501 matches
-
chimică, se formează substanțe organice și se eliberează oxigenul, ambele fiind necesare tuturor organismelor vii. De asemenea, prin fotosinteză, se menține o concentrație normală de CO2 în atmosferă. Principiul metodei: în această lucrare se dorește măsurarea vitezei de desfășurare a fotosintezei, în funcție de intensitatea luminii, prin numărarea bulelor de oxigen eliberate de către o plantă în apă. 1. Materiale Materialele necesare pentru desfășurarea acestui experiment sunt următoarele: ─ unitatea de bază Cobra 4 ─ lampa cu filament de 120 W, cu reflector încorporat; ─ o fotodiodă
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
se vor efectua cât de repede este posibil, deoarece apa minerală va pierde, în mod continuu, dioxid de carbon. Dacă numărul bulelor scade, deși intensitatea luminii crește, se va înlocui apa minerală. Se va urmări ca viteza de desfășurare a fotosintezei, cuantificată prin cantitatea de oxigen eliberat în apă, să crească aproape liniar cu intensitatea luminoasă. La finalul lucrării se vor interpreta și comenta rezultatele obținute. Utilizarea spectrofotometriei de absorbție în studiul acizilor nucleici și al proteinelor Scopul acestei lucrări de
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
de lumina solară se extinde asupra Întregului sistem biologic al organismului uman, ea având capacitatea de a oferi o parte din energia necesară funcționării optime a aparatelor si sistemelor acestuia. Asa cum plantele au nevoie de lumină În procesul de fotosinteză și noi avem nevoie de această sursă de energie pentru susținerea metabolismului și a sistemului endocrin. Lumina solară contribuie la reglarea multor procese biologice importante. Este bine cunoscut faptul că sinteza vitaminei D se face În prezența soarelui, aceasta având
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adina TEODORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93111]
-
această lume. Dar, spre deosebire de santal, vâscul este un semiparazit care Își Înfige rădăcinile, mult transformate, nu În pământ, ci În ramura unui copac pentru a extrage nu apă, ci sevă brută, ceva oarecum diferit. Restul, adică producerea substanțelor organice prin fotosinteză, o face singur, deși ca orice hoț, mai fură și altceva decât și-a pus În minte, adică o mică cantitate din substanțele organice sintetizate de nefericita gazdă. Desigur, gazda suferă: i se grăbește sfârșitul, iar lemnul degradat se rupe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
așa era pe atunci. Dar noi o facem, Încet dar sigur, cu bună știință. Cu viitorul În față avem Însă și timpul În care să punem la lucru rațiunea. Care ne spune și că mai mult bioxid de carbon intensifică fotosinteza, adică și șansa plantelor de a izvodi alte specii, Între care unele cu un biochimism la care noi Înșine să devenim neadaptați... Ce-ar fi dacă n’am mai produce atâta bioxid de carbon? Sau de loc? Poate am reuși
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
binevoitoarea amfitrioană. Enigma dinozaurilor? Mai precis a dispariției lor? Sunt o mulțime de teorii - dacă vreți o „dinozauromanie“, Între care a făcut vogă o zisă ciocnire a unui asteroid cu Terra care, prăfuind pentru ani de zile atmosfera, a blocat fotosinteza, condamnând la moarte un segment consumator al biocenozei alcătuit exclusiv din aceste reptile, ajunse la maximul diversificării și perfecțiunii. Doar că ăsta e doar un mecanism posibil. Realitatea e că lumea lor era deja depășită evolutiv de păsări și mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
2000, ora 12,23 3. Gunoaie Châââî Ce negru sunt! Am adormit Într’un horn, motiv să meditez acum la cât de imperfectă e Natura... nici propria-i biomassă, aceea făcută din bioxid de carbon și apă printr’o reducere fotosinteza n’o poate Întoarce În ce-a fost, printr’o oxidare dezasimilația -, decât În celulele mele; și ale voastre. Iar de o face focul, chiar de e natural, precum un incendiu de pădure ori de savană, apare și funingine, adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aerul respirabil. Si atunci, născocește deriva continentelor, fragmentându-l pe singurul de până atunci, creând inevitabil tot mai multe zone de tranziție, În care apa și uscatul poartă o luptă surdă. Arbori și animale, cu toatele gigante, căci până la un prag fotosinteza e favorizată de bioxidul de carbon, cad În mlaștină, unde devin prada imperfecțiunii unor organisme primitive, relicve ale vechilor vremi. Care nu știu să respire, adică să folosească oxigenul, ci doar să fermenteze. Iar biomassa, lemn și carne, nu ajunge
