253 matches
-
pielii/agent astringent Fragaria Vesca Fruit este un material vegetal derivat din fructe uscate de frag, Fragaria vesca, Rosaceae Agent de întreținere a pielii/agent astringent Fragaria Vesca Juice este lichidul obținut prin presare din pulpa proaspătă a fructelor de frag, Fragaria vesca, Rosaceae Agent de întreținere a pielii/agent astringent Fragaria Vesca Leaf Extract este un extract din frunze de frag, Fragaria vesca, Rosaceae Agent de întreținere a pielii/agent astringent Fragaria Vesca Seed este constituit din semințele provenind de la
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
întreținere a pielii/agent astringent Fragaria Vesca Juice este lichidul obținut prin presare din pulpa proaspătă a fructelor de frag, Fragaria vesca, Rosaceae Agent de întreținere a pielii/agent astringent Fragaria Vesca Leaf Extract este un extract din frunze de frag, Fragaria vesca, Rosaceae Agent de întreținere a pielii/agent astringent Fragaria Vesca Seed este constituit din semințele provenind de la frag, Fragaria vesca, Rosaceae Agent de întreținere a pielii/agent astringent Frangula Alnus este un material vegetal derivat din crușân, Frangula
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Fragaria vesca, Rosaceae Agent de întreținere a pielii/agent astringent Fragaria Vesca Leaf Extract este un extract din frunze de frag, Fragaria vesca, Rosaceae Agent de întreținere a pielii/agent astringent Fragaria Vesca Seed este constituit din semințele provenind de la frag, Fragaria vesca, Rosaceae Agent de întreținere a pielii/agent astringent Frangula Alnus este un material vegetal derivat din crușân, Frangula alnus, Rhamnaceae Agent de protecție a pielii/agent de întreținere a pielii ***[PLEASE INSERT PH.EUR.NAME IN LATIN]*** Frangula
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Iarna precipitațiile sunt bogate, stratul de zăpadă în munți atingând grosimea de 0,75 m-2,5 m. (în anul 1975/1976). Vegetația este foarte diferită: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meștera, Sebeș ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
05* 0,05* 0,05* v) BACE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri de masă și struguri de vinificație 2 0,5 0,2 0,5 0,1 1x Struguri de masă 1 Struguri de vinificație 3 (b) Căpșune (altele decât fragii) 3 0,2 0,5 0,05* 0,05* 0,05* (c) Fructe de ruguri (altele decât cele sălbatice) 0,1* 10x 0,05* 0,5 0,05* Dude 0,5 0,5 Dude de tufiș Mure Fragi 0,5
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88861_a_89648]
-
hibrizi similari) 2 Prune 1 Altele 0,05* 2 (v) BACE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri de masă și struguri de vinificație 0,1* 0,02* 10 2 1 5 Struguri de masă Struguri de vinificație (b) Căpșune (altele decât fragii) 0,1* 0,02* 10 2 1 5 (c) Fructe de ruguri (altele decât cele sălbatice 0,1* 0,02* 5 0,05* 0,05* Dude Dude de tufiș Mure Fragi 10 Altele 0,02* (d) Alte fructe mici și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88861_a_89648]
-
În luminișuri crește zmeurul, murul, afinul, socul de munte și salcia căprească. De-o parte și de alta a râului și a afluenților săi crește arinul comun și arinul de munte, smeurul și murul, feriga, feriguța, urzica, mătrăguna, măcrișul iepurelui, fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc frecvent diverse specii de ciuperci comestibile: mănătarca,gălbiorul, bureții cu lapte, vineciorul dar si specii periculoase de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată de către urs, mistreț, râs, jder, căprior
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
teren pe lateral. Echipei din teren i se acordă două puncte de fiecare dată când reușesc să lovească un jucător care fuge pe culoare. Bastonul (sau bâta) de oina este confecționat dintr-un lemn de esență tare, cum ar fi fragul sau frasinul. Are forma unui trunchi de con și are lungimea între 90 și 100 de centimetri. Mânerul are șantulețe din doi în doi centimetri pentru a nu aluneca din mâna jucătorului. Mingea este confecționată din piele, are diametrul de
Oină () [Corola-website/Science/303596_a_304925]
