251 matches
-
provincial” pare a-mi fi impregnat maniera de a scrie, de a povesti, și spun „provincial” făcând aluzie la finul dispreț cu care ne privesc pe noi, ardelenii, spiritele subțiri ale „vechiului regat”, șlefuite de Grecii culți sau de călătorii franțuji și italieni care au vizitat Bucureștii. E adevărat, noi suntem greoi, limba noastră este cumva rudimentară dacă o comparăm cu cea a „istețului” Anton Pann sau cu cea a pervertitului În magia Orientului care a fost Ion Barbu; nemaivorbind de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
politice, probabil, mai ales cele „anarhice”! -, dar, bineînțeles, deși eram total deschis față de prietenul meu ce se bucura de un post „uriaș” de redactor la „celebra” revistă a tinerilor profesioniști, și unica, îmi ascundeam, plus mal que bien, cum zice franțuzul, adică destul de stângace, „pulsiunile mele” ideologice. Mugur era un „comunist onest” ca și colegii lui de generație citați mai sus, făceau „corp comun” cu regimul, se răsfățau, cum spuneam, în paginile revistelor și la Scânteia tineretului și chiar în Scânteia
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
primit cu bucurie revista Contemporanul oferită de ministrul Pleșu - care i-a oferit prietenului său Liiceanu o editură importantă și bine a făcut, editorul Liiceanu s-a arătat un excelent tipăritor de cărți, spre pierderea filozofului, dar asta, cum zice franțuzul, c’est son affaire! -, am scris și publicat multe cărți, scrise la Paris, la Stockholm, dar și într-o Românie liberă, dar abia după câțiva ani, trecutul literar și politic mi s-a înfățișat la modul grav, în „haine de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
național”. O anume „nesiguranță” confuză, adâncă și persistentă, pe parcursul a mai multe generații în modernitate, „nesiguranță” pe care, după câte am putut observa, o împărțim și cu „mândra” nație a germanilor! Spre deosebire, oarecum flagrantă, de „siguranța de sine” a franțujilor, de exemplu, bine așezați în scaunul lor secular de creatori de artă, legislație, psihologie politică și socială (vezi Montesquieu!Ă, dar și de „fondatori”, prin marea lor Revoluție, de structuri noi sociale și umane! Nemții, par contre, târziu uniți într-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
descoperire se zice că se datorește în mare parte unui compatriot al nostru, Tristan Tzara, care s-a dus cu ea la Paris, a brevetat-o și a avut un succes teribil. După el, au venit André Breton și alții, franțuji, nemți și americani care au perfecționat metodele și au aprofundat descoperirea și revoluția"... (Jurnal, 1927) II A vedea în Sadoveanu doar un arhaizant, un îndatorat marilor cronicari și cărților populare, e o eroare; pelerinul printre arhetipuri nutrea (programatic) nostalgia cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dunărea se desparte în 2 la Ceatal (far) Désiré Andriol Câșla Moș-Kerim 140 de ani Un țăran român, fierar care s-a turcit din pricină că iubea pe o turcoaică. 24 VII Somova Désiré Andriol țăran necăjit, feciorul părăsit al unui inginer franțuz Moș-Kerim, moșneag mărunt cu barba mare, umblă cu capul gol și iarna și vara. Baroneasa de Weicum Femeia perceptorului din Somova nepoata unui doctor neamț de la Heidelberg adus pe vremuri de turci. familie decăzută. Dealurile împădurite și curăturile, și câmpiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Kirică. Toader Jora. Doamna Dafina a lui Istrati Vodă. Iani Hadâmbul. Condrea. Securice. Grumază armașul. Ștefan Roșca, fata lui Basarabu. Cornarschie, pisăr leșesc. Nicula visternicul. Mihai Șindilă. Moisă Aprodul. Păcurar Aprodul. Matei-Chiriță. Vasilie Apostol. Dănilă. Artenie. Cornea. Gașpar Callié, ceasornicar franțuz. Ferul, piatra, lemnul să putrezească și să se râsipească, iar trupurile lor să steie întregi, iar în viață lovească-i bubele lui Ghiarzi și cutremurul lui Cain și să-i înghiță pământul de vii ca pe Datan și Aviron și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
descoperire se zice că se datorește în mare parte unui compatriot al nostru, Tristan Tzara, care s-a dus cu ea la Paris, a brevetat-o și a avut un succes teribil. După el au venit André Breton și alții, franțuji, nemți și amercani care au perfecționat metodele și au aprofundat descoperirea și revoluția. Deci cel care vrea să devie poet află dela început că n-are nevoie să știe a face versuri. Ritmul și rima nu mai există. Era nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
