel încât pe acesta să se formeze imaginea clară a obiectului AB. 4. Catodul metalic al unui dispozitiv experimental pentru studiul efectului fotoelectric extern se expune unei radiații electromagnetice cu frecvența. Frecvența de prag a materialului din care este confecționat catodul are valoarea. a. justificați dacă modificarea fluxului radiației electromagnetice incidente, în condițiile menținerii constante a frecvenței, influențează valoarea energiei cinetice maxime a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
mediu optic transparent depinde de: a) sinusul unghiului de incidență; b) natura mediului optic; c) lungimea de undă a radiației; d) sinusul unghiului de refracție. 6. Care din următoarele fenomene indică natura ondulatorie a luminii? a) interferența luminii; b) efectul fotoelectric; c) existența unei presiuni luminii; d) polarizarea luminii. 7. Un dispozitiv Young are următoarele caracteristici. TEST 18 1. O rază de lumină cade sub un unghi de incidență i = 60° pe suprafața de separare a două medii diferite. Raza trece
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
În acest caz, este corectă relația. 4. Două lentile sferice subțiri, ambele convergente, au distanțele focale egale, f1 = f2 = 0,25m. Lentilele sunt alipite, formând un sistem optic centrat. Convergența sistemului format astfel are valoarea. 5. În cazul producerii efectului fotoelectric este adevărată afirmația: a. numărul electronilor emiși în unitatea de timp este proporțional cu lungimea de undă a luminii; b. sunt emiși electroni dacă lungimea de undă a luminii are valoare mai mică decât valoarea de prag; c. numărul electronilor
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de undă a luminii are valoare mai mică decât valoarea de prag; c. numărul electronilor emiși este proporțional cu frecvența undei electromagnetice; d. sunt emiși electroni dacă frecvența undei electromagnetice este mai mică decât valoarea de prag. 6. O celulă fotoelectrică cu fotocatodul din cesiu are lucrul mecanic de extracție. Fotocatodul este iluminat cu o radiație având lungimea de undă λ = 0,22μm. Frecvența de prag caracteristică cesiului și viteza fotoelectronilor emiși este. TEST 23 1. Unitatea de măsură pentru frecvența
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
r = 90° este. 4. Convergența unei lentile cu distanța focală f = 20cm este. 5. Fenomenul de trecere a razei de lumină dintr-un mediu transparent în alt mediu transparent, cu schimbarea direcției de propagare se numește: a. reflexive; b. efect fotoelectric; c. interferență; d. refracție. 6. Pentru studiul experimental al efectului fotoelectric extern se dispune de o celulă fotoelectrică al cărui catod este realizat dintr un metal oarecare. Se măsoară experimental diferența de potențial care anulează intensitatea curentului fotoelectric în funcție de frecvența
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
20cm este. 5. Fenomenul de trecere a razei de lumină dintr-un mediu transparent în alt mediu transparent, cu schimbarea direcției de propagare se numește: a. reflexive; b. efect fotoelectric; c. interferență; d. refracție. 6. Pentru studiul experimental al efectului fotoelectric extern se dispune de o celulă fotoelectrică al cărui catod este realizat dintr un metal oarecare. Se măsoară experimental diferența de potențial care anulează intensitatea curentului fotoelectric în funcție de frecvența υ a radiației monocromatice trimise asupra catodului celulei fotoelectrice. Un studiu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
razei de lumină dintr-un mediu transparent în alt mediu transparent, cu schimbarea direcției de propagare se numește: a. reflexive; b. efect fotoelectric; c. interferență; d. refracție. 6. Pentru studiul experimental al efectului fotoelectric extern se dispune de o celulă fotoelectrică al cărui catod este realizat dintr un metal oarecare. Se măsoară experimental diferența de potențial care anulează intensitatea curentului fotoelectric în funcție de frecvența υ a radiației monocromatice trimise asupra catodului celulei fotoelectrice. Un studiu experimental conduce la următoarele valori din tabelul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
b. efect fotoelectric; c. interferență; d. refracție. 6. Pentru studiul experimental al efectului fotoelectric extern se dispune de o celulă fotoelectrică al cărui catod este realizat dintr un metal oarecare. Se măsoară experimental diferența de potențial care anulează intensitatea curentului fotoelectric în funcție de frecvența υ a radiației monocromatice trimise asupra catodului celulei fotoelectrice. Un studiu experimental conduce la următoarele valori din tabelul reprezentat în Fig.2.15. alăturată: a. stabiliți dependența teoretică a tensiunii de stopare Us de frecvența υ a radiației
