9,707 matches
-
ultimul și cel mai evident exemplu pe care-l invoc pentru a ilustra ceea ce numeam paradoxul universului universitar, paradox rezidând, repet, în conjugarea dintre limitarea, parcelarea acestuia, fragmentarismul său și deschiderea sa posibilă asupra nelimitării, a totalului, a universului. În francezul acesta, care și-a sfârșit zilele în țara noastră, am întâlnit un mare prieten și un magistru perfect neacademic, dacă nu cumva înțelegem prin Academie o ideală grădină a lui Akademos, spațiu primitor, ospitalier, al unor întâlniri rodnice. De fapt
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
drept, autorul, chiar după încercări tragice, avea puterea să-și refacă moralul, cu un „rhum martinichez" à la française (p. 55). ar niciodată, în nici un fel, dl Neagu Djuvara nu și-a abandonat identitatea de Român. Chiar atunci cînd un Francez, care-i apreciase „înfățișarea, accentul și cultura", îl considera „ca noi! Ești de-ai noștri!", românitatea-i se găsea „în tainică suferință" (p. 48): „se dădea uitării, se arunca în neant ceea ce era specificitatea mea" (ibid.). Iar cînd, întîmplător, asculta Poema
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
carte, nici de prostia de film, nici de personaj. Asta mi-a amintit de niște materiale văzute la TV, acum mai mulți ani, cu concetățeni de-ai noștri care, întrebați de Eminescu, răspundeau cu “Nu știu, nu sunt din București!”. Francezii din Grasse nu mi-au servit nici măcar scuza asta, deși ar fi sunat mișto, mai ales că chiar nu erau din București...
Orașul în care a trăit și a ucis Grenouille by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21226_a_22551]
-
nu pe român!) se manifestă, desigur, și în domeniul declarațiilor de dragoste. Iată, de exemplu, o declarație pe care am găsit-o pe un site specializat și pe care n-ar fi putut s-o compună niciodată un englez, un francez sau un neamț: “Te crezi frumoasă și drăguță, dar nu știi că bântui visele unui baiat mai rău ca o stafie, nu știi că dorul de tine i-a supt toată puterea mai rau ca 10 vampiri, nu știi că
Are românul talent… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21262_a_22587]
-
aveti vreodată ocazia (administrația actualului penitenciar organizează uneori vizite), mergeți să vizitați această Golgotă românească și păstrați un moment de reculegere în memoria celor pe care mai multe dictaturi i-au condamnat aici la moarte și la uitare. În 1789 francezii au demolat Bastilia, simbolul opresiunii și al nedreptății, dar astăzi cine vizitează Parisul poate vedea conturul temutei fortărețe trasat pe străzile din Place de la Bastille. Pentru că amintirea râului să nu dispară odată cu încetarea lui. E o lecție pe care noi
Fortul groazei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82510_a_83835]
-
exprimat două idei de bază: mândria de a fi conațional cu Brâncuși și efectele siglei asupra brandului României. Multe dintre răspunsuri au punctat pur și simplu faptul că sigla google nu are prea multe efecte pt România pt că și francezii și-l revendică pe Brâncuși. Google nu a făcut un cadou României pe care românii cârcotași încearcă să îl desființeze, ci l-a omagiat pe artistul Brâncuși, așa cum a făcut cu mulți alții. Mândria la care suntem îndreptățiți și creditul
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
sculptor frances născut român și Eliade istoric și filosof american Romanian born, dar asta este prețul notorietății mondiale. Cu greu ajungi așa locuind în România. Faptul că Brâncuși și-a lăsat întreaga opera moștenire statului francez i-a îndreptățit pe francezi, mă gândesc eu, să-l considere de-al lor și să “treacă cu vederea” originile românești,Si cum opera lui Brâncuși e cunoscută prin intermediul Franței...ne mai întrebăm de ce găsim peste tot denumirea de sculptor francez. @Mari, nu a lăsat
Mândru că sunt român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82527_a_83852]
-
