254 matches
-
38 km) și Sinaia (25 km) sau pe șoseaua DN 1, între Ploiești (43 km) și Sinaia (24 km). Orașul este divizat în: Podu Vadului, Irimești, Surdești, Valea Morii, Valea Târsei, Breaza de Jos, Breaza de Sus, Ograda, Gura Beliei, Frăsinet, Nistorești, Podu Corbului, Gurgi, Corbeni și Capu Câmpului. Albia râului Prahova străbate localitatea de la nord la sud și desparte cartierele Podu Corbului, Nistorești și Frăsinet. Din punct de vedere geologic, terasa este alcătuită din depozite miocene de gresii printre care
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Irimești, Surdești, Valea Morii, Valea Târsei, Breaza de Jos, Breaza de Sus, Ograda, Gura Beliei, Frăsinet, Nistorești, Podu Corbului, Gurgi, Corbeni și Capu Câmpului. Albia râului Prahova străbate localitatea de la nord la sud și desparte cartierele Podu Corbului, Nistorești și Frăsinet. Din punct de vedere geologic, terasa este alcătuită din depozite miocene de gresii printre care se intercalează pachete de gipsuri, precum și conglomerate de argile bentonitice, marne compacte, calcaroase. La partea inferioară a gipsurilor apar frecvent gresiile, microconglomerate sau conglomerate ce
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
deservește prin nicio ieșire, cea mai apropiată fiind la Fundulea. Principala cale rutieră ce traversează comuna este șoseaua județeană DJ303, care o leagă spre nord de Tămădău Mare (unde se termină în DN3) și spre sud de Gurbănești, Valea Argovei, Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Prin comună trece și calea ferată București-Constanța, pe care este deservită de stația Sărulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sărulești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
află în vestul județului, pe malurile Mostiștei, la sud-vest de orașul Lehliu Gară. Este străbătută de șoseaua județeană DJ303, care o leagă spre nord de Sărulești și Tămădău Mare (unde se termină în DN3) și spre sud de Valea Argovei, Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Lângă satul Coțofanca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ305, care duce spre nord-est la Nicolae Bălcescu și Lehliu (unde se termină tot în DN3). Sub aspectul morfologic zona aparține părții de
Comuna Gurbănești, Călărași () [Corola-website/Science/301115_a_302444]
-
ieșire, cea mai apropiată fiind la Fundulea. Comuna este în schimb traversată de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. Din această șosea, la Călăreți se ramifică șoseaua județeană DJ303, care duce spre sud la Sărulești, Gurbănești, Valea Argovei, Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Tot din DN3, la Tămădău Mare se ramifică șoseaua județeană DJ402, caer duce spre nord la Fundulea și Belciugatele. Prin comună trece și calea ferată București-Constanța, pe care este deservită de punctul de
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
în centrul județului, pe malul stâng al Râul Mostiștea și pe malurile afluentului acestuia, Argova. Este traversată de șoseaua județeană DJ303, care duce spre nord-vest la Gurbănești, Sărulești și Tămădău Mare (unde se termină în DN3), și spre sud la Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Din acest drum, la Valea Argovei se ramifică șoseaua județeană DJ201B care duce spre nord la Lehliu Gară (unde se intersectează cu DN3 și DN3A) și mai departe în județul Ialomița la Sălcioara
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Nouă obiective din comuna Valea Argovei sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: de pe terasa lacului Frăsinet/Obilești lângă satul Lunca; aflată la 500 m de satul Lunca, datând din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.; aflat tot lângă satul Lunca, pe malul lacului Frăsinet/Obilești, sit ce cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Boian
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: de pe terasa lacului Frăsinet/Obilești lângă satul Lunca; aflată la 500 m de satul Lunca, datând din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.; aflat tot lângă satul Lunca, pe malul lacului Frăsinet/Obilești, sit ce cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Boian (faza Bolintineanu) și o necropolă de incinerație din Halstattul timpuriu, cultura aspectul Mediaș; (secolul al XVIII-lea) aflate pe insula Dealul Beci în dreptul satului Siliștea; de la sud-vest de satul Vlădiceasca
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