instituție în care intră titrați, prelați, medici, demnitari și uneori chiar literați. Voltaire: Bun trebuie dovedit; frumos nu. Ce întreabă lumea când se informează de cineva? După asta poți cunoaște caracterul fiecărui popor. Spaniolii: E un grande? Germanii: E doctor? Franțujii: E bine cu primul ministru? Olandezii: Câți bani are? Englezii: Ce fel de om e? Muscalii: Câte moșii și câți servi? Moldo-Valahii: Ce slujbă și cât îi pică? *1 Când vicleanul izbândește toată lumea îl firitisește. *1 Bețivul nu face rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
om, ci omul a creat pe Dumnezeu." Chilon: Să trăiești cu prietenii tăi astfel, ca și cum într-o zi ar fi să-ți devie dușmani. *1 Uneori ești nevoit să vorbești așa încât nătărăii și duducile să nu înțeleagă. *1 Spunea un franțuz că spânzurătoarea e o lingușire adusă seminții omenești. Sunt ridicați în ștreang patru-cinci ticăloși, ca să se arate că ceilalți sunt oameni de treabă. *1 O prefață, spun italienii, e la salsa del libro, adică sosul cărții. *1 Nu izgoniți artele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fugit în pădure și fugit e și în ziua de astăzi. Bine trebuie să-l fi primit finii și cumătrii, răspunsei eu, când l-au văzut într-un costum așa décollté134, întocmai ca unele din madamele noastre care sunt, vorba franțuzului: trop basses par en haut, et trop hautes par en bas135. Dar să vă spun eu o altă ciudățenie, care ar fi de necrezut, dacă nu mi s-ar fi întâmplat chiar mie. Să vedem ciudățenia, adause Codreanu, făcând un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
iar printre ele, chinuit de delirium tremens, un bărbat cu figura tristă și străină, sânge corcit cu o Bibească de-a noastră, purtând Încă pe chipu-i, descompus de droguri și de alcool, povara mile nară a neamului său de franțuji, unul din cele cinci neamuri, cele mai vechi ale Armorialului Franței (France-Bourbon et Bragance, Rohan, Narbonne, Sa voye-Soissons et Faucigny și Lorraine) [...]. Am stat deunăzi În mijlocul unora dintre aceste mlădițe boierești, Înghesuiți Într-o bucătărioară cât palma, la o masă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să n-aibă nici în clin cu establishment-ul nostru varză, nici în mânecă cu gagul anti establishment al jupânului Von Trier... dar poate că trebuia să se gândească puțin și la partea de marketing. Acuma, nouă ne-a plăcut, franțujilor, culmea, le-a plăcut și lor... însă vorba lui Andrei Gorzo după avanpremiera de la Cinematecă : la noi nu prea are public ! “i asta nu pentru că filmul ar fi abscons, cum se-ntâmplă la case mai tari din parcări mai mari
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
a recurs la această asociere, Într-un reportaj din Sighetul anului 1928, scriind despre căciula rituală (stramlăh) purtată de sabat de evreii din Maramureș : „Și să mai spui că vulpea e șireată ! Da, mai șireată decât toate națiile, decât un franțuz, un neamț, un englez, un belgian ! Dar nu mai șireată decât un evreu ! Decât cel mai umil evreu din Sighet, care o poartă [pe cap] În ziua cucernică, tot În 13 colțuri” <endnote id="(791, p. 68)"/>. Pentru Emil Cioran
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În aceeași epocă, antilibe ralul Eminescu nega orice posibilitate ca evreul să devină „român”, În prezent sau În viitor : „Ei [= evreii din România] nu sunt - și nu pot fi români, precum În genere nu sunt nici pot fi germani, englezi, franțuji, italieni” (Curierul de Iași, 9 ianuarie 1877) <endnote id="(898, p. 51)"/>. După emanciparea politică (1919-1923), „bunii evrei” sperau să fie considerați și „buni români” : „Suntem tot atât de buni români - scria F. Aderca - cel puțin cât polacii, ungurii, bulgarii și țiganii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(701, p. 488)"/>. La rândul său, Moses Schwarzfeld a preluat ideea În 1889 : „Românul numește pe străini lifte străine, lifte spurcate, și nu-i popor pe care să-l găsească drept, bun și cinstit. Așa, neamțul e al dracului, franțuzul se bucură de același calificativ măgulitor, evreul e târtan, grecul e capră râioasă, sârbul e bleod [din germ. blöd = „prost”], bulgarul cu praz și ar fi să nu mai sfârșim, dacă am voi să Înșirăm toate epitetele și apostrofările românilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asociere, Într-un reportaj din Sighetul anului 1928, scriind despre stramlăh (căciula rituală) din blană de vulpe purtată de sabat de evreii din Maramureș : „Și să mai spui că vulpea e șireată ! Da, mai șireată decât toate națiile, decât un franțuz, un neamț, un englez, un belgian ! Dar nu mai șireată decât un evreu ! Decât cel mai umil evreu din Sighet, care o poartă [pe cap] În ziua cucernică, tot În 13 colțuri” (791, p. 68). 647. În majoritatea cazurilor (oricum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jos ca să dau pe gât o ceașcă de cacao călduță de pe suprafața căreia pescuiam din mijloc un rotocol de pieliță cafenie boțită. Diminețile erau aglomerate și activități precum lecțiile de box și de scrimă pe care mi le dădea un franțuz foarte elastic, Monsieur Loustalot, fost Întrerupte. Acesta venea totuși, aproape zilnic, ca să facă box sau scrimă cu tata. Eu dădeam buzna, pe jumătate Îmbrăcat cu haina de blană, din salonul verde (unde mai rămânea mult timp după Crăciun miros de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