cât despre videoclip, să încerci să vezi toate filmulețele din concertul lor. sunt superbe toate, iar muzică e deosebită. L-am mai vazut.Am impresia că ăsta e taraful de la Clejani,în varianta initiala.Pe rromii ăștia i-ar oprii francezii.Noua ni-i da pe ceilalți,,, de pe 3sat... super... îmi aduce aminte de niște țigani care cântau într/o galerie în nordul italiei. fineturi. bach, vivaldi. ff buni instrumentiști. improvizau chiar pe bucăți clasice. după cu bicicleta am revenit unde
Haida, lele, lele, lelişoară, ochii tăi mă bagă-n boală! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82582_a_83907]
-
Dragoș Bucurenci Subscriu (via Simona Tache) la opinia lui Alin Ionescu despre glumă francezilor care ne-a isterizat până la apoplexie. M-am cam plictisit de reacția asta, pe cît de corectă politic, pe atît de stupida. Dacă o luăm așa, ambasadele n-ar trebui să se ocupe decît cu redactarea de scrisori de protest
Au uitat că suntem fii din popor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82622_a_83947]
-
ar avea de muncă ambasada Israelului din Statele Unite, dacă ar fi să protesteze la toate notele auto-ironice din filmele lui Woody Allen, ce taxează moravurile urbane evreiești. La fel, Avarul lui Molière ar trebui interzis în UE fiindcă sugerează că francezii sînt o nație de zgîrciți, ceea ce pare destul de adevărat, dacă stai să te gîndești că nu prea lasă bacșiș. Așa-s oamenii, în fond. Rid unii de alții, asimilîndu-se unor grupuri mai mari, eventual forțînd notă. O să vă spun un
Au uitat că suntem fii din popor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82622_a_83947]
-
Suedezelor Inteligente“, care protestează cînd vreun macho latin nu face diferența dintre suedeze și blonde și ne sugerează, prin generalizare, c-am fi proaste en-gros. Nu mai știu unde am citit despre mesajul unor hackeri patrioți care le-au transmis francezilor să ne dea înapoi lucrările lui Brâncuși dacă nu le place de noi. M-a înduioșat acest brusc acces de proprietate intelectuală: hackerii cu pricina n-aveau habar că statul român a refuzat în două rânduri donația operei lui Brâncuși
Au uitat că suntem fii din popor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82622_a_83947]
-
ce “înapoi” poate fi vorba câtă vreme cel mai mare sculptor român și-a creat cea mai mare parte dintre lucrări la Paris? Isteria națională iscata de glumă lui Jonathan Lambert are ceva din criză de demnitate a Mitei Baston. Francezii au uitat că suntem fii din popor și suntem violenți; au uitat că suntem republicani, ca-n vinele noastre curge sângele martirilor de la 11 Fevruarie, au uitat că suntem ploieșteni — da, ploieșteni! — și-o să le turnam o revuluție, da’ o
Au uitat că suntem fii din popor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82622_a_83947]
-
deviație de sept și trebuie să mă operez pentru că mi-a afectat auzul. Bună Dragoș, Românii nu sunt singurii cu astfel de metehne. Și în Franța mi s-a întâmplat să am astfel de experiențe zgomotoase. În aroganță lor inascuta, francezilor tare le place să fie remarcați, și atunci unii dintre ei vorbesc destul de tare. Ce este drept, nu atât de tare ca in SUA. Chiar îmi amintesc că am intrat într-un restaurant (nu dintre cele foarte selecte, dar nici
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
crezut mereu deasupra legii. Trist! Iată ce spunea Corneliu Coposu cu ceva vreme-n urma... “...românul nu se revoltă atunci când îi iei dreptul de a vorbi, dreptul la libertățile publice, dar se revoltă când îi iei dreptul la pâine. Spre deosebire de francezi, care sunt în stare să organizeze o revoltă în momentul în care li se pare că sunt știrbiți de o cât de mică părticică din dreptul lor de a se manifestă. Românului, în schimb, poți să-i iei dreptul de
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]
-
Le Concert Brânzeturile sunt ok, cred că le va aprecia; cât despre vinuri chiar nu am emoții; multe vinuri românești sunt cel puțin la fel de bune ca vinurile franțuzești. Succes! Vă felicit că v-ați gândit la acest cadou pentru un francez! foarte frumos gest! Felicitări că încurajați produsele Fabricat în România! Distracție făină! sa il întrebi și de pasă lui henry cu mâna din care franța a mers la monfiale în meciul cu irlanda!