Tăriceni este un sat în comuna Frăsinet din județul Călărași, Muntenia, România. Se află pe malul lacului Mostiștea. Având rădăcini adânci în negura istoriei, satul Tăriceni (Vutești după vechea denumire) este menționat pentru prima dată într-un document din 2 aprilie 1579, prin care Mihnea Turcitul îi
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
populație de origine diferite. Un document din 10 mai 1623 face referire la originea locuitorilor din zonă, dar menționează și o altă posibilă sursă de proveniență a lor. Este un document prin care Radu Mihnea dăruiește lui Dumitrachi Cantacuzino satul Frăsinetul, învecinat cu Vutești, fost sat domnesc, cumpărat de Mihai Viteazul. Satul Vutești aflându-se în vecinătatea orașului Cornățel, unde principala ocupație era negusoria, de pe urma căreia oamenii strângeau averi frumoase, a fost cumpărat de „Ianiu, feciorul Cornei de oraș de Cornățel
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
Olteanu Alin Cristian (paroh Răzvani și Fiumicino, Italia), Pr Toma Gabriel (paroh Plevna), Pr Țiței Emil (paroh Independența și Vișini), Pr Florescu Laurențiu (paroh Ștefănești), Pr Radu Cristian (paroh Mihai Viteazul și slujitor Sf Anastasia, Călărași), Pr Țițeică Florin (paroh Frăsinet), Cântăreți bisericești cu „școală” Radu Gheorghe (cântăreț în Plevna), Radu Ion (cântăreț în Nucetu), Oprea Ionuț (cântăreț în Lupșanu), Stoian Constantin (cântăreț în Plevna), licențiat în teologie, Licențiați în teologie Filipescu Cătălin, Seminariști Echil Ilie, Grigore Bogdan Personalități de rang
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Lehliu Gară iar mai apoi este admis la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Valahia, din Târgoviște. În anul 2010 părăsește, cu regret, slujirea de cântăreț al Parohiei Plevna, luînd asupra sa jugul Domnului, ca preot și paroh al localității Frăsinet. Își completează studiile în cadrul unui program de masterat și activează în Corul Protopopiatului Lehliu. Îi urmează în slujirea stranei, fiul satului, Stoian Constantin Cristian, din 2010. Absolvent al Seminarului „Nifon Mitropolitul” din București, a putut, în condiții optime, să-și
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
fost înființată la 1583, din refugiați fugiți din alte localități din calea războaielor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Prahova al județului Prahova, fiind formată din cătunele Cornul de Sus, Cornul de Jos, Câmpinița și Frăsinet, totalizând 899 de locuitori. În ultimul sfert al acelui secol a fost înființată școala, unde în 1892 învățau 74 de copii (din care 28 de fete). Pe teritoriul comunei funcționau două mori de apă: una cu piuă, pe Prahova și
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
funcționau două mori de apă: una cu piuă, pe Prahova și una fără, pe râul Câmpinița. În aceeași compoziție și în aceeași plasă, în 1925, comuna este consemnată de Anuarul Socec cu o populație de 2711 locuitori. În 1931, cătunul Frăsinet a fost transferat comunei Breaza de Sus. Comuna a fost inclusă în preajma lui 1938 în plasa Câmpina din județul Prahova, trecând apoi în 1950 în raionul Câmpina al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a revenit
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
Râușorului sunt: Valea Bugheanului = 1,700km lungime; Pârâul Râului 3,325 km lungime; Valea Mâra 2,750 km; Valea Strâbului 2,800km; Valea Porcului 2,925 km; Valea Râsului 1,925 km; Cârmăzanul 1,175 km; Cârmăzănelul 2,125 km Frăsinetul 1,125 km; Valea lui Maldăr 4,025 km care împreună cu afluenții săi Valea lupilor și Valea Iezerului însumează 8,575 km Valea lui Andreiaș 3,525 km; Valea Dăii 475 m; Podișorul 1,425 km. Pe partea stângă Valea
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
Calvini este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bâscenii de Jos, Bâscenii de Sus, Calvini (reședința), Frăsinet și Olari. La recensământul din 2011, populația totală a comunei era de de locuitori. La alegerile din 2012, Nicolae Curelea-Nedelcu a fost ales primar al comunei. Comuna se află în nord-vestul județului, aproape de limita cu județul Prahova, pe cursul inferior
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
au fost asimilați cultural de localnici și au devenit moșneni, formând ceata moșnenilor săseni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era arondată plaiului Buzău din județul Buzău, și era formată din satele Calvini, Bâscenii de Jos, Bâscenii de Sus, Frăsinet, Iorgulești, Olari, Slobozia, Valea Seacă și Zeletin, totalizând 2370 de locuitori. În comună funcționau 3 biserici (în satele Bâscenii de Jos, Bâscenii de Sus și Calvini) și o școală cu 37 de elevi (din care 6 fete). În 1925, comuna
