1,246 matches
-
Bildungsroman care ar putea fi motorul acestei cărți, focalizând pe formarea în spiritul doctrinei și a vieții religioase a unui tânăr călugăr (nimeni altul decât autorul-narator, cel "smuls din liniștea schitului de către tatăl meu") dat în grija altuia mai învățat, franciscanul Guglielmo, "(William în limba lui) din Baskerville, care pornea o misiune ce avea să-l ducă să vadă orașe faimoase și abații străvechi". Urmează apoi romanul propriu-zis, a cărui structură e împărțită pe zile (bineînțeles șapte la număr, din nou
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
tezei de doctorat în istorie, pe care am susținut-o la 20 martie 2007 la Facultatea de Istorie a Universității București. Pentru materializarea acestei lucrării doctorale îi aduc mulțumiri lui Dumnezeu și Maicii Sfinte pentru tot harul, familiei mele, preoților franciscani Petru Albert și Anton Demeter etc. pentru inițiativa, sprijinul și susținerea netă și cordială; Provinciei Franciscane din Moldova (România) pentru înlesnire; pr. Martin Cabalaș, parohia catolică Bucureștii-Noi, și surorilor Institutului Sfintei Fecioare Maria, azi Congregația lui Isus, din Popești-Leordeni (Ilfov
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de asemeni, fără odihnă". Cancelarul Germaniei povestește el însuși că provine dintr-un mediu "profund "negru", adică de factură catolică"8. Oscar Luigi Scalfaro, președintele Republicii italiene, absolvent al Universității Catolice Sacré-Coeur de la Milano, fost conducător al Acțiunii Catolice, terțiar franciscan, colaborator al ordinului înființat de Jean Bosco, cerea Fecioarei în discursul ținut la Camera Deputaților cu ocazia învestiturii sale, "protecție și curaj". El cerea dreptul ca omul politic să rămînă fidel convingerilor sale religioase dar, spune el, "nimeni nu poate
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
dușmănoase sub acoperirea religiei sunt următoarele: - bisericile cultelor legale și casele de rugăciuni ale tuturor cultelor; - mănăstirile și schiturile care aparțin cultelor legale, precum și altele care aparțin unor culte tolerate (stiliști) ori care au aparținut unor ordine și congregații interzise (franciscani); - locuințele sau locurile de muncă ale unor persoane fanatice care fac parte din sectele sau grupările religioase ilegale, unde există suspiciuni că se țin adunări clandestine, se multiplică ori se depozitează literatură mistică și ostilă, se află aparate, materiale necesare
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Pretutindeni unde merge el este supravegheat de jandarmi și oamenii regimului. Este însă greu să-1 surprindă asupra vreunui fapt concret, căci știe să ascundă subînțelesul frazelor sale în texte biblice.” Notă, 27.07.1948: „În fiecare marți seara, la biserica franciscanilor situată în Piața Carolina din Cluj, au loc predici religioase ținute de preoții și călugării acestui ordin. Unul dintre cei mai fervenți predicatori este V.V. Acesta a vorbit în ziua de 20.07 orele 19, despre „iubirea lui Dumnezeu.” Întreaga
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
sînt renunțarea la botezul cu apă al „romanilor” (Înlocuit printr-un „botez al Cărții”), contestarea valorii operelor de binefacere, și (potrivit unui izvor datînd de la 1454) refuzul de a face vreun jurămînt 65. Lucrarea Dubia ecclesiastica (ulterioară anului 1373) a franciscanului Barthélemy d’Auvergne, vicar al ordinului În Bosnia (1366-1375), confirmă respingerea botezului, adăugînd că bosniacii neglijează taina căsătoriei, luîndu-și o soție cu simpla condiție ca ea să-i fie credincioasă soțului. Toate acestea par să semene cu legile etnice ale
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Cu excepția manuscrisului glagolitic, care ar putea să se inspire dintr-un izvor bizantin referitor la bogomili, mărturiile În legătură cu dualismul ori pseudodualismul „patarinilor”, cum au fost numiți 66, sînt foarte tîrzii. Una dintre acestea provine de la Iacob de Marchia, vicar al franciscanilor În Bosnia (1435-1438), prin intermediul unui compendiu al scrierii sale Dialog Împotriva maniheenilor din Bosnia, compendiu redactat tîrziu, În 1697, pentru canonizarea autorului 67. Confirmînd respingerea de către „creștinii” bosniaci a sfintelor taine și a dogmei transsubstanțierii, compendiul adaugă: De creatione visibilium
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
antici polis-ul era atomul social, la moderni devine individul, chiar dacă și individul propovăduiește fraternitatea, întemeiată pe dragostea în și prin Hristos. Heraldul și fondatorul pozitivismului, al nominalismului și al subiectivismului în drept, ca premise ale individualismului, este considerat scolasticul franciscan, care a trăit în secolul al XlV-lea, William Occam. Ideile sale vor fi dezvoltate de Luther, bine consiliat se pare de cabalistul Reuchlin. Dar societatea nu a în-cetat să fie holistă. Considerînd biserica drept adunarea credincioșilor, Calvin propovăduiește dominația