-
îndeosebi în zona pădurilor de stejar - etajul molidului, la marginea pădurii, în ochiuri de pădure, poieni și fânețe recente. Ele se pot găsi atât în pădure cât și în parcuri. Fructele sunt consumate proaspete sau sub formă de magiunuri, dulcețuri. Fragul este renumit pentru gustul deosebit de parfumat al fructelor mici, asemănătoare cu căpșunul. Fructele conțin mucilagii, pectine, glucide, vitaminele A, B1, B2, PP și C, acid salicilic, antocianidina, protide, lipide, taninuri, acizi organici, săruri minerale de potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier
Frag () [Corola-website/Science/311461_a_312790]
-
și floră sălbatică). Printre speciile de plantele semnalate în arealul Măgurii Priei se află: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
urechiușa, creasta cocoșului, „milătarca” (hribul), buretele de fag, ghebea și „buretele usturos” (buretele alb); dintre cei „nebuni” (otrăvitori): buretele pestriț, buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal), săpunarița, calcea, brusturul, rogozul
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
consumă ca atare când sunt coapte (negre și puțin moi). Din ele se mai pot prepara diverse gemuri, jeleuri, compoturi, siropuri și băuturi alcoolice. Fructele consumate proaspete au un efect ușor laxativ. Din frunzele de mur, asociate cu cele de frag (Fragaria vesca) și cu cele de afin negru (Vaccinium myrtillus) se poate prepara un ceai. Frunzele uscate conțin o cantitate apreciabilă de materii tanate, derivați flavonici, vitamina C, acizi organici (acid malic, acid oxalic, acid tartric, acid lactic), inozitol. Fructele
Mur () [Corola-website/Science/313791_a_315120]
-
iv) FRUCTE SÂMBUROASE 0,05 (p) Caise Cireșe Piersici (inclusiv nectarine și hibrizi similari) Prune Altele v) BACE SI FRUCTE MICI a) Struguri de masă și struguri de vinificație 2 Struguri de masă Struguri de vinificație b) Fragi (alții decât fragii de pădure) 0,05 (p) c) Fructe de rug (altele decât sălbatice) 0,05 (p) Mure Mure sălbatice Zmeură de rug Zmeură Altele d) Alte fructe mici și bace (altele decât cele sălbatice) 0,05 (p) Afine (fructe din specia
jrc4126as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89289_a_90076]
-
Pere Gutui Altele IV. FRUCTE CU SÂMBURE Caise Cireșe Piersici (inclusiv nectarinele și hibrizii similari) Prune Altele V. BACE ȘI FRUCTE MICI a) Struguri de masă și struguri pentru vin Struguri de masă Struguri pentru vin b) Fragi (alții decât fragii de pădure) c) Fructe de rug (altele decât cele sălbatice) Mure Mure sălbatice Zmeură de rug Zmeură Altele d) Alte fructe mici și bace (altele decât cele sălbatice) Afine (fructe din specia Vaccinium myrtillus) Răchițele Coacăze (cu ciorchini albi, roșii
jrc4575as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89741_a_90528]
-
0,05* 0,05* 0,02 0,02* 2 2 2 1 0,05* 0,02* 0,2 v) BACE ȘI FRUCTE MICI a) struguri de masă și de tocitoare struguri de masă struguri de tocitoare b) căpșune (altele decât fragii) c) fructe de rugi (altele decât sălbatice) dude dude de tufiș mure fragi altele 2 0,01* 0,1* 1 3 10 0,01* 0,05* 0,1 0,02* 0,02* 0,02* 0,02* 0,02* 2 1
jrc4591as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89757_a_90544]
-
02* 3 0,05* 0,5 1 0,5 0,02* 0,05* 1 0,02* 0,02* v) BACE ȘI FRUCTE MICI a) struguri de masă și de tocitoare -struguri de masă -struguri de tocitoare b) căpșune (altele decât fragii) 0,05* 1 0,05* 0,05* 2 0,05* 0,05* 0,1* 0,05* 0,05* 0,05* 0,2 0,05* 2 1 0,5 0,2 0,5 0,5 0,05* 0,3 0,02
jrc4591as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89757_a_90544]
-
va câștiga Premiul Special al Juriului la Cannes. Este prima operă bergmaniană care se concentrează tematic asupra întrebărilor privind existența lui Dumnezeu și a căutarii unui sens al vieții. Cu "Ursul de Aur" este premiat la Berlin, în 1957, filmul "Fragii sălbatici" ("Smultronstallet"), avându-l pe celebrul regizor suedez Victor Sjöström în rolul principal. Bergman folosește aici reprezentări ale halucinantului și oniricului pentru a evidenția zbuciumul interior al personajelor și pentru a pătrunde în subconștientul acestora. Procedeul va fi întâlnit și
