262 matches
-
a ajuns să se obiectiveze. Până la urmă, explicația rezonează într-o chestiune de stil. Și Dinescu, și Sorescu sunt, structural, poeți de succes. Ale căror versuri se pretează adeseori la mecanica simplistă a poantei. (Mai metaforică în cazul unuia, mai francă în cazul celuilalt). Au, așa-zicând, certitudini de metodă. Iar asta, din punctul de vedere al lui Mircea Ivănescu, e letal pentru adevărata poezie. Pe care, deschid o paranteză, el nici măcar nu îndrăznește s-o definească. Dimpotrivă, disimulează cu umor
Despre micile animale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4798_a_6123]
-
Tartler ne invită să gândim inclusiv și mai ales cu instrumentele culturii la termeni precum subsidiritatea, (înțeleasă ca o "descentralizarea cât mai largă a deciziei"), stereotipurile identitare diglosia Europei (un continent obligat să vorbească două voci: una a unei limbi franca și alta a limbii naționale), ori "lingvistica ecologică" (salvarea dialectelor sau a limbilor de circulație restrânsă), pe un șantier care poate să neglijeze "detalii" esențiale, este de fapt o invitație la sumarea comună a obiectivului amintit. Chiar și numai și
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
vehiculăm aproximații, bănuieli și simplificări. Horia Nestorescu-Bălcești aduce toate precizările necesare într-un subiect atât de tentant, dar atât de rău cunoscut: biografia masonică a lui Mihail Sadoveanu. Prozatorul participă neobișnuit de febril la o istorie încurcată și frământată a franca masoneriei, afectată de numeroase dispute interne, fracțiuni și tendințe de federalizare. Încerc să redau pe scurt întâmplările la care participă Mihail Sadoveanu, folosindu-mă de informațiile furnizate de Horia Nestorescu-Bălcești. Sadoveanu datorează inițierea lui Grigore Ghica, foarte bun prieten, care
Sadoveanu francmason by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8677_a_10002]
-
că menirea omului (de altfel, cred că a oricărei ființe vii) este să ducă singur o viață în fond solitara... Însemnările pe care le voi face aici aș dori să fie o încercare de pătrundere în mine însumi, lentă, necruțătoare, franca și de absolută sinceritate. Impresiile despre alții, despre lumea din afara vor înfățișa nu senzațiile momentane, ci mai ales - asa aș vrea cel putin - păreri filtrate prin judecată mea rece, obiectivă, ceva că o reflectare vie în oglindă sufletului meu." Această
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
plăcute, alteori enervante, ca plachia de sfaturi primită de Povestitor în debutul Crailor de Curtea Veche. Unele sînt ticăloase și vin semnate sau anonime. Mișu Șt. Popescu e vestit de infidelitatea Zoiei printr-o anonimă, dar n-o citește nefiind francată. Moș Costache este terorizat printr-o anonimă ca să n-o adopte pe Otilia. Felix, neavînd curaj să îi spună verbal Otiliei că o iubește. Îi scrie deci, din camera vecină și așteaptă emoționat rezultatul. Superficiala fată citește biletul, dar uită
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
scris, electrice p/st 20 8469 30.00 - Alte mașini de scris, neelectrice p/st 20 84.70 Mașini de calculat și mașini de buzunar care permit înregistrarea, reproducerea și afișarea datelor, cu funcție de calcul; mașini de contabilizat, mașini de francat, mașini de emis bilete și mașini similare, cu dispozitiv de calcul; case de înregistrare: 8470.10.00 - Mașini electronice de calculat care pot să funcționeze fără sursă de energie exterioară și mașini de buzunar care permit înregistrarea, reproducerea și afișarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
Friedrichshafen (sudul Germaniei), unde era stația de plecare a dirijabilului Graf Zeppelin și centrul de construcție al acestora, fiind obliterată la bord cu ștampila figurativă specială, cu tuș roșu, și a ajuns la Montevideo la 2 mai 1932. Plicul este francat cu mărci poștale din seria „Aviație vederi”, apărută în acel an; tariful - 74 lei. Alte două scrisori plecate din țara noastră, de această dată din București spre o altă destinație exotică (Pernambuco-Recife, Brazilia), în anii 1932 și 1934, figurează pe
Agenda2005-29-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283964_a_285293]
-
fi trebuit să i se adauge și alte cuvinte din aria lingvisticii care figurează în interiorul unor articole dar nu au statut de articole de-sine-stătătoare sau, măcar, de trimiteri. Este cazul lui incluziune înglobat în corpul articolului hiponim, la fel lingua franca prezent în sabir, guvernor și guvernat în articolul caz, supracompus în compus etc. O sintagmă mult utilizată după Revoluția din Decembrie despre limbajul din vremea totalitarismului - căreia i s-au consacrat numeroase articole și cel puțin un simpozion - este limba
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