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Atestările documentare ilustrează, în același timp, că în privința organizării regimului reprezentativ, a stărilor și adunărilor acestora, înaintea Angliei se află Regatele spaniole. Când se discută despre influențe, este necesar să fie puse în discuție și adunările ordinelor religioase, îndeosebi ale franciscanilor și dominicanilor, ale ordinelor militare, cum sunt cele ale cavalerilor Templieri și Ospitalieri 32. Împărțirea lor în trei clase (cavalerii nobili, soldații de rând și capelanii) reprezintă o primă formă a celor trei "stări" pe care le regăsim în formula
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
A patra etapă a periplului nostru este consacrată unei lumi pe care lumea creștină a ras-o de pe fața pămîntului. După victoria totală a lui Hernan Cortes asupra imperiului aztec (1521), călugări veniți din Spania încearcă să reconstituie lumea dispărută. Franciscanul Fray Bernardo de Sahagun scrie Istoria generală a lucrurilor din Noua Spanie care include codexul din Florența, ansamblu de mărturii culese de călugărul etnograf între 1550 și 1555. Citatul următor face parte din cartea a XII-a, consacrată povestirilor aztece
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
pildă, a pornit construcția propriei sale citadinități plecând de la o simplă așezare rurală, întemeiată la sfârșitul secolului al XII-lea sau, conform altor surse, la începutul secolului următor. La sfârșitul secolului al XIII-lea, stabilirea ordinelor mănăstirești ale dominicanilor și franciscanilor precum și sosirea altor coloniști meșteșugari au impulsionat procesul de urbanizare. Astfel, localitatea va fi menționată documentar sub forma de Civitas de Segusvar în anul 1367, iar zidul și turnurile de apărare vor fi construite abia în a doua jumătate a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Nicot de Villemarin (fig.1.1), oferă pentru prizat reginei Caterina de Medici Nicotiana Tabacum ("iarba reginei") (fig.1.2) atribuindu-i calități de leac antimigrenos. Tabagismul cronic se va constitui într-unul dintre principalii factori de risc cardiovasculari. Călugărul franciscan André Trevet va revendica prioritatea de a aduce încă din 1556 în Europa "iarba dracului". Amputația coapsei (fig.1.3), singura soluție “terapeutică” a epocii pentru leziuni arteriale ale membrelor inferioare a rămas multă vreme în prim-planul arsenalului “terapeutic
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de etape prin care diminuează distanța dintre el și altul, adoptând, lent și cu dificultăți, elemente specifice celuilalt și renunțând la unele proprii. Todorov consideră că acest fenomen este bruiajul identității și-l exemplifică făcând apel la relația dintre călugării franciscani și indieni, susținând că primii, "fără a renunța vreodată la idealul lor religios și nici la obiectivul lor evanghelizator, adoptă cu ușurință modul de trai al indienilor; în fapt, într-o strânsă interdependență, mișcarea inițială de identificare facilitează asimilarea în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
învățătorul Drecin menționează dar pe care nimeni nu a putut să îl localizeze. Se presupune că această mănăstire a fost construită de catolici în preajma secolului al XV-lea cu scopul de catolicizare a ereticilor. Se cunoaște faptul că ordinul călugăresc franciscan a primit îngăduința de a ridica câte o mănăstire în apropierea „punctelor de lucru”. Este important de subliniat că nu există dovezi pentru aceasta și totul este din auzite și bazat pe presupuneri. „Valul Roman” datează din secolele IV - V
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
de matură pentru a accepta reînnoirea. Alături de clerul regular și structurile parohiale tradiționale, Ordinele mendicante veneau cu o nouă formă de slujire a cărei influență nu a încetat nicicând. Marina Warner, făcând referință la mișcarea franciscană, spunea printre altele: „Spiritul franciscan continuă să fie considerat de agnostici și atei, dar și de creștini, ca cea mai genuină expresie a învățăturii lui Cristos aprobată vreodată de Vatican”. În afara Scrierilor Sfântului Francisc și a operelor hagiografice redactate în ambientul franciscan, care au fost
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
printre altele: „Spiritul franciscan continuă să fie considerat de agnostici și atei, dar și de creștini, ca cea mai genuină expresie a învățăturii lui Cristos aprobată vreodată de Vatican”. În afara Scrierilor Sfântului Francisc și a operelor hagiografice redactate în ambientul franciscan, care au fost deja publicate în limba română aproape în mod integral, există numeroase alte izvoare ce ne oferă o cantitate însemnată de informații suplimentare despre viața Sfântului Francisc și despre începuturile mișcării inițiate de el. Majoritatea acestor mărturii nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
este cu atât mai semnificativă, cu cât proveniența lor este mai variată; unele sunt desprinse din paginile cronicilor vremii, altele provin din interiorul familiei franciscane, iar a treia categorie ne este oferită de documentele Curiei Romane referitoare la tânărul Ordin Franciscan. Volumul de față, realizat prin bunăvoința și colaborarea câtorva frați, cuprinde o bună parte dintre cele mai semnificative mărturii. Ultimele cercetări efectuate în diverse arhive și biblioteci au scos la iveală noi documente menite să întărească sau să completeze informațiile
