19,543 matches
-
istorie a perioadei de tranziție de după căderea regimului comunist și - aproape că nu mai e cazul să o spun - foarte multă poezie. Nu în ultimul rînd Mortido poate fi citit, așa cum sugerează Liviu Antonesei, ca o incitantă poveste polițistă. Fiecare frază a acestei cărți are sensuri multiple, trebuie citită și recitită, observată la microscop pentru a i se putea descifra toate înțelesurile. Mortido este un roman paradoxal. În paginile sale ludicul, gratuitatea, pitorescul (mai ales la nivelul expresivității), o oarecare superficialitate
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
după val, de milenii, în spațiul „carpato-danubiano-pontic”. Tot mai mulți tineri, încurajați din răsputeri adeseori de propriile familii, se orientează în zilele noastre către emigrare după școlarizarea temeinică efectuată în țară. Depre aceste fenomene îngrijorătoare s-au scris/spus multe fraze în ultimul deceniu. Dacă însă au curs pînă acum destule valuri de proteste în mass-media pe tema poluării solului și a apelor patriei, nu țin minte să fi auzit mai mult de două-trei voci ale lucrătorilor din acest domeniu al
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
în glumă. Pe de altă parte însă, la o privire atentă se observă că dincolo de lexicul provenit din fondul principal de cuvinte al limbii de lemn din perioada ceaușistă („atmosfera efervescentă și fecundă”, „angajare poetică”, „marele angajament istoric al țării”), frazele sunt complet ambigue la nivelul judecăților. Nu e deloc clar dacă formularea „epocă bogată în valențe prezente și posibilități latente” spune ceva despre respectivul timp prezent și, mai ales dacă spune ceva de bine așa cum s-ar putea crede din
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
spune ceva de bine așa cum s-ar putea crede din sonoritatea bombastică a cuvintelor. Luați fiecare cuvînt în parte, cîntăriți-i atent sensurile și vedeți dacă în final înțelegeți ce vrea să spună tînăra poetă. Singura formulare clară din cele două fraze citate este că „epoca... are poezia pe care o merită și care o reprezintă”. Ceea ce, în fond este la fel de ambiguu. Voluntar sau involuntar, Magda Cârneci reușește performanța de a răspunde cu exaltare și prolixitate la întrebare fără a spune absolut
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
problema?! A doua: nu numai că n-a făcut nimic, dar acuzatorul său public nici nu-l bănuie capabil de așa ceva (textual: „Chiar îl cred de bună credință”). Citesc și recitesc, însă nu pot accede la rădăcinile adâncii aserțiuni. Împart frazele în propoziții, le analizez gramatical și stilistic, le compar, le reordonez grafic. Nimic. Sensul continuă să-mi scape. Ardeleanul bănățenizat din mine mai primește o palmă de la ardeleanul bucureștenizat: știam eu că munca intelectuală e grea, trebuia să rămân, asemeni
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
vechile scrieri ale autorului, despre o parțială pierdere a suflului epic), Fric este, indiscutabil, unul dintre cele mai izbutite romane apărute la noi în ultima vreme, strălucind mai cu seamă prin detalii șlefuite îndelung, prin stilul de-acum inconfundabil al frazelor cu întorsături arhaice și falduri înșelătoare. Volumul de față mai cuprinde cîteva povestiri, multe dintre ele în stil Academia Cațavencu (Noapte de februarie, publicată inițial chiar în paginile României literare, Sîc, sîc, biscuit!, Kenya mon amour, Doamnele îndrăgostite vin din
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
Breban în cealaltă biata fată își continuă corvoada pînă cînd, ca într-o proză suprarealistă, este strivită izbăvitor sub roțile unei mașini. Tonurile minore în care naratorul prezintă tragedia îngroașă aspectul de fapt divers, lipsit de importanță și amintesc prin fraza sacadată și umorul absurd pe care îl degajă (voluntar sau involuntar) de faimosul preambul al filmului Amélie: „...închide cărțile și caietul și se lasă pe speteza scaunului, vizibil surmenată. Se întinde pe pat. Oftează. Adoarme. Visează ultimul cuvînt, zvîrcolindu-se. Apoi
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
glume și jocuri de cuvinte (foarte bune de altfel, altminteri nu le-aș fi reținut) se repetă întocmai în mai multe articole, ceea ce dă cititorului sentimentul că este un elev repetent care aude încă o dată glumele profesorului în anul următor. Fraza „toți înțelegeam însă, la vremea aceea că stihuri atît de scălîmbe nu puteau avea decît un singur autor, prea modest ca să-și afișeze paternitatea (este vorba de contribuția lui N. Ceaușescu la versurile tricolorului - n.n.), dar destul de puternic ca să și-
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
