503 matches
-
că randamentul cuantic al fotosintezei este: III.8.4. Factorii care influențează fotosinteza Factorii care influențează fotosinteza sunt: • Intensitatea luminii • Concentrația de dioxid de carbon • Temperatura Odată cu creșterea intensității luminii, viteza de reacție crește și astfel proporțional crește și rata fotosintezei. Lungimea de undă este de asemenea importantă. PSI absoarbe energie mai eficient la 700 nm iar PSII la 680 nm. Deci lumina având energia concentrată pe aceste lungimi de undă va produce o rată mai înaltă a fotosintezei. Creșterea concentrației
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și rata fotosintezei. Lungimea de undă este de asemenea importantă. PSI absoarbe energie mai eficient la 700 nm iar PSII la 680 nm. Deci lumina având energia concentrată pe aceste lungimi de undă va produce o rată mai înaltă a fotosintezei. Creșterea concentrației de dioxid de carbon crește rata în care carbonul este încorporat în carbohidrați de către centrele de reacție independente de lumină astfel încât și rata fotosintezei va crește până când este limitată de un alt factor. Fotosinteza este dependentă și de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
energia concentrată pe aceste lungimi de undă va produce o rată mai înaltă a fotosintezei. Creșterea concentrației de dioxid de carbon crește rata în care carbonul este încorporat în carbohidrați de către centrele de reacție independente de lumină astfel încât și rata fotosintezei va crește până când este limitată de un alt factor. Fotosinteza este dependentă și de temperatură. Ea este o reacție catalizată de enzime și când enzimele sunt la temperatura lor optimă, rata fotosintezei crește. Sub temperatura optimă, rata fotosintezei începe să
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
rată mai înaltă a fotosintezei. Creșterea concentrației de dioxid de carbon crește rata în care carbonul este încorporat în carbohidrați de către centrele de reacție independente de lumină astfel încât și rata fotosintezei va crește până când este limitată de un alt factor. Fotosinteza este dependentă și de temperatură. Ea este o reacție catalizată de enzime și când enzimele sunt la temperatura lor optimă, rata fotosintezei crește. Sub temperatura optimă, rata fotosintezei începe să descrească și apoi încetează. CAPITOLUL IV BIOFIZICA SISTEMELOR BIOLOGICE IV
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de reacție independente de lumină astfel încât și rata fotosintezei va crește până când este limitată de un alt factor. Fotosinteza este dependentă și de temperatură. Ea este o reacție catalizată de enzime și când enzimele sunt la temperatura lor optimă, rata fotosintezei crește. Sub temperatura optimă, rata fotosintezei începe să descrească și apoi încetează. CAPITOLUL IV BIOFIZICA SISTEMELOR BIOLOGICE IV.1. TERMODINAMICA BIOLOGICĂ Unul din factorii abiotici cu profunde implicații pentru organisme este temperatura. însăși apariția vieții a fost posibilă la o
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și rata fotosintezei va crește până când este limitată de un alt factor. Fotosinteza este dependentă și de temperatură. Ea este o reacție catalizată de enzime și când enzimele sunt la temperatura lor optimă, rata fotosintezei crește. Sub temperatura optimă, rata fotosintezei începe să descrească și apoi încetează. CAPITOLUL IV BIOFIZICA SISTEMELOR BIOLOGICE IV.1. TERMODINAMICA BIOLOGICĂ Unul din factorii abiotici cu profunde implicații pentru organisme este temperatura. însăși apariția vieții a fost posibilă la o anumită temperatură. De acest factor depinde
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Radiațiile luminoase (cu lungimi de undă cuprinse între 400 760nm), deși au domeniul lungimilor de undă foarte mic în spectrul undelor electromagnetice au un rol primordial asupra vieții. In capitolul III al acestei cărți am prezentat rolul radiațiilor luminoase în fotosinteză. In cele ce urmează vom prezenta câteva efecte ale altor radiații asupra omului și animalelor. Diferitele regiuni ale spectrului undelor electromagnetice au efecte fiziologice foarte diferite, funcție de frecvența sau lungimea lor de undă. De exemplu, corpul omenesc este transparent față de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