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
județ și cu o populație de 3220 de locuitori. În 1931, din comuna Calvini s-a separat comuna Bâscenii de Sus, ea având satele Bâscenii de Sus, Iorgulești, Slobozia, Valea Seacă și Zeletin, în vreme ce restul satelor (Calvini, Bâscenii de Jos, Frăsinet și Olari) au rămas la comuna Calvini. Comuna Bâscenii de Sus a avut o existență efemeră, fiind inclusă din nou în comuna Calvini. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Cislău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
Scrind-Frăsinet este un sat în comuna Mărgău din județul Cluj, Transilvania, România. Localitatea Frăsinet este situată în județul Cluj, la poalele Munților Vlădeasa (1836 m), fiind localitate componentă a comunei Mărgău. Accesul în localitate se realizează dinspre Cluj Napoca și Oradea pe DN1 (E60), în dreptul localității Huedin, urmând DJ108C prin localitățile Călata, Buteni și Mărgău
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
județului, pe malurile Milcovățului, la limita cu județul Teleorman. Este străbătută de șoseaua națională DN61, care leagă Găeștiul de Ghimpați. Din acest drum, la Milcovățu se ramifică șoseaua județeană DJ612, care duce spre vest în județul Teleorman la Mereni, Botoroaga, Frăsinet, Băbăița, Orbeasca, Călinești, Rădoiești, Sfințești, Săceni și Ciolănești. De asemenea, prin sud-vestul comunei, prin satul Letca Veche, trece și șoseaua județeană DJ601D, care o leagă în județul Teleorman spre nord-vest de Mereni, Crevenicu și Videle, și spre sud-vest de Bujoreni
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
dintr-o brățară de bronz, perle de sticlă, un colier cu piatră gravată. (cf. Gherghe Marin, op.cit., 21). D. Berciu ("Arheologia preistorică a Olteniei", 1939, 66-67, 80-85) menționează descoperiri similare la Hinova, Cloșani, Salcia, Vela, Cornu, Maglavit, Terpezița, Coțofeni, Corabia, Frăsinetul de Pădure, Orlea, Celei, Severin (,castrul Drobeta” din vestul orașului), Cârna, Moțăței, Craiova, Orodel. De asemenea: topoare de cupru cu brațe dispuse ˝în cruce˝, - tipologie și origine, Apulum, I, 1939-1942, 24-25. Toporul de la Halânga (jud.Mehedinți) este inclus de autor
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
pentru copii, un colț al jucătorilor de șah și table, precum și plimbări cu barca pe lac. Pădurea își are originea în Codrii Vlăsiei, care acopereau mare parte din câmpia Dunării, în estul Munteniei. În Evul Mediu, pădurea purta numele de "Frăsinetul" și mărginea la vest și sud Buzăul, acoperind o arie ce se întindea de la Scurtești pe râul Buzău în nord-est, până la Maxenu în sud (conținând și actuala pădure Frasinu) și având o ramură nordică la vest de târg. În ultimii
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
în sud (conținând și actuala pădure Frasinu) și având o ramură nordică la vest de târg. În ultimii ani ai secolului al XV-lea, Radu cel Mare a înființat Episcopia Buzăului, și a dat noii instituții 600 de pogoane din Frăsinet, inclusiv pădurea și parcul actual; pădurea episcopiei a căpătat denumirea de "Braniștea". Cum proaspăt înființata episcopie nu a putut stăpâni pădurea, în 1524, episcopul Paisie a cerut intervenția lui Radu de la Afumați, care a reîntărit dreptul de proprietate al Episcopiei
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
Depresiunea Vlădeni, la nord, pe o lungime de 22 km și o lățime de 12 km. Dar altitudinile acestora sînt reduse (800-980 m), printre cele mai înalte putînd fi citate vârfurile: Hoapecu (980 m), Ciuta (975 m), Cetățuiei (941 m), Frăsinet (935 m) și Știmbavului (922 m). Înălțimile enumerate sînt depășite cu peste 300 m de proeminența Măgurii Codlei, al cărei versant calcaros, luminat de Soare la prînz, a fost denumit de localnici ”Piatra de la Amiază”. Râurile Șinca, Holbav și Hoapec
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
și fratele său, Teodor, ar fi lucrat la o unitate IPEIL din Radna, județul Arad. . În 15 decembrie 1951 Teodor Șușman senior s-a sinucis, ceea ce a afectat ulterior și structura grupului. În acea iarnă frații Șușman au stat în Frăsinet, la un bătrân, Ioan Abrudan (a Gavriloachi, ucis ulterior de securiști în Răchițele), unde aveau alimente pentru 4 luni, însă li s a „dat de urmă” și au fost nevoiți să fugă. Grupul s-a reunit în 1952 și îi
Avisalon Șușman () [Corola-website/Science/319926_a_321255]