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ci substanța - la propriu - speciei voastre. Miau! Tot așa e și la noi... Nu vă mirați dacă vă spun acum că astea’s semne de o mai bună adaptare. De ce? Pentru că Însăși Terra a evoluat astfel. Viața se bazează pe fotosinteză. Care extrage din apă hidrogenul, legându-l de bioxidul de carbon - Întru alcătuirea biomassei - eliberând oxigenul. Și, pentru că nu toată biomassa rezultată astfel ajunge de mâncare, deci să se recombine cu oxigenul refăcând neutra apă, o parte din ea umplând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deci să se recombine cu oxigenul refăcând neutra apă, o parte din ea umplând zăcăminte ascunse În adânc de cărbuni, petrol, gaze, oxigenul se tot adună, pe măsură ce apa se tot Împuținează. Aha! De vreo două miliarde de ani, de când lucrează fotosinteza, planeta se tot usucă și oxidează. Uscarea ca uscarea, e cam greu de constatat. Dar oxidarea, un proces strâns legat de asta, e la Îndemână. Păi Terra primordială era un fel de bărbat. Cele patru elemente de bază ale vieții
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
destule. Unul e că fixarea biotică a azotului atmosferic, performată Într’o mulțime de plante În special leguminoase, e Însoțită de descompunerea apei cu punerea În libertate a unui hidrogen menit spațiului cosmic... Iar cealaltă cale de descompunere a apei, fotosinteza, Încântă pretutindeni, În plină explozie de frunze și flori. Flori care se cuvin - dar cu măsură totuși - oferite ființei care materializează/prefigurează viitorul; și al mediului dar, În acord cu acesta, și al speciei voastre: femeia. „Meridian“, 8 martie 2002
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
castraveți... - Într’un cuvânt „fructe“ - de mare. E drept, Topârceanu a ridicat mănușa, scoțând din botanică bacilul lui Koch: „Văzuta-ți vreodată o floare ori un pom/Să sară din grădină și să se dea la om?“ Ciuperca nu face fotosinteză dar, mai mult, se colorează nu cu antociani și flavone ca florile, ci cu melanine, ca animalele... Dar ele, ciupercile, au un rol dosebit de important În Natură: ele mineralizează substanța organică reziduală a viețuirii celorlalți parteneri de biocenoză, făcând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
existe nici un biolog care să nu-i citească amintirile. JOHANN WOLFGANG GOETHE ADUCE ÎN LUMINĂ UNELE TAINE DIN LUMEA PLANTELOR Viața pe Terra depinde de plante. Ele reprezintă izvorul principal de materie organică, elaborată în procesul de asimilație clorofiliană sau fotosinteză. Folosind lumina soarelui, apa, CO2 și unele substanțe minerale plantele transformă materia anorganică în materie organică cu eliberare de oxigen. Plantele au provocat cea mai puternică revoluție ecologică de pe Terra din toate timpurile ființării sale. Au transformat o planetă anaerobă
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
bogați în energie. Etapa următoare a evoluției vieții pe Terra s-ar fi desfășurat acum 2,5 până la 3,5 miliarde de ani. Atunci, radiațiile ionizante ale Soarelui au permis primelor bacterii marine să se dezvolte datorită energiei produse prin fotosinteză 9. Aceste bacterii primitive foloseau sulfura de hidrogen (H2S) pentru procesul de oxidoreducție (redox). Apoi, un miliard de ani mai târziu, o dată cu apariția algelor albastre-verzi (sau blue-green), apa (H2O) a înlocuit sulfura de hidrogen ca sursă de agent reducător 10
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
de oxidoreducție (redox). Apoi, un miliard de ani mai târziu, o dată cu apariția algelor albastre-verzi (sau blue-green), apa (H2O) a înlocuit sulfura de hidrogen ca sursă de agent reducător 10. Din acest moment oxigenul a apărut pe Terra ca subprodus al fotosintezei algelor marine. Acest oxigen, care nu reprezenta atunci decât 1% din valoarea actuală, ar fi servit la început la precipitarea oxidului de fier pe fundul oceanului, unde încă se mai găsesc urme. Acum 500 de milioane de ani, se estimează
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
pentru a atinge un procentaj de 17% până la 21%11. Până atunci, viața fusese limitată la oceane, pentru că atmosfera nu avea stratul de ozon pentru a proteja viața de radiațiile ultraviolete ale Soarelui, care domnea atunci ca un stăpân distrugător. Fotosinteza algelor albastre-verzi (blue green) a permis însă apariția oxigenului în atmosferă sub formă de ozon sau de oxigen activat (O3). Stratul de ozon care s-a format atunci a însemnat crearea unui nou tip de viață pe Pământ, pentru că servea
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
fi la originea apariției și evoluției vieții pe Pământ. De la apariția oxigenului pe planeta noastră, entitățile oxidante (radicalii liberi) și antioxidanții s-au luptat încontinuu și au contribuit la crearea a ceea ce suntem astăzi! (De reținut că această cronologie de la fotosinteză la respirație și apoi la apariția omului este, bineînțeles, foarte simplificată și omite anumite evenimente importante din evoluția vieții pe Pământ, însă ar trebui volume întregi pentru a dezvolta acest subiect în mod corect. Obiectivul meu în această expunere este
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
mediului înconjurător. Prin biotehnologii s-au găsit și se vor găsi soluții la problemele crizei de hrană, spre exemplu clonarea plantelor și a animalelor și selecția unor varietăți cu performanțe superioare, sinteza de proteine vegetale prin tehnici de recombinare genetică, fotosinteza artificială, controlul fixării biologice a azotului molecular atmosferic etc. Au mai fost produse, prin biotehnologiile actuale, antibiotice, interferon, vaccinuri, vitamine, hormoni de creștere în industria chimică, biopesticide, produse nepoluante, biodegradabile pentru protecția plantelor. Rezultatele spectaculoase în Biologia moleculară, în Biologia
Caleidoscop by Veronica Adam () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93241]
-
regnul Fungi. Unii oameni de știință concep clasificarea lumii vii în mai multe regnuri. Stabilirea sistemului de clasificare cu cinci regnuri a avut la bază organizarea structurală respectiv organizarea celulară procariotă, eucariotă unicelulară,eucariotă pluricelulară și modul de nutriție, respectiv fotosinteza caracteristică plantelor, ingestia (prin înghițire și digestie) tipică animalelor, absorbția specifică fungilor. Elemente noi au fost aduse și în domeniul Evoluționismului, legate de originea extraterestră a vieții-descoperirea unei sușe bacteriene recoltate din straturile superioare ale atmosferei care ar putea fi
Caleidoscop by Veronica Adam () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93241]
-
trasori în diverse procese tehnice și biologice. Cu ajutorul izotopilor radioactivi s-a elucidat mecanismul de desfășurare a diferitelor reacții: cracarea petrolului, esterificarea, saponificarea, vulcanizarea cauciucului, producerea glicogenului în ficat. În agricultură s-a urmărit cu ajutorul trasorilor asimilarea fosfaților, procesul de fotosinteză. În medicină, radiocobaltul, 60Co, radiofosforul, 32P, iodul radioactiv, 131I sunt folosiți în cercetările asupra cancerului și a terapeuticii sale. În arheologie cu ajutorul radiocarbonului, 14C, se poate stabili vârsta unor substanțe minerale, roci, obiecte arheologice. 32 9. Sistemul periodic La baza
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
ale poluării apelor. Hidrocarburile constituie principalii poluanți ai apei, petrolul este considerat dușmanul mărilor, fiind sursa cea mai periculoasă pentru mediu marin și cel mai greu de combătut, întinzându-se ca o enormă peliculă neagră, oprește oxigenarea, absoarbe lumina, reduce fotosinteza. Poluarea cu petrol rezultă din sondele marine, din pierderile cu transportul cu vase sau conducte, de la exploatările și rafinăriile de pe litoral sau din apa râurilor. Poluarea apelor oceanice este ”aglomerată” în estuare, în locurile de vărsare a marilor fluvii, în
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
din punct de vedere al C ceea ce înseamnă că el are o contribuție aproape egală cu zero la încălzirea globală. Deoarece marea majoritate a C din combustibil provine din CO2 din aer, care este preluat de plante în procesul de fotosinteză, biodieselul reduce nivelul de CO2 din atmosferă, având o balanță energetică pozitivă (3,24/1). Totuși, o parte din C este adus în combustibil de către alcoolul folosit pentru fabricarea esterilor alchilici. De aceea, un studiu efectuat asupra comportării biodieselului în
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Ignat Corina, Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_920]
-
transport al ionilor, macromoleculelor și al celulelor de la un organ la altul -Apa este agentul de eliminare a produsilor de dezasimilație în afara organismului (prin urină și transpirație). -In cazul plantelor, apa, alături de dioxidul de carbon, stă la baza procesului de fotosinteză. -Avînd conductibilitate termică și căldură specifică mare, apa constituie un factor de ameliorare a variațiilor de terperatură a organismelor iar la homeoterme evaporarea apei constituie principala formă sub care se degajă căldura rezultată din catabolism -In afara acestor funcții, apa
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
prezintă de asemenea 2 membrane, cea din exterior netedă iar cea interioara pliată spre interior însă paralel cu axul longitudinal, formând pliuri numite tilacoide. Plastidele, la randul lor pot fi: • cloroplaste, de culoare verde, cu pigmenți clorofilieni, cu rol în fotosinteză • cromoplaste de culoare galbenă, portocalie sau roșie, datorită pigmenților xantofilă, α și Îcaroten și licopen, și sunt prezente în flori. Funcția lor este atragerea insectelor pentru polenizare și răspândirea fructelor • leucoplastele, sunt incolore și se găsesc în țesuturile embrionare, bulbi
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sinapsa prezintă fenomenul de facilitare a transmiterii influxului nervos care se realizează prin reducerea timpului de trecere în funcție de numărul de influxuri sinapsa nu se supune legii binare, ea având un răspuns gradat, proporțional cu frecvența impulsurilor care ajung la ea. FOTOSINTEZA III.1. Fotosinteza ca fenomen universal Fotosinteza este fenomenul realizat de plantele verzi, algele și unele bacterii (bacterii fotosintetizatoare), care constă în conversia energiei solare în energie chimică pentru a produce carbohidrați. Plantele verzi sintetizează substanțe organice din CO2, H2O
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]