318 matches
-
din egoismul brutal din zilele noastre, iubirea creștină adevărată și faptică va avea efectul unei minuni. Și ce ne împiedică să o sperăm?! La 8 mai 1884, Don Bosco ținea Conferința Cooperatorilor Salezieni (Conferenza dei Cooperatori Salesiani) în biserica Sfânta Francisca Romana (Santa Francesca Romana) din Roma. Eminentul cardinal Parocchi, vicarul Sanctității Sale, urcând pe scenă mai apoi, ilustra caracterul Operei saleziene într-o manieră magistrală: „Dacă am înțeles bine, dacă am prins bine ideea, dacă inteligența nu mă învăluie - prin
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
27/1957, FL,TC,VH., D.J.A.N.V. ; Costin Clit,op.cit.,p.218. 1956-1957 Ambrono Sergiu Ardeleanu Ioan Barbuta Ioan Berbecaru Valeriu BIănaru Mircea Ciobanu Ion Ciutacu Constantin Ciornoiu Valeriu Diaconu Gr.Corneliu Florea Marin Frențescu Gheorghe Postu Dionisie Toma Francisca Airinei Elenă Andronache Cornelia Bejan Constantin Carp Ion Galu Eugen Ghiorghiu Ioana Grigoraș Gheorghe Harnagea Valeriu Ilie Constantin Lupașcu Ion Marcu Vasile Păcuraru Nicolai Petrea Mihai Roșu Alexandru Sava Vasile Elevi particulari Boroș Vasile Băduleț Laurențiu Chirilă M.Mihai Luca
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Silvica Bălțatu Aneta Blinda Maria Bouleț Costache Ciobanu Rodica Costea Valentin Cozma Gabriel Cozma Mihai Diaconu Veronica Donici Virginica Harnagea Mady Horeic Aurica Mardare Mihai Mihu Ecaterina Mîndru Maria Mormincheș Aurelia Negru Maria Onică Costică Petraru Nicuță Păcuraru Mihai Postu Francisca Sîmbotin Maria Stan Constantin Stoica Coculeana Teodoriuc Doina Timircan Elenă Doina Tofan Lila Tomșa Ionel Trîncu Doina Vlasici Carmen Zurba Rica Pivniceru Florin Ailenei Marius Arhire Viorel Arteni Evelina Bejenaru Doina Beșleaga Valentina Blănaru Aurica Boboc Margareta Bodescu Vasile Carp
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Alină Tofan Monica Taga Ana-Maria Vlad Ovidiu Ibidem Clasa XII-a Filologie 1 Apostol Gh.George Felician Arhire F.Măriuca Balaur I.Bogdana Burciu E.Andreea Mihaela Buzdugan V.Vlăduț Calancea N.Simona Elenă Cătana Șt.Andreea Daniela Cătana I.Francisca Mariana Cioarec A.Șerban Ciubotaru I.Tatiana Cretu D.Elena Andreea Dieac V.Lucian Dima A.Sorin Alexandru Grecu S.Daniel Guțu Gh.Andreea Luca I.Ioana Murguleț J.Bogdan Petru Negru V.Gabriela Onea O.Ancuța Poghircă I.Loredana
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Țigănașu V. Ionuț Alexandru Toderașcu V. Oana Elenă Vasilache I. Gabriela Zaharia E. Cristina Mădălina Zaharia J. Roxana Georgiana Spînișteanu C. ElianDimitrie Clasa a XII-a Filologie 1 Diriginte Carmen Hodea Alexa E. Paula Georgiana Armanu I. Emiliana Artene V. Francisca Diana Bejan I. Gabriela Boțu Ț. Andreea Bratu D. Daniela Busuioc D. Loredana Alexandra Ciobanu M. LuciaLoredana Ciobanu V. Cristina Maria Ciornei M. Ioana Cojan A. Petruța Costin N. MariaMădălina Cozma D. Dorina Cătălina Dobrea J. Andrada Mihaela Folescu G.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Ketzenmacher, o casă mare, cumpărată de un țigan azi, care a dărâmat-o și a construit o alta (după cum se vede, bănățenii nu au apreciat faptul că În acea clădire și În acel loc am scris cele trei romane, primele, Francisca, În absența stăpânilor și Animale bolnave; instituțiile culturale, liceul „Brediceanu”, unde am absolvit zece clase și ai cărui profesori m-au exmatriculat Înainte de ultima, sau consiliul cultural local, după cum se vede, fiind În Întârziere cu conștientizarea unor fapte de creație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o distanță precaută, critică și uneori biciuitor ironică. Dar, prin