luminoase formând spectre discontinue. Sursa cea mai importantă de radiații luminoase o constituie Soarele. Lumina are importanță în realizarea unor procese vitale pentru existența omului, a plantelor și animalelor. Radiațiile luminoase au un rol esențial în următoarele procese vitale: *Vederea *Fotosinteza *Fotoperiodismul *Fototropismul Primele trei procese se realizează cu ajutorul a trei pigmenți specifici: retinalul, clorofila și fitocromul. Vederea. Radiațiile luminoase servesc la transmiterea de informații și ca semnalizator între indivizi. Lumina, culoarea, sunt aspecte percepute cu ajutorul ochiului; ea condiționează viața, dezvoltarea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
procese se realizează cu ajutorul a trei pigmenți specifici: retinalul, clorofila și fitocromul. Vederea. Radiațiile luminoase servesc la transmiterea de informații și ca semnalizator între indivizi. Lumina, culoarea, sunt aspecte percepute cu ajutorul ochiului; ea condiționează viața, dezvoltarea și perpetuarea organismelor animale. Fotosinteza. Plantelele, după cum am arătat, în prezența luminii, realizează procesul de fotosinteză, proces indispensabil vieții acestora. Fotoperiodismul reprezintă ansamblul fenomenelor care se produc în legătură cu alternanța zi noapte (lumină-întuneric). Hibernarea, formarea bulbilor și tuberculilor, înflorirea plantelor pun în evidență fenomenul de fotoperiodism
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fitocromul. Vederea. Radiațiile luminoase servesc la transmiterea de informații și ca semnalizator între indivizi. Lumina, culoarea, sunt aspecte percepute cu ajutorul ochiului; ea condiționează viața, dezvoltarea și perpetuarea organismelor animale. Fotosinteza. Plantelele, după cum am arătat, în prezența luminii, realizează procesul de fotosinteză, proces indispensabil vieții acestora. Fotoperiodismul reprezintă ansamblul fenomenelor care se produc în legătură cu alternanța zi noapte (lumină-întuneric). Hibernarea, formarea bulbilor și tuberculilor, înflorirea plantelor pun în evidență fenomenul de fotoperiodism. Inflorirea plantelor a permis numeroase studii privind fotoperiodismul. Din acest punst
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de față), îl vom discuta în special pe aceasta din urmă: Ca punct de plecare vom utiliza remarca că algele, ca plante fotosintetizante, însă inferioare, au un comportament în bună măsură similar aceluia al plantelor superioare. Astfel, Chlorella realizează în urma fotosintezei reducerea nitraților din mediu la nitriți, comportament similar plantelor superioare; de altfel, ca și la plantele superioare, produșii finali ai metabolismului azotului îi sunt alcalini [56], deci reducători [7]. Reducerea nu este însă prea avansată, ea nedecurgând nici măcar până la NH3
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
vorba de asimilarea azotului aminic. Toate acestea pledează spre utilizarea de către alge a unui metabolism fotoautotrof, ca și plantele superioare, însă păstrând în rezervă și rudimente ale unui metabolism heterotrof, caracteristic strămoșilor/predecesorilor filogenetici, în special pentru situațiile în care fotosinteza nu poate avea loc sau devine (cantitativ) insuficientă. Ca urmare, este de așteptat ca valoarea optimă a rH-ului să fie mai reducătoare decât în cazul plantelor superioare, însă dependența de rH-ul mediului a dezvoltării algelor, respectiv a plantelor
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