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
frați, cuprinde o bună parte dintre cele mai semnificative mărturii. Ultimele cercetări efectuate în diverse arhive și biblioteci au scos la iveală noi documente menite să întărească sau să completeze informațiile deținute până în prezent cu privire la Sfântul Francisc și la Ordinul Franciscan. Noile date vor fi adăugate acestei secțiuni în varianta finală a Izvoarelor franciscane. Pr. conf. univ. dr. Ștefan Acatrinei CUVÂNT ÎNAINTE Această secțiune a Izvoarelor Franciscane este amplă; autorii sunt numeroși iar lucrările pe care le conține sunt foarte diferite
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
continuarea operelor referitoare la biografia fondatorului - numeroasele mărturii scrise (nu toate, evident) ce s-au putut găsi despre Sfântul Francisc și frații minori. Ele cuprind perioada de timp de la începutul fraternității până la dezvoltarea Familiei Religioase (Religio) și ulterior a Ordinului Franciscan până în secolul al XIII-lea, iar în unele cazuri, chiar și până mai târziu. Se au în vedere, așadar, texte foarte diverse; de la cronici complete la scrisori, de la părți ale lucrărilor de dimensiuni mai mari la informații de câteva rânduri
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
externe Ordinului Fraților Minori, de o discuție aprinsă ce a avut loc în perioada anilor șaizeci și șaptezeci ai secolului al XX-lea, perioadă în care a fost publicată prima ediție a Izvoarelor Franciscane (1977). Din moment ce lunga dezbatere asupra „fenomenului franciscan” (questione francescana) - despre care s-a tratat în secțiunea anterioară - demonstrase deja că toate biografiile Sfântului Francisc erau parțiale, unii istorici au considerat că, pentru înțelegerea vieții Sfântului din Assisi și a primilor ani ai fraternității sale, era mai bine
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
folosirea unor amintiri despre fapte petrecute cu zeci de ani în urmă. De asemenea, trebuie ținut cont și de faptul că nu toate mărturiile care i se atribuie sunt cu certitudine ale sale. Se poate obține o imagine a fenomenului franciscan din varietatea acestor mărturii? În mod cert, așa ceva este posibil, chiar dacă este vorba de o imagine parțială. Există chiar două imagini: una anterioară canonizării lui Francisc, cealaltă, ulterioară. Imaginea „fratelui” Francisc Tânărul grup franciscan, însuflețit de fervoare, ce amintea de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
poate obține o imagine a fenomenului franciscan din varietatea acestor mărturii? În mod cert, așa ceva este posibil, chiar dacă este vorba de o imagine parțială. Există chiar două imagini: una anterioară canonizării lui Francisc, cealaltă, ulterioară. Imaginea „fratelui” Francisc Tânărul grup franciscan, însuflețit de fervoare, ce amintea de apostoli și biserica timpurie, era privit cu interes și admirație înainte de canonizare (Iacob din Vitry, în 1216, Cronica Sfântului Martin de Tours, Roger de Wendover), cu toate că, uneori, privațiunile lor pot părea excesive (Boncompagno de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ceea ce Sărăcuțul nu a spus niciodată despre sine, nici nu a vorbit vreodată de imitație - iar mai apoi de alter Christus, adică un al doilea Cristos. Izvoarele care vorbesc despre Francisc, mai concis sau mai detaliat, externe sau interne Ordinului Franciscan, sunt influențate toate de această nouă situație. Unele oferă rezumate ale biografiei sale, bazate de obicei pe operele biografice oficiale ale lui Toma de Celano și Bonaventura, în funcție de perioada în care sunt redactate (doar două dintre izvoarele non-franciscane prezentate aici
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de origine și amploare, reprezintă o mărturie a diferitelor aspecte ale dezvoltării rapide a Ordinului Fraților Minori. Această dezvoltare a fost primită cu satisfacție sau tulburare, cu bucurie sau reticență de cei care nu erau și nici nu au devenit franciscani; ea a fost de cele mai multe ori motiv de mândrie pentru cei care erau franciscani, însă mai puțin preocupați să trăiască astfel, cel puțin în textele acestei secțiuni. Dezvoltarea Ordinului, răspândirea și cunoașterea progresivă a istoriei fondatorului Francisc de Assisi și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Ordinului Fraților Minori. Această dezvoltare a fost primită cu satisfacție sau tulburare, cu bucurie sau reticență de cei care nu erau și nici nu au devenit franciscani; ea a fost de cele mai multe ori motiv de mândrie pentru cei care erau franciscani, însă mai puțin preocupați să trăiască astfel, cel puțin în textele acestei secțiuni. Dezvoltarea Ordinului, răspândirea și cunoașterea progresivă a istoriei fondatorului Francisc de Assisi și a cultului său este cadrul general în care trebuie văzute mărturiile prezente aici. Atât
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]