toamna lui ’61, s-a Întâmplat un mic miracol, o „schimbare la față” a prietenului lui Nichita, Cezar și Mircea Ivănescu; smulgându-mi, Nichita, prima variantă neterminată a manuscrisului romanului Francisca, Într-o aproape disperată dorință de a ne apropia, de a-l convinge pe reticentul și extrem de exigentul amic că „Breban are, totuși, talent!”, Matei, Într-adevăr, a arătat, spre uimirea mea, o capacitate extraordinară de a-și Înfrânge prejudecățile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și, poate, au visat! - o literatură a clasei muncitoare, care să reflecte lupta de clasă, degenerescența burgheziei și a țărănimii demne, avute, și „victoria noii societăți”! Or, cum o spuneam și cum se știe, deja la finalul primului meu roman Francisca, care a primit premiul Academiei Române și s-a bucurat de o aproape unanimă critică pozitivă În presă, țăranul sărac, Cupșa, pe care actrivistul de partid Chilian vrea să-l ajute În sensul Îndoctrinării sale cu noile valori, În ultimele pagini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o ia pe gloriosul drum trasat de și mai gloriosul Întru anonimat partid comunist român, varianta idiș sau ebraică. Domnișoarele prezente au fost următoarele: „Fany Erlieb, Ety Erlieb, Cili Iacobsohn, Beia Mariesis, Mia Joseph, Iosefina Kaufman, Rosalia Schächter, Suzy Goldștein, Francisca David, Șeila Marcus, Carola Herșcovici, Leti Leibovici, Bianca Zilberman, Anny Fișterman, Ela Țipris, Emilia Weinberg”, dimpreună cu domnii tovarăși: „Izu Ciuraru, Aurel Schächter, Beno Schwartz, Iosef David, Hera Steimberg, Herman Alpern, Oscar Zilberștein, Herman Schwartz, Hari Caufman, Bercu Ițicovici, Micael
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Aurel Schächter și Iosefina Caufman; resortul administrativ - Herman Schwartz (B’nei Avodal), Liliana Reiter, Beia Moriesis și A. Wadler (Haș Hatair); resort cultural - Oscar Zilleștein, Any Fișterman (UTM) și Beno Schwartz; resort artistic - Izi Ciuraru (Haș Hatair), Fany Erlieb și Francisca David; resort presă și propagandă - Cili Iacobsohn, Hera Șteimberg (UTM) și Mia Iosef (Haș Hatair); resort asistență socială - Rozalia Schächter și Zuzi Goldștein; reprezentanți În CDE - Aurel Schächter și Iosefina Caufman; reprezentanți la Ateneu - Oscar Zilberstein și Fany Erlieb”. Precizăm
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ale Comitetului Central, în frunte cu: Ana Pauker, Constanța Crăciun, Dr. Florica Bagdasar, Maria Rosetti, Eugenia Rădăceanu, Coralia Călin, ing. Alexandra Sidorovici, Florica Mezincescu, Olimpia Țenescu, Ofelia Manole, Micaela Manasse, Liuba Chișinevschi, Stella Moghioroș, Tatiana G-ral Teclu, Magda Costea, Szekely Francisca, Emilia Bunaciu, Anuța Alexandru din Gălbinași Ilfov, Lotty Foriș, Ileana Micu, Marcela David, Constanța Georgescu, Niloș Ilona, Elisabeta Luca, Gabriela Bernaki, Dida Mihalcea, Szabo Etelka, Valeria Sadoveanu, Elena Tudorache, Sidy Toma, Ghizela Vass, Raluca Ripan, Marta Solomon, Mia Marian, Berekmeri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Damian Ureche, Vintilă Ivănceanu, Nicolae Ioana, Gheorghe Pituț, Miron Kiropol, Ana Blandiana, Corneliu Sturzu, Nicolae Prelipceanu ș.a. ori prozatorii Dumitru Radu Popescu (Vara oltenilor, Dor, Vânătoarea regală), Vasile Rebreanu (Casa), Nicolae Velea, Ion Brad (Descoperirea familiei), Al. Simion, Nicolae Breban (Francisca, Animale bolnave), Al. Ivasiuc (Vestibul), Tudor Ursu (Foaia de parcurs), Maria-Luiza Cristescu, Corneliu Omescu, Radu Petrescu, Mihai Pelin, Paul Goma ș.a. E de reținut și publicarea unor postume provenind din manuscrisele rămase de la Lucian Blaga, Ion Vinea (Lunatecii), Hortensia Papadat-Bengescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