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
al efectului fotoelectric extern se dispune de o celulă fotoelectrică al cărui catod este realizat dintr un metal oarecare. Se măsoară experimental diferența de potențial care anulează intensitatea curentului fotoelectric în funcție de frecvența υ a radiației monocromatice trimise asupra catodului celulei fotoelectrice. Un studiu experimental conduce la următoarele valori din tabelul reprezentat în Fig.2.15. alăturată: a. stabiliți dependența teoretică a tensiunii de stopare Us de frecvența υ a radiației monocromatice incidente, Us = f(υ ). Folosind rezultatele experimentale din tabel, trasați
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
distanțele focale f1 = 20cm și respectiv f2 = 25cm sunt alipite și formează un sistem optic. Convergența sistemului optic format este. 5. Energia de 2eV exprimată în funcție de unități de măsură ale mărimilor fundamentale corespunde valorii: 6. Într-o experiență de efect fotoelectric s-a reprezentat dependența energiei cinetice a fotoelectronilor în funcție de frecvența radiației incidente pentru doi catozi din materiale diferite. Dintre cele patru drepte din figura alăturată, dreptele care ar putea reprezenta dependența amintită pentru cei doi catozi sunt. TEST 26 1
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de refracție n1 = 1,2 , n2 = 4 / 3 , n3 = 1,4 , n4 = 5 / 3. Lentila devine divergentă dacă se cufundă în lichidul cu indicele de refracție. 6. Un fascicul de lumină monocromatică cu λ = 0,45μm iluminează catodul unei celule fotoelectrice având pragul fotoelectric λ0 = 0,55μm. Calculați: a. lucrul mecanic de extracție; b. energia unui foton incident; c. energia cinetică maximă a fotoelectronilor; d.lungimea de undă în apă (napă= 4/3) a radiației electromagnetice. TEST 28 1. Fenomenul de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
1,2 , n2 = 4 / 3 , n3 = 1,4 , n4 = 5 / 3. Lentila devine divergentă dacă se cufundă în lichidul cu indicele de refracție. 6. Un fascicul de lumină monocromatică cu λ = 0,45μm iluminează catodul unei celule fotoelectrice având pragul fotoelectric λ0 = 0,55μm. Calculați: a. lucrul mecanic de extracție; b. energia unui foton incident; c. energia cinetică maximă a fotoelectronilor; d.lungimea de undă în apă (napă= 4/3) a radiației electromagnetice. TEST 28 1. Fenomenul de reflexie a luminii
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
imaginea unui obiect real aflat în fața unei lentile convergente este dreaptă, putem afirma că, totodată, imaginea este: a. micșorată și reală; b. mărită și reală; c. micșorată și virtuală; d. mărită și virtuală. 2. O condiție obligatorie pentru producerea efectului fotoelectric extern este ca: a. intensitatea radiației incidente să fie mai mare decât intensitatea curentului fotoelectric de saturație; b. frecvența radiației incidente să fie mai mare decât frecvența de prag; c. frecvența radiației incidente să fie mai mică decât frecvența de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
imaginea este: a. micșorată și reală; b. mărită și reală; c. micșorată și virtuală; d. mărită și virtuală. 2. O condiție obligatorie pentru producerea efectului fotoelectric extern este ca: a. intensitatea radiației incidente să fie mai mare decât intensitatea curentului fotoelectric de saturație; b. frecvența radiației incidente să fie mai mare decât frecvența de prag; c. frecvența radiației incidente să fie mai mică decât frecvența de prag; d. tensiunea de stopare să fie suficient de mică încât să permită ajungerea la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
unghiul de incidență i = 45° din aer (naer= 1) într-un bloc de sticlă, urmând drumul trasat în Fig. 2.20. Unghiul de refracție este r = 30°. Valoarea indicelui de refracție al sticlei este de aproximativ. 6. Catodul unei celule fotoelectrice este caracterizat de lucrul mecanic de extracție egal cu. Determinați: a. frecvența de prag a acestei celule fotoelectrice; b. lungimea de undă de prag; c. dacă o radiație monocromatică cu lungimea de undă λ1 = 500nm, incidentă pe fotocelulă, produce efect
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Fig. 2.20. Unghiul de refracție este r = 30°. Valoarea indicelui de refracție al sticlei este de aproximativ. 6. Catodul unei celule fotoelectrice este caracterizat de lucrul mecanic de extracție egal cu. Determinați: a. frecvența de prag a acestei celule fotoelectrice; b. lungimea de undă de prag; c. dacă o radiație monocromatică cu lungimea de undă λ1 = 500nm, incidentă pe fotocelulă, produce efect fotoelectric; d. valoarea tensiunii de stopare a fotoelectronilor dacă asupra celulei se trimite o altă radiație monocromatică, cu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]