postcoloniale la o promițătoare deschidere de drum. Mai este ceva important de menționat: limba. Fostele colonii au luat de la colonizatori ceea ce le era cel mai util: limbile de circulație internațională. Mă refer cu precădere la engleză, care a devenit lingua franca și și-a dezvoltat, tocmai datorită extinderii ei imperiale, un vocabular imens. De fapt, prin limba colonizatorilor, coloniile își câștigă independența, afirmându-și identitatea postcolonială astfel ca toată lumea cunoscătoare a limbii engleze de pe această planetă să o poată înțelege. Tot
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
zilnică, BucureștiBacău-RomanIași, avea legătură de trei ori pe săptămână, cu diligența Bacău-Buhuși-Piatra-Tg. NeamțCristeștiăjud. Suceava) și în fiecare zi, cu diligența Roman-CristeștiFălticeni-Suceava. Convenția prevedea o dispoziție importantă privind modalitatea de plată a transportului. Trimiterile poștale originare din România, urmau să fie francate, pentru traficul poștal internațional, cu mărci românești folosite în traficul intern. Dispoziția aceasta a constituit baza legală a intrării mărcii poștale românești în circuitul poștei internaționale. În anul în care poșta austriacă și-a încetat activitatea pe teritoriul țării noastre
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pravoslavnicii poliții, care poate nici n-așteaptă altceva decât să puie mâna pe biata mea piele, bortilită de bube și de boale. Toți îmi spun că o scrisoare în România nu costă decât 7 copeici. Încrezîndu-mă în spusa tuturor, o franchez pe aceasta simplu. Să nu te superi dacă-i avea de plătit vro suprataxă. Îndealtmintrelea repet ceea ce-am zis în scrisoarea trecută. Ne mănâncă urâtul pe toți și lumea a-nceput a se cam rări de pe-aici. Trenul
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
recomandată ca cea dentîi și rugîndu-te a primi salutările mele sincere, rămân în așteptarea unui răspuns al d-tale devotat amic {EminescuOpXVI 356-363} {EminescuOpXVI 364} [CHELTUlELI PENTRU SERBAREA DE LA PUTNA] [7 aprilie 1870] Chitanța Am primit de la d. casier cuverte francate de un florin cincizeci cruceri (N-o 1 fl. 50 c: v. a. ) M. Emmescu, [CHELTUIELI PENTRU SEBBAREA DE LA PUTNA] Chitanță Prin care declar a fi primit de la d-nul casieriu Pitei marce postale de șase floreni șasezeci și cinci
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
care ne revenea de plată era în jur de 4.500 lei, care era imensă, dacă comparam câștigul realizat în acel an de lucru. Dar noi deja am intrat în horă, eram deciși să jucăm până la final. Actele au fost francate cu timbrele fiscale cumpărate de noi, le-am semnat și s-a aplicat ștampila. Ni s-au înmânat acele acte prin care eram încă legați de ei până la plata ultimul leu de pe angajament. În timp ce eu și Gosta Ștefan ne făceam
Caravana naivilor by Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1101]
-
Elisav. — Rău faceți, zise Nora, cu un arțag jucat; mai bine v-ați perfecționa în papiamentu. — Sau în le petit nègre, zise Carmen, care, în fond, e tot o franțuzească. — Ba chiar, în calitatea dumneavoastră de prof de francă, lingua franca ar fi, la rându-i, o frumoasă performanță. Pe fața lui Vasile Elisav, se citea o indicibilă stupoare. Ceea ce o făcu pe Nora să pluseze: — Borges, ultracivilizatul Borges, dom profesor, a persiflat, fără maliție, pe cât cred, un oarecare idiom tribal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Ne-am căpătat de-acum independența“, Îi explicase el, „avem nevoie de propria noastră cultură“. Drept compromis, era Îngăduită engleza, Karl socotea că e folositoare, astfel Încât Adam lua zilnic lecții de engleză. Rareori, când primeau oaspeți europeni, engleza era lingua franca, iar Adam se surprindea exprimându-se cu ușurință În această limbă. Fascinația lui pentru olandeză a durat Însă multă vreme, curiozitatea Îi fusese sporită și de refuzul hotărât al lui Karl de a o vorbi. Odată au avut niște vizitatori
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
era britanic, îl dădeai c-o mie. El scotea altul, se ducea la Ambasadă la el, la reprezentanță și scotea altul. Eram domnul locotenent: „Băi, ce faci aici, bișniță, ai?“, ziceam. „Ai venit la noi în țară și faci bișniță?“ Francam, legitimația, totul absolut... Știți? Dă actele... Prin târguri. La Valea Cascadelor, la Abator, în partea ailaltă, lângă Splai, pe la Ghencea. Ei, străinii, când erau prinși, erau jefuiți. Din mâinile la organ, cum ar veni, i-am luat hoțul. Era unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
mai mult, Marana sfârșește prin a se lansa în fabulații mereu mai pătimașe și încurcate. Scrisorile sunt datate din localități risipite pe cele cinci continente, dar par să nu fie încredințate niciodată poștei regulate, ci unor mesageri ocazionali, care le franchează altundeva, din care cauză timbrele de pe plicuri nu corespund țării de proveniență. Și cronologia e incertă: sunt scrisori ce fac referiri la misive precedente, care rezultă, însă, că au fost, scrise mai târziu; scrisori ce promit precizări ulterioare, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