literară!, Matei Călinescu, Lucian Raicu, Eugen Simion, mai tânărul, dar nu rareori exigentul În spiritul călinescian Nicolae Manolescu, Adrian Marino, cronicar ocazional, Mircea Martin -, care continuau unele semne Încurajatoare date de un Șerban Cioculescu, care mi-a lansat primul roman, Francisca, la care se adăugau, ezitant, spiritele vii, interesante, ale „marxizanților de primă oră” și care se angajaseră un pic cam intempestiv de partea echipei staliniste a lui Dej și Leonte Răutu: Paul Georgescu - descoperitorul și susținătorul la primii, dificilii pași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
chiar și cei din aparatul de stat, am ales „clișeul” romanului realist-socialist denaturându-i perfect conținutul, inoculând prozei ample, oficiale, „virusul” „artei burgheze”, pentru a vorbi în termeni staliniști. Prin primele mele trei romane, publicate în trombă an după an, Francisca, În absența stăpânilor și Animale bolnave, am reușit, cred eu, să zdruncin tipul de roman comunist, realist-socialist, dând un semnal pentru un alt tip de artă, profund diferit de cel oficial și în contradicție cu acesta, o artă ce tindea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ce tindea să se aproprie de experiențele majore ale marii arte occidentale și ruse, de un Dostoievski sau Th. Mann. Sigur, nu eram singurul! Nici nu aș fi putut „învinge” singur! 3 În toamna lui ’65 când am debutat cu Francisca locuiam în strada Nerva-Traian - mă aflam acolo de la venirea în București, în iulie ’52. Locuiam în același corp de clădire cu o familie de evrei, veniți din nordul Moldovei; cei doi bătrâni, dl și dna Ostfeld (numele lor se regăsește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mai curajoasă revistă literară. „Invitat” la București, pentru a fi rupt de mediul clujean, a fost iute marginalizat: prin „grija partidului”, dar și cu ajutorul neprecupețit al multor colegi mai puțin înzestrați și mult mai puțin onești! Înainte de a debuta cu Francisca, puțină lume și-a vârât nasul în manuscrisele mele, cu excepția poate a trei piese de teatru pe care le-am trimis la un concurs sau altul ori le încredințam unor secretari literari ai unor teatre bucureștene. Ele nu au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de comparatistică, cel mai relevant, cred eu, Cinci fețe ale modernității. Lui Matei îi sunt recunoscător până azi pentru multe, multe lucruri, nu numai scriptice; el a scris despre unele romane ale mele, cât era în țară, mi-a prezentat Francisca pe coperta a patra cu câteva fraze care „au scandalizat”, a organizat împreună cu directorul Vieții românești, marele critic Șerban Cioculescu, o masă rotundă tot în jurul Franciscăi, lansându-mi astfel cartea de debut cu brio. Deoarece, după trei ani de la acea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
text masiv și concluziv voi putea să-i schimb părerea despre capacitățile mele creatoare. Lucru ce s-a și întâmplat, cum o aminteam, după ce Matei mi-a citit primele o sută sau o sută-cincizeci de pagini ale primei variante din Francisca și a înțeles cu gravitate că reprezentam, la rându-mi, „o opțiune” valabilă în câmpul literar. Grigore Hagiu, un al doilea „maestru de moment” al lui Nichita, siluetă în dosul căreia Nichita se ascundea adesea maimuțărind cu extrem farmec „supunerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