împuținată numeric și valoric de refuzul multor stranieri de a mai juca sub tricolor. Lipsa oricărei perspective, mai ales că în rugby nu sînt bani, campionatul intern se joacă în noroi pînă la glezne, cu tricouri rupte, cu spectatori puțini. Franțuzul s-a pus pe treabă în stilul lui. Ce înseamnă stilul lui? Petre Mitu, căpitanul echipei naționale, găsește această manieră drept una dictatorială. Dacă a te antrena nu după ureche, ci după scheme, dacă a pricepe că rugby-ul nu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de "invitație", ori îi spune că-i "ariéré": " - Ce sunt? ...rierel? Mări, ce vorbe sunt aestea? Ha, ha, ha... Auzi înghitație, rierel, bonjur? Auzi parascovenii pocite?... Nu cumva, soro dragă, s-o mutat țara Moldovii din loc?... Nu cumva suntem franțuji, nemți, jidovi ?... și noi, ca niște proști, ne credem tot moldoveni?... Ha, ha, ha, rierel, înghitație!" Enache Damian își iubește țara: " - ...Țara Moldovei îi binecuvântată de Dumnezeu! Și cine nu știe s-o iubească și s-o prețuiască nu-i
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pus mie în cârcă problema stadioanelor, dar hai să fim serioși: nu o să poată nici o federație din lume să facă stadioane... ("Libertatea", 20.II.2006) Fragmentul e onestitatea supremă a discursului.... Haida-de! Ce-are a face onestitatea... Haida- de, vorba franțuzului ăla, mai bine... (C. T. Popescu, Copiii fiarei) Alteori, interjecția-clișeu funcționează ca marcă a ezitării (de codare): E doar o introducere a acestei, hai să-i zic, povestiri, dar merită mult mai mult decît Gregor Samsa, hai să zicem cam în
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
mișcător deconspirați, sunteți cruțat de doamna dvs. de la tracasările cotidiene. Transmite-ți-i tot respectul meu și reveria melancolică asupra unui astfel de menaj care Întruchipează parcă frontispiciul binecunoscut al bătrânei reviste Familia a lui Iosif Vulcan, sau ceea ce numesc franțujii, cu trimitere la valorile morale ale vechii burghezii, la douceur du foyer. O femeie cu asemenea ascendențe ilustre are desigur, prin chiar educația de veche tradiție cultul valorilor spirituale, o fire personală generoasă completând zestrea necesară unei soții cu adevărat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
adorație... un fetișism al lucrului scris, imprimat pe hârtie, pe celuloză, mai repede, mai ușor decât pe papirus, - substanța noastră, căreia încă îi mai spunem modernă și care face să continue decenii întregi (dacă nu secole, în definitiv) ideea, sentimentul... Franțuzul a spus mai demult: Le papier souffre tout... că hârtia suferă... rabdă orice; și așa și este; iar, în acest sens, putem afirma și că ar putea fi o ființă... * Descoperirile de hârtii vechi scrise, de pagini frumos, ori nervos
Celuloza, ca document by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11408_a_12733]
-
repetam Întruna „Iba! Iba!” În timp ce Încercam să mă ridic pe marginea pătuțului. Doar când venea tanti Maria, reușeam câțiva pași, apoi cădeam, neajutorată. La fiecare trântitură, mă roșeam, Însă deveneam toată o emoție atunci când lângă pătuțul meu era și Paul, franțuzul, și-mi Întindea o mânuță printre rosturile patului. Faptul că În curând pleca În Franța, doar el avea favoarea de a se plimba liber printre paturi. Ne atingea În treacăt și suspina pentru fiecare, când vedea că unul dintre noi
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
în localitatea Vulcănești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Cahul, satul Pelinei. (10.312/2003) Copii minori: Dobrea Delia, născută la data de 30.11.2000, și Dobrea Laura, născută la data de 26.01.2008. 9. Franțuz Nadejda, fiica lui Grigore și Olga, născută la data de 17 ianuarie 1982 în localitatea Hîrbovăț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. I. Vieru nr. 4, ap. 34. (16.240/2003) 10. Gherman Ludmila, fiica
ORDIN nr. 3.133/C din 19 noiembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217807_a_219136]