Judecata franţuzului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82675_a_84000]
-
în în concordanță cu părerile mele. ceea ce m-a mirat, însă, este, fără doar și poate, demagogia privind “suferință” regelui mihai vazandu-si poporul aservit rușilor.... hai, mă dragoș, chiar atat de naiv să fii? suferință mon cul!, cum spun francezii. și în cazul lui mihai, ca și în cazurile băsescu, nastase, geoana, sechelariu, ponta și a altora de aceeasi țeapă, interesul material contează și va conta întotdeauna. acum, sincer, ce discurs ai fi vrut sa aiba mihai? “îmi vreau proprietățile
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
acasă. Din ziua aceea am început să mă salut mai întîi cu cel care intrase în vorbă cu mine, apoi și cu alți vecini. Mă simțeam ca la mine acasă și mă gîndeam ce diferență colosală poate să fie între francezii din Paris - care te țin la distanță - și cei din sud. Mai mult decît tot ce văzusem în casa în care locuiam mă obseda portretul unei tinere deosebit de frumoase. Nu atît pentru înfățișarea sa, cît pentru că aveam sentimentul că ascunde
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
e minimă. Personajul principal nu e nici onorabilul J.T. Maston, "membru distins" și secretar al Gun-Clubului american, nici Impery Barbicane, președintele clubului, cel care propune "mica experiență" de a "împușca" Luna, nici căpitanul Nicholl, care vede slăbiciunile proiectului, nici neîmblânzitul francez Michel Ardan care va urca primul în navă (în care e personificat celebrul Nadar, fotograf, dar și aeronaut, contemporan cu Jules Verne) și nici măcar Luna însăși. Personajul principal al cărții coincide cu personajul principal al secolului, mai ales în a
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
îndoială că ordonatul și atentul Maiorescu le-ar fi trecut de fiecare dată în jurnal. Luna junimistului George Panu, spirit pozitiv și spirit critic, născut de Revoluție, numai cu doi ani mai vârstnic decât Eminescu, e cel mai aproape de Luna francezilor, de Luna științei, deși o știe și pe cea poetică, încărcată de verdeață. ,Cetind De la Terre ŕ la Lune a lui Jules Verne, mi-am adus aminte că un poet, cu câteva sute de ani înaintea lui, Ariosto, a tratat
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
dar unghiul de raportare specific scriitorului mai vârstnic și mai pățit. Tot ceea ce înseamnă modernism extrem și postmodernism jucăuș, Nou Roman textualist și opere - cu termenul lui Sîrbu - hermetic-hermeneutice îi stârnește diaristului, ca și epistolierului, o sinceră și explicabilă aversiune: "Francezii - cu noul lor roman, cu teoriile privind textualismul, scriitura și antiliteratura - au omologat de fapt plictisul ca materie, scop și stil în proza modernă. Apar cu grămada, și la noi, scriitori foarte talentați și culți care scriu ca să scrie, croșetează
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
Poar- tă-ți încă scutierul în al gândului senin/ Însă nu-l lua în brațe ca să nu te descânte". Acest descânte, stricător de metru și ritm, compromite total poezia, fiindcă n-are nici o noimă semantică. Ce e aici? Un calc după francezul désenchanter, adică desîncânte, cuvânt care redă sens poeziei și repune versul în drepturile-i prozodice. Ca fapt divers..., am descoperit această eroare de transcriere singur, ca să aflu, într-o discuție particulară cu Șerban Foarță, că și el a observat-o
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
-vă, domnilor, poziția mea. Străin, într-un colț de pământ necunoscut mie, rătăcit într-un sat unde nu se zărea nici țipenie de om, înconjurat de vro douăzeci de câini, care vroiau numaidecât să afle ce gust are carnea de francez, neștiind nici limba, nici obiceiurile locului! Închipuiți-vă toate aceste împrejurări pe capul unui om și mă veți crede lesne dacă v-oi spune că admirarea poetică ce mă cuprinsese deocamdată se prefăcuse într-o grijă, vară primără cu spaimă
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
and the Cold, - Căldura și Frigul - versiune în limba franceză, apărută în 1995 la Gallimard. Prefața este semnată de Philippe Sollers care susține că schița citată... "e cel mai bun text din întreaga operă" a americanului... O citisem prima oară. Francezul are dreptate. De aceea, m-am gândit să o reproduc în românește, în atelierul de lucru, bătrâna rubrică pe care am cinstea să o urmăriți. Mai reducând câte ceva nu mult, cât să încapă, cu înțeles, în spațiul tipografic exiguu. Ar
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]
-
În limba fiecărei țări riverane a devenit Donau la nemți, Dunaj la slovaci, Duna la maghiari, Dunav la bulgari și sârbocroați, Dunai la ucraineni, Tuna la turci... Românii l-au botezat simplu, după romani, Dunărea, iar englezii Danube, ca și francezii. Privesc o hartă veche cu zonele geografice pe care le reprezenta fostul regat al Daciei, atestat documentar Încă de pe vremea lui Burebista, „cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia... Nemaipomenitul... cum nu a mai fost și nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
non-statală erau, fără îndoială, prezente, fie asociate cu națiunea revoluționară, fie creându-i problemele; și cu cât pretindea mai mult a fi una indivizibila, cu atat caracterul ei eterogen îi crea probleme. E aproape sigur că, pentru majoritatea iacobinilor, un francez care nu vorbea franceză era suspect și că, în practică, era adesea acceptat criteriul etno-lingvistic al naționalității". Cele două mari direcții în conceperea națiunii îi au că fondatori pe Ernest Renan și pe Johann Gottfried Herder. Într-o conferință ținută
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]