miraculosul „spațiu” dintre războaie, spațiu de creație, valoare și stabilitate națională ce părea că ne salvează în sfârșit de un provincialism etern, de o blestemată incapacitate de „a intra în Europa”. Da, am avut succes, spre surpriza mea, spun, deoarece Francisca propunea, abordând clișeul unui „roman de uzină”, o altă scriitură epică și un alt tip de construcție romanescă ce făcea un arc peste decenii, înapoi, la sursele romanului cu adevărat modern românesc, din școala lui Eugen Lovinescu, „la psihologia citadină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
școli vulgar-naturaliste de sorginte sovietică, decenii la rând, în școli, manuale școlare, reviste și studii literare, ca și în conștiința largă a publicului. Iată de ce succesul Franciscăi nu a fost numai al meu! Dar și, evident, pentru „simplul fapt” că Francisca a fost urmată de alte romane ce propuneau, în esență, același stil, același „război cu naturalismul atotbiruitor”, ale mele, dar și ale altor câțiva colegi, nu mulți, din generația mea, un Sorin Titel, Ivasiuc, George Bălăiță sau unii ceva mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pur și simplu. Aș spune, ca să rezum: orgoliul de a fi „asemănător” cu ceilalți! Orgoliul de a fi în Istorie, în existență, orgoliul de a atinge ceea ce se cheamă adevărata „individualitate”, element constitutiv al profilului european. 6 Debutul literar, cu Francisca, ce a avut loc în septembrie ’65, a fost într-adevăr târzia și decisa mea intrare în maturitate. A fost „cadoul” existenței mele, Zeii „și-au adus aminte de mine” și... au fost darnici. Am avut ceea ce se cheamă succes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
spui - alta fumezi!”... (Probabil, junele fuma Marlboro...Ă. Sigur, toate acestea erau încă departe în anii când mă pregăteam să-mi public primul roman, acesta a fost însă prima și ultima oară când „am lucrat pe text”, cum se spune. Francisca s-a bucurat de vreo trei variante în cei patru-cinci ani când am conceput-o. Refuzând să debutez cu o carte de povestiri, cum a făcut toată „lumea bună” în proza română, de la Negruzzi și Sadoveanu la Bănulescu și Preda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
arta mea. (Cu Preda am dus prima bătălie - ea urma să se reitereze aproape în aceleași forme în fața manuscrisului Buneivestiri! - pentru a păstra integritatea romanului; el îmi pretindea să tai pur și simplu toate capitolele în care apărea eroina cărții, Francisca, și să las doar partea care-l avea în centrul acțiunii pe Cupșa, țăranul sărac ce vine din Ardeal să „facă un ban la București” pe care să-i trimită familiei, acasă, ins pe care Chilian, activistul, crede a-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de rațiuni „estetice”. Ca și Blaga, de altfel, denunțat de Beniuc în Pe muchie de cuțit ca „fascistoid”, fapt ce a avut ca urmare, o vedem azi, la dezgroparea arhivelor securității, punerea sa sub urmărire! 4 Când mi-a apărut Francisca, în toamna lui ’65, Nichita se afla la al treilea volum de versuri, Dreptul la timp. A venit cu mine într-o dimineață blândă, însorită de toamnă, asistându-l pe prietenul său și debutantul romancier, extrem de surescitat deoarece acesta primise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
România „socialistă”!Ă, contrazicea această primă intoxicare, a fost lansat, cu un succes, cred eu, cu mult peste așteptările acelor ofițeri care se ocupau cu „zvonuri”, varianta „colonelului de securitate” care... aș fi fost eu! 5 După primul succes, cu Francisca, am început să fiu luat „în serios” de lumea literară și am intrat în acel „culoar al gloriei” care a sucit mințile multor tineri de talent, la noi ca și aiurea. În prima iarnă după apariția romanului, m-am „eternizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]