Constantin Țoiu Prietenia este întâi și întâi certitudine, ceea ce o deosebește de iubire. Fraza unei mari prozatoare, dar și a unei femei subtile, probabil des înșelată, o femeie-bărbat. Am numit-o pe Marguerite Yourcenar... În prefața la Alexis sau Tratatul despre zădărnicia unei lupte, autoarea vorbește de... L’acoustique du livre, traduc restrictiv prin
Acustica unei cărți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13597_a_14922]
-
pentru cititor o invitație la dialog, îl obligă la formularea propriilor sale opinii, convergente sau divergente cu cele ale autorului. Ne place sau nu ne place scrisul lui Andrei Pleșu, îi împărtășim sau nu opiniile, un lucru este cert: fiecare frază a sa are meritul incontestabil de a da de gîndit. Citindu-l pe Andrei Pleșu este imposibil să nu îți pui întrebări, să te (mai) lași adormit de legănatul ideilor de-a gata sau să (mai) fii o cantitate neglijabilă
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
un singur solstițiu.// Am ajuns de unde am plecat. O câmpie”. Valoroasă este, în suita Scrisorilor din cer, secvența a patra, celelalte așteptând revederi cu îmbunătățiri, care uneori, cum spuneam pe la început, s-ar întâmpla doar printr-o schimbare a topicii frazei, a schimbării poziției versurilor în poem, astfel, sau în așa fel încât tensiunea să nu scadă, demonstrația să nu se bifurce și să se rarefieze în anemii și presupuneri. Pentru cel ce se crede nevăzut, neauzit și nebăgat în seamă
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
că eram frumoasă, vedeam în ochii bărbaților pofta să se culce cu mine, aproape că le auzeam gîndurile cînd își făceau planuri cum să mă fută.” (p. 12) Întrebarea care se pune este pentru cine vorbește protagonista în această ultimă frază? Pentru iubitul ei (limbajul e cam dur), pentru cititorii romanului (iarăși se puteau găsi vorbe mai puțin fruste) sau pentru ea însăși? Începutul cărții pare să indice că cel căruia îi sunt adresate cuvintele Ligiei este Popeye, dar poate fi
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
mai puternice și la îndemână, fără efort intelectual; apoi, lumea și-a modificat să nu zicem scara de valori, ci prioritățile, vectorii de interes; apoi, codul dominant și mijlocul dominant de comunicare par să se fi schimbat și ele: în loc de frazele cărții, limbajul computerului, în loc de cuvânt, imaginea, în loc de cartea însăși, ecranul computerului sau al televizorului. Aceste mutații țin de un anumit moment istoric și sunt inevitabile. Evitabile însă pot fi urmările lor nefaste asupra literaturii unei țări, evitabile dacă lucrurile acolo
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
înșeală, niște fundamentaliști din conducerea de partid și de stat au vrut să pună la cale o fărădelege care să-i îndepărteze pe scriitori de conducerea de partid și de stat. Și au inventat pretextul “meditației transcendentale”. După două-trei asemenea fraze, ia în mînă unul dintre dosare și citește încă și mai în viteză și dînd drumul cuvintelor fără să le atingă, ca pe niște bule, ușoare, elastice, imposibil de urmărit. Mi se pare că recunosc totuși documentul din Cartea albă
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
prin alte întrebări și mi-a împovărat spaimele cu propriile sale spaime. Sau măcar cu cele ale apropiaților săi. Începuse prin a mă asculta în tăcere. Dacă nimic din ce-i spuneam eu nu părea să-l surprindă, cu fiecare frază a mea se făcea însă tot mai gînditor, părînd oarecum covîrșit. Cînd am terminat, mi-a cuprins mîinile într-ale sale: “Mi-ai vorbit ca unui frate. Acum îmi voi deschide și eu inima în fața ta. Motivele călătoriei mele nu
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
popor străvechi din Europa și trebuie să cultivăm acele simboluri care ne amintesc străvechimea noastră", așa cum o fac francezii, italienii, germanii" ( "Mica soră latină"). Este greșit a invoca o tradiție de câteva sute de ani și a trata cu ironie frazele în care intră Decebal și Traian. Va adânci această idee în Istoria literaturii române: "Suntem niște adevărați autohtoni de o impresionantă vechime". Noi nu suntem primitivi, ci bătrâni". "Creangă arată contemporaneitatea civilizației noastre cu cele mai vechi civilizații din lume
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
în afirmarea unei mari încrederi în literatura română, despre care vorbește cu efectivă mândrie. După ce desenează harta poporului român, a României Mari, prin creatorii ei cei mai semnificativi, unii, strălucite spirite tutelare ale nației, el încheie Prefața citată cu admirabila frază: "Și după toate, după o prea lungă desconsiderare de noi înșine, e timpul de a striga cu mândrie, împreună cu Miron Costin: «Nasc și în Moldova oameni»" Reluând mai târziu, după 23 aug. 1944, conceptul de specific, G. Călinescu va veni
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
dreptate este în privința lipsei interesului pentru lectură, cu atât mai gravă și mai întristătoare azi: "Cu cât individul e mai bogat, cu atât citește mai puțin. Milionarul respinge revista obraznic, săracul o primește cerând reducere" ( De ce nu se citește, 1939). Fraza parcă e scrisă în anul 2000 Critica, ce uneori pare excesivă, are și o contrapondere a calităților, care pot fi și ele, unele, discutabile: românii sunt discreți, răbdători, ființe sociabile. Deși nu-i lipsește umorul, românul "e serios, măsurat. Zeflemeaua
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
că a avut o aventură și cu Troțki, în perioada exilului său mexican: este picant să-l vezi pe marele teoretician/revoluționar în pat cu o femeie pătimașă ca Frida, șoptindu-i vorbe dulci și-apoi trecînd la dictarea unor fraze care încep cu democrația socială... Dincolo de partea anecdotică, filmul lui Julie Taymor este un exemplu fericit de cum poate fi pusă, pe ecran, o personalitate artistică atît de colorată ca Frida: fără prudențe inutile, fără timorări castratoare, cu imaginație și panaș
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
uman și mai inteligent. Și avea spirit fin, de bună companie. Obține ceea ce își dorește prin prefăcătorie și printr-un fel de inteligență. Cu totul altfel decât ciocoii de astăzi. În orice caz, eu sunt molipsit de Filimon. Iată o frază scrisă de mine, dar influențată de el: Prefăcătorii bărbătești, zise Eleonora șeroina mea, o celebră actrițăț, atingând cu o mănușă a ei, ce mirosea a patchouli, obrazul proaspăt ras al lui Costel Jurubiță.. Îți spun aceste lucruri, niște indiscreții de
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
colț sălbatic al planetei. Himalaya, rândurile scrise în amintirea lui... De meditat de asemeni asupra Asiei lipsită de cavalerism și de milă creștină. Mila, ca o contrazicere a triumfului biologic. Politețe feroce ascunzând o cruzime, o agresiune atent pregătită. Și fraza asta între ghilimele strecurată între celelalte însemnări: "Experiența ne învață că partidul își ascunde întotdeauna intențiile îndărătul câte unui front popular." Cred că e din Petru Dumitriu. ( Adaug în 1990 sau Frontul salvării naționale, plus ca change plus c’est
Rugăciune pe o carapace de broască țestoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13770_a_15095]
-
Mircea Constantin Prosper Mérimée - 200 E o prejudecată că a fi stilist înseamnă să încarci frază în broderii infinite ale limbii, să mimezi lucrătura de orfevru pînă la iluzorii străluciri lingvistice. Le style c’est l’homme, si expresia aceasta e adevărată în toată nuditatea ei, nedezmințita în nici o epocă de la antichitate pînă la Tel-Quel-iști. Într-
O condamnare a vanității by Mircea Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13778_a_15103]
-
pe toți mai buni. l Fiindcă e vorba despre Dilemă, Cronicarul ține să amintească neapărat și rubrică Simonei Sora, unul din cei mai buni critici tineri de azi. Cronicile ei literare se orientează bine în ansamblul literaturii contemporane și au fraze clare, judecați argumentate, culoare cît trebuie: chiar te lămurește despre ce e vorba în carte, daca te interesează și merită s-o cumperi (sau s-o împrumuți). l Revista HIPERION - CAIETE BOTOȘĂNENE nr. 2 are o secțiune dedicată scriitorilor români
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
profesori consideraț buni au dictat comentarii pe care elevii urmau să le învețe și să le reproducă. Plagiatul era deci nu numai recomandat, dar chiar impus. Judecata morală suspendată sau inversată: cel plagiat ( profesorul), era mulțumit să-și vadă propriile fraze reproduse cît mai exact. Mă îndoiesc că multor elevi li s-a spus foarte clar că e interzis nu numai să copieze după colegul de bancă, după fițuici sau cărț deschise sub bancă, dar și să învețe pe de rost
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
și că îmi va permite să cresc profesional" ( jobsite.ro). Cea mai teribilă inadecvare stilistică mi se pare însă cea produsă de pătrunderea nestingherită a cuvîntului-clișeu în limbajul bisericesc. Cel puțin în cîteva texte noi arhivate în Internet putem citi fraze de genul: "Proximitatea Părintelui Teofil este o provocare și un îndemn. Părintele Teofil este o provocare deoarece este un model viu, dinamic și statornic în ce privește viața duhovnicească" ( biserica.org); "Învierea Domnului Isus Cristos este nu numai un fapt incontestabil, ci
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]