zaharurile − și la lumină și la întuneric −, spre deosebire de plantele superioare care fac acest lucru numai în situații limită, precum supraviețuirea sub forma celulelor nediferențiate din calusul crescut pe mediu nutritiv (culturi de explante vegetale in vitro), care rareori realizează și fotosinteza. Dacă la bacterii (heterotrofe) metabolismul zaharurilor conduce la acidifierea mediului [56], semn că are loc un proces de oxidare [7], la Chlorella situația este inversată [56], fie la întuneric, fie la lumină, autorul citat fiind de părere că ori nu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
componența foulingului biologic. Nutriția lor este multiplă. Deși majoritatea sunt heterotrofe, se găsesc destule nu atâta autotrofe, cât mai degrabă mixotrofe. Un astfel de caz este exemplificat de ordinul Euglenoidea. Organismele din acest ordin posedă cloroplaste, fiind deci capabile de fotosinteză, motiv pentru care prezența lor în foulingul biologic [16] este una cheie. Specia caracteristică, Euglena viridis, poate face fotosinteză, fiind deci autotrofă, dar se poate hrăni cu alte organisme - bacterii ori chiar protozoare [91] -, fiind deci heterotrofă; mixotrofia este clară
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
degrabă mixotrofe. Un astfel de caz este exemplificat de ordinul Euglenoidea. Organismele din acest ordin posedă cloroplaste, fiind deci capabile de fotosinteză, motiv pentru care prezența lor în foulingul biologic [16] este una cheie. Specia caracteristică, Euglena viridis, poate face fotosinteză, fiind deci autotrofă, dar se poate hrăni cu alte organisme - bacterii ori chiar protozoare [91] -, fiind deci heterotrofă; mixotrofia este clară și tocmai ea este cheia amintită. Astfel, ea poate acționa ca autotrofă (condiționată de prezența luminii) atunci când mediul este
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
biocoroziunea. 2.3.2.2.2. Organisme autotrofe 2.3.2.2.2.1. Bacteriile Bacteriile autotrofe pot fi de două feluri, după energia primară folosită pentru procesele lor vitale, anume chemoautotrofe, respectiv fotoautotrofe. Spre deosebire de folosirea energiei solare, care permite fotosinteza, a cărei reacție globală este și deci în afara biomassei (derivată din (CH2O)n) nu se produce decât oxigen, folosirea energiei chimice presupune, pe lângă reacția citată (endergonică), și reacția producătoare de energie, adică oxidarea unui substrat redus; șansa ca produșii de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
CO2 atmosferic, potențialitate menționată la trei dintre speciile prezentate în tabelul 7. Asimilarea CO2 atmosferic are loc în medii bogate în H2S. Tiobacteriile conțin un pigment asimilator verde - bacterioclorina - sau/și unul roșu - bacteriopurpurina - care permite un tip special de fotosinteză în care H2S joacă rolul apei, eliberându-se sulf în loc de oxigen [83], dar producându-se CH2O care, prin polimerizare, conduce la glucoză [84], ca și în fotosinteza clasică. Sulful poate fi păstrat intracelular la unele specii, dar și oxidat mai
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
verde - bacterioclorina - sau/și unul roșu - bacteriopurpurina - care permite un tip special de fotosinteză în care H2S joacă rolul apei, eliberându-se sulf în loc de oxigen [83], dar producându-se CH2O care, prin polimerizare, conduce la glucoză [84], ca și în fotosinteza clasică. Sulful poate fi păstrat intracelular la unele specii, dar și oxidat mai departe până la acid sulfuric [84]. Bacteriile sulfooxidante folosesc energia solară, iar oxidarea sulfului servește doar pentru obținerea electronilor necesari reacțiilor de reducere [32]; ele sunt deci forme
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
autotrofia presupune sinteza acestor substanțe înainte de a fi folosite în interesul său, de către același organism (un exemplu este dat de Gallionella ferruginea care, în baza oxidării Fe2+ la Fe3+, asimilează cantități însemnate de CO2 [32], adică realizează un proces asemenea fotosintezei): pentru chemoautotrofe, sursa de energie (obligatorie, fiind vorba de reducere) este oxidarea unor substraturi reducătoare. Provenite dintre heterotrofe, prin evoluție, ambele tipuri de autotrofe au moștenit, ca o relictă, și posibilitatea folosirii în situații particulare/limită, a unor mecanisme metabolice