MANU TRAIAN iar În caz că este fugit din țară veți trece la deschiderea dosarului de urmărire locală. ȘEFUL SERVICIULUI Maior Eftimie Gheorghe * Fila nr. 88 Direcția II-a 03 septembrie 1986 SERVICIUL „F” Vă trimitem alăturat o scrisoare pentru a fi francată corespunzător și aplicată ștampila poștii cu data de 5 sept. 1985. Scrisoarea va fi fotocopiată și introdusă În circuitul poștal pentru a ajunge la destinație. Fotocopia scrisorii rugăm a fi trimisă indicativului 242. ȘEF SERVICIU Dumitru Trăsnea Fila nr. 89
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
doamnei Ster În telefonul de serviciu care spânzura deasupra patului său de pe vremea când mansarda era locuită de șoferul domnului director al Băncii pe acții din oraș. Vă caută o domnișoară, domnule profesor. Vocea caldă, desuet protocolară a bătrânei doamne, francă În orice Împrejurare dar niciodată ofensatoare, Îl făcu să sară repede din pat și să deschidă larg și ferestrele mansardei. Unui străin, urcatul scării Înguste de lemn Îi lua două minute, poate chiar ceva mai mult, dacă și-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Purgatório das ideas (Lisboa. 1929); p. 3 sq.; Vlanna Moog, Eça de Queiroz e o século XIX, d. II (Barcellos, 1939); Alvaro Lins, História Literária de Eça de Queiroz (Rio de Janeiro, 1939); P. Hourcade, Eça de Quelroz e a Franca (trad. portugheză, Lisboa, 1935). Despre opera lui Eça de Queiroz, cf. studiul nostru de apropiată apariție. Despre Romalho Ortigao: Cîmara Reys, As questoes morais, 155 sq. Despre Guerra Junqueiro: A. Sardinha, Purgatório das ideas, p. 181 sq.; Raul Brandao, Memorias
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
o longue durée semnificativă. Fiecare societate sau tip de societăți are un idiom preferențial în care exprimă și traduce principalele sale probleme. Dacă e să-i credem pe antropologi, societățile „primitive” de care s-au ocupat folosesc rudenia ca lingua franca, mai totul se leagă și se explică prin relațiile complicate de rudenie. La extrema cealaltă, societățile moderne par a fi acordat economicului acest rol de idiom comprehensiv : totul este resursă, redistribuire, capital etc. În cazul societății țărănești din țara noastră
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Editura Economică, București, 2004b, p. 28. Stănculescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației. Producerea eului și construcția sociologiei, Editura Polirom, Iași, 1996. Steele, Valerie (ed.), Encyclopedia of Clothing and Fashion, Thomson Gale, New York, 2005. Steele, Valerie, "The F word", în Lingua Franca, 2, 1991, pp. 16-20. Steffensmeir, Darell J. și Steffensmeir, Renée H., "Attitudes and behavior toward hippies. A field experiment accompanied by home interviews", în The Sociological Quarterly, 16, 3, 1975, pp. 393-400. Stevenson, Nick, "Fashion", în Bryan S. Tuner (ed.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Continuarea răspândirii creștinismului în sânul populației din nordul Dunării, după mijlocul secolului V, a fost un fenomen intern, în primul rând, datorită "roirii" unor comunități în apropierea vechilor orașe sau în alte zone, generalizarea ruralizării, transformarea limbii latine în lingua franca. Creștinismul latinofon a fost nu numai un mijloc de păstrare a individualității etnice, lingvistice și religioase, dar și o cale de integrare a celor de altă credință sau etnie. Paradoxal, migrațiile barbare s-au soldat cu triumful romanității creștine. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
să deducem din această mărturie existența limbii române (în secolul VI!), dar se poate susține că o limbă romanică, derivată din latina vulgară (populară), se vorbea de la un capăt la altul al Peninsulei Balcanice și chiar dincolo de Dunăre o "lingua franca" în sud-estul Europei.47 Rolul fundamental al latinei în alcătuirea limbii române a fost subliniat . Este o evidență că termenii ce indică o civilizație superioară (cea romană), un mod de viață, o activitate economică (agricultură și păstorit), ca și noțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
viteze ultraluminice, întâlniri de neconceput cu alte ființe inteligente sau nu -,și aici apare și problema. Cum să comunici cu un extraterestru? Autorii populari de SF, asemeni grecilor înaintea lor, aleg o soluție facilă: o limbă galactică servind ca lingua franca. O altă soluție, mai tehnologică: xenolingviștii inventează un traducător universal care se declară în stare să decripteze chiar și limbile necunoscute doar dacă nu se face apel la soluții cum ar fi telepatia care permite comunicarea fără a folosi limbajul
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]