Ingmar Bergman () [Corola-website/Science/297706_a_299035]
-
semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 145, 6 mai 1900. "Florile care se duc," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 157, 18 mai 1900. "Nopți de mai," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 159, 20 mai 1900. "Fragii," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 163, 24 mai 1900. "Cântec uitat," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 173, 3 iunie 1900. "Fecioara necunoscută," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 175, 5 iunie 1900. "Nopțile de legende
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
suprafață de ha. Prima atestare documentară este din anul 1332, însă descoperirile arheologice fac dovada existenței umane încă din neolitic ("Noua, Monteoru, Schneckenberg"), apoi din epoca bronzului și a culturii "Sântana de Mureș-Cerneahov", săpăturile din 1883 făcute în locul numit "Dealul Fragilor" atestând acest lucru. Tot aici au fost descoperite în 1943 două morminte, unul de inhumație și altul de incinerație, aparținând epocii dacice. În anul 1946, săpăturile făcute pe malul stâng al pârâului Debren au scos la lumină resturi de construcții
Sfântu Gheorghe () [Corola-website/Science/296941_a_298270]
-
21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în rezervație: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), pâștița ("Anemone nemerosa"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenel ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorea ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
salix sp. ) și arinul. Dintre arbuști putem menționa răchița albă și roșie, sângerul ( cornus sangvineea), lemnul câinesc ( Ligustrum vulgare) etc. În văile pârâurilor ce traversează dealurile cresc spontan plante foarte căutate pentru fructele lor aromate cum ar fi murul și fragul. În locurile mlăștinoase cresc plante specifice acestor terenuri ca papura și țipirigul. Dintre plantele cultivate din cele mai vechi timpuri putem aminti grâul, porumbul, orzul și secara iar ca plante tehnice cartoful, floarea soarelui, fasolea, mazărea de grădină și altele
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
de munte ("Trolius europaeus"), gălbenuș ("Crepis jacquinii"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). În vecinătatea rezervației naturale se
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
alpina"). Alte specii de ierburi și flori semnalate în arealul parcului: narcisa ("Narcissus radiiflorus"), ghințura ("Gențiana clusii"), țăpoșica ("Nardus strictă"), degetăruț ("Soldanella hungarica"), unghia-păsării ("Violă declinata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). Ciuperci comestibile În pădurile de
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Astragalus onobrychis"), albăstriță ("Centaurea jacea"), dioc ("Centaurea phrygia"), clopoței (din speciile: "Campanula rotundifolia, Campanula patula ssp. abietina, Campanula persicifolia"), ciucure ("Campanula glomerata"), fierea-pământului ("Centaurium erythraea ssp. erythraea"), garoafe (din speciile: "Dianthus viscidus, Dianthus superbus, Dianthus carthusianorum"), degețel galben ("Digitalis grandiflora"), frag ("Fragaria vesca"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), anghinarea oilor ("Hypochoeris uniflora"), gizdei ("Lotus corniculatus"), nalbă moșată ("Malva moschata"), sparcetă ("Onobrychis viciifolia"), busuioc sălbatic ("Prunella grandiflora"), scrântitoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), panseluță ("Viola tricolor"), trestioară ("Calamagrostis arundinacea"), morcov sălbatic ("Daucus carota"), mălaiul
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
sunt întâlnite mai multe specii floristice rare; printre care: iarbă neagră ("Calluna vulgaris"), pătrunjel de câmp ("Paucedanum oreoselinum"), drob ("Cytisus albuș") și lemnul bobului ("Cytisus nigricans"), care vegetează alături de laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]