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
instalațiilor de răcire. Alte alge (dinoflagelatele) realizează același lucru (închistarea), dar pe baza CaCO3 [84]. Unele alge albastre au posibilitatea alternativă de a realiza - ca și tiobacteriile (v. §2.3.2.2.2.1.1.1) - un tip particular de fotosinteză în care H2S (din mediile bogate în acest compus) joacă rolul apei din fotosinteza propriu-zisă: Sulful rezultat este stocat în celula algei [84] constituind, odată cu moartea acesteia, depozite. Alte alge stochează CaSO4, într’un mod asemănător cu sulful, adică mai
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
84]. Unele alge albastre au posibilitatea alternativă de a realiza - ca și tiobacteriile (v. §2.3.2.2.2.1.1.1) - un tip particular de fotosinteză în care H2S (din mediile bogate în acest compus) joacă rolul apei din fotosinteza propriu-zisă: Sulful rezultat este stocat în celula algei [84] constituind, odată cu moartea acesteia, depozite. Alte alge stochează CaSO4, într’un mod asemănător cu sulful, adică mai precis, vacuolar; este cazul ordinului Desmidiales [84]. Alge aurii ca coccolitoforidalele și silicoflagelatele formează
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
asociată, la prima vedere, cu o citoplasmă comună mai multor nuclei cH - raport între înălțimea medie a plantulelor crescute pe un mediu tratat (chimic, radiativ etc.), respectiv pe aceluiași netratat chemoautotrof - v. autotrof cloroplast - organit citoplasmatic vegetal, sediul procesului de fotosinteză consumator - v. biocenoză cormofită - plantă cu organe individualizate, mai multe sau mai puține, după stadiul evolutiv, cu sistem vascular crH - raport între rH-ul unui mediu tratat (chimic, radiativ etc.) și al aceluiași netratat crustaceu - reprezentant al unei clase din
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Modificări funcționale În cazul majorității bolilor au loc numeroase procese: creșterea intensității, respirației și transpirației; scăderea conținutului în hidrați de carbon; scăderea conținutului în apă al țesuturilor; creșterea concentrației în unele elemente ca: K și P etc.; micșorarea capacității de fotosinteză, prin scaderea numărului de cloroplaste; creșterea proceselor fermentative, corelată cu o scădere a pH-ului; apariția unor substanțe specifice fitoalexine. II. Modificări anatomo-morfologice În cursul patogenezei apar modificări structurale sesizabile cu ochiul liber: hipertrofiile (datorate acțiunii unor substanțe de tip
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
hidraților de carbon în frunze.În interiorul celulelor parazitate pot să apară incluziuni amorfe sau cristaline de 5-30 µm. În ceea ce privește modificările fiziologice ale plantelor virotice se constată o creștere a activității enzimatice, sucul extras din plantă oxidându-se foarte rapid; scade fotosinteza cu 50-60 %, respirația plantelor scade de asemenea, se dezechilibrează substanțele hormonale: scade auxina ceea ce duce la piticire sau nanism; scade conținutul în glucide; crește concentrația în azot (la virusurile ce produc mozaicări) sau aceasta scade (la virusurile ce dau îngălbeniri
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
condițiile naturale din geosistem și s-a structurat asociativ în două tipuri de comunități organice. a) Comunitățile vii vegetale. Constituite în asociații, începând cu primele forme de viață apărute în geosistem, plantele sunt cele care realizează transformarea energiei solare, prin fotosinteză, în proteine vegetale. Sub influențe climatice și pedologice, plantele se grupează în asociații vegetale variabile spațial. În felul acesta, ele oferă omului o gamă bogată de resurse de substanță alimentară, de materiale de construcție și de material genetic pentru obținerea
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]