279 matches
-
În frazeologie, o unitate frazeologică, un frazem sau un frazeologism este o îmbinare mai mult sau mai puțin fixă de cuvinte care se opune prin această caracteristică îmbinării libere de cuvinte. În legătură cu această noțiune nu există o viziune unitară printre cercetători, fiind controversate denumirile diferitelor
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
un frazeologism este o îmbinare mai mult sau mai puțin fixă de cuvinte care se opune prin această caracteristică îmbinării libere de cuvinte. În legătură cu această noțiune nu există o viziune unitară printre cercetători, fiind controversate denumirile diferitelor tipuri de unități frazeologice, definirea acestor tipuri, delimitarea lor unele de altele și clasificarea lor. Pentru diversele îmbinări de cuvinte parțial sau total fixe se întâlnesc o mulțime de termeni. Pe de o parte, sunt folosiți mai mulți termeni pentru același tip de îmbinare
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
pentru același tip de îmbinare, pe de altă parte - un singur termen pentru mai multe tipuri. În literatura română de specialitate au fost repertoriați, în ordine alfabetică: aforism, citat celebru, clișeu, clișeu lingvistic, colocație, comparație proverbială, compus, eponim, expresie, expresie frazeologică, expresie idiomatică, expresie la modă, expresie perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. În lucrări franceze, Kocourek (1982) a găsit 27 de asemenea termeni. Tot în limba franceză, diverși autori citează din lucrări ale altora sau folosesc ei înșiși și mai mulți
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. În lucrări franceze, Kocourek (1982) a găsit 27 de asemenea termeni. Tot în limba franceză, diverși autori citează din lucrări ale altora sau folosesc ei înșiși și mai mulți alți termeni În engleză, Kocourek (1982) a inventariat 15 termeni. În
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
câteva tipuri, de exemplu „parimie” (vezi mai jos secțiunea Parimii), și alții care îi înglobează pe toți. Dintre aceștia, cel mai frecvent se folosesc: Nu toți cercetătorii sunt de acord cu ce îmbinări de cuvinte ar trebui studiate ca unități frazeologice. Dintre cele enumerate mai sus, unii exclud citatele, proverbele, zicalele, maximele, sentințele, formulele de poveste, pe când alții le includ printre acestea. Unii ligviști includ printre unitățile frazeologice și așa-numitele în franceză "phrasème pragmatique" („frazem pragmatic”), "pragmatème" („pragmatem”), "énoncé lié
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
sunt de acord cu ce îmbinări de cuvinte ar trebui studiate ca unități frazeologice. Dintre cele enumerate mai sus, unii exclud citatele, proverbele, zicalele, maximele, sentințele, formulele de poveste, pe când alții le includ printre acestea. Unii ligviști includ printre unitățile frazeologice și așa-numitele în franceză "phrasème pragmatique" („frazem pragmatic”), "pragmatème" („pragmatem”), "énoncé lié à une situation" („enunț legat de o situație”), "expression liée" („expresie legată”), "formule situationnelle" („formulă situațională”) sau "phrase situationnelle" („propoziție/frază situațională”), care au făcut inițial numai
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
a lingvisticii, pragmatica. În categoria parimiilor, din care fac parte tradițional proverbele, dictoanele, aforismele, maximele și sentințele, unii cercetători includ și devizele și sloganurile comerciale și politice sau sociale. Sunt mai mulți lingviști care au încercat o clasificare a unităților frazeologice. A. P. Cowie propune următoarea clasificare: Granger și Paquot (2008) fac o clasificare ținând seama și de alte clasificări, inclusiv cea a lui Cowie: Stabilirea tipurilor de unități frazeologice și delimitarea acestor tipuri unul de altul este de asemenea controversată. Este
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
sociale. Sunt mai mulți lingviști care au încercat o clasificare a unităților frazeologice. A. P. Cowie propune următoarea clasificare: Granger și Paquot (2008) fac o clasificare ținând seama și de alte clasificări, inclusiv cea a lui Cowie: Stabilirea tipurilor de unități frazeologice și delimitarea acestor tipuri unul de altul este de asemenea controversată. Este tipică pentru aceasta discuția în jurul noțiunilor „expresie” și „locuțiune”. Unii lingviști le consideră sinonime, alții le disting prin caracterul figurat al primei față de lipsa acestuia în cazul celei
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
de asemenea controversată. Este tipică pentru aceasta discuția în jurul noțiunilor „expresie” și „locuțiune”. Unii lingviști le consideră sinonime, alții le disting prin caracterul figurat al primei față de lipsa acestuia în cazul celei de-a doua, admițând că ambele sunt unități frazeologice, iar alții le disting excluzând totodată locuțiunile din domeniul frazeologiei, deoarece acestea sunt echivalente ale unor părți de vorbire. Diferiții autori sunt de acord cu faptul că tipurile de unități frazeologice diferă în primul rând prin gradul lor de fixitate
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
celei de-a doua, admițând că ambele sunt unități frazeologice, iar alții le disting excluzând totodată locuțiunile din domeniul frazeologiei, deoarece acestea sunt echivalente ale unor părți de vorbire. Diferiții autori sunt de acord cu faptul că tipurile de unități frazeologice diferă în primul rând prin gradul lor de fixitate. Acest grad depinde de frecvența folosirii îmbinării de cuvinte care îi stă la bază. Fixitatea este privită din trei puncte de vedere: Gama unităților frazeologice merge de la cele cu gradul cel
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
cu faptul că tipurile de unități frazeologice diferă în primul rând prin gradul lor de fixitate. Acest grad depinde de frecvența folosirii îmbinării de cuvinte care îi stă la bază. Fixitatea este privită din trei puncte de vedere: Gama unităților frazeologice merge de la cele cu gradul cel mai mic de fixitate din unul din aceste puncte de vedere, din două sau din toate trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate. Gradul de fixitate este diferit și în cadrul unor tipuri de
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
de la cele cu gradul cel mai mic de fixitate din unul din aceste puncte de vedere, din două sau din toate trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate. Gradul de fixitate este diferit și în cadrul unor tipuri de unități frazeologice, de aceea este dificilă delimitarea diferitelor tipuri. Unitățile frazeologice cu cel mai mic grad de fixitate sunt numite de unii lingviști colocații, frecvente atât în limbajul obișnuit, cât și în limbajele de specialitate. Colocația este o îmbinare de cuvinte compozițională
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
din unul din aceste puncte de vedere, din două sau din toate trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate. Gradul de fixitate este diferit și în cadrul unor tipuri de unități frazeologice, de aceea este dificilă delimitarea diferitelor tipuri. Unitățile frazeologice cu cel mai mic grad de fixitate sunt numite de unii lingviști colocații, frecvente atât în limbajul obișnuit, cât și în limbajele de specialitate. Colocația este o îmbinare de cuvinte compozițională, adică acestea apar cu sensul lor individual și în
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
a modifica o lege", "a face legea", "a respecta legea", "a se supune legii". Față de exemplele anterioare există și îmbinări semantic mai opace, în care numai unul din componente se folosește cu sensul propriu, și care se apropie de unități frazeologice cu fixitate mai mare. Astfel este, de exemplu, "frousse bleue" „frică mare” (literal „frică albastră”), în care numai adjectivul de culoare "bleue" poate fi asociat cu "frousse". Unii lingviști numesc asemenea îmbinări tot colocații, dar se întâlnește pentru acestea și
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
mai mare. Astfel este, de exemplu, "frousse bleue" „frică mare” (literal „frică albastră”), în care numai adjectivul de culoare "bleue" poate fi asociat cu "frousse". Unii lingviști numesc asemenea îmbinări tot colocații, dar se întâlnește pentru acestea și termenul expresie frazeologică, pentru care se dau exemple ca "noapte albă" și "șoarece de bibliotecă". Tot printre acestea s-ar include și comparațiile în care comparatul este folosit cu sensul său obișnuit: "lung ca o zi de post", "negru ca pana corbului". Această
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
care se dau exemple ca "noapte albă" și "șoarece de bibliotecă". Tot printre acestea s-ar include și comparațiile în care comparatul este folosit cu sensul său obișnuit: "lung ca o zi de post", "negru ca pana corbului". Această unitate frazeologică se caracterizează printr-o fixitate mai mare din toate cele trei puncte de vedere amintite decât colocația și expresia frazeologică, având un sens total non-compozițional. De asemenea, niciun element component al său nu poate fi înlocuit cu un sinonim sau
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
care comparatul este folosit cu sensul său obișnuit: "lung ca o zi de post", "negru ca pana corbului". Această unitate frazeologică se caracterizează printr-o fixitate mai mare din toate cele trei puncte de vedere amintite decât colocația și expresia frazeologică, având un sens total non-compozițional. De asemenea, niciun element component al său nu poate fi înlocuit cu un sinonim sau cu un cuvânt de pe aceeași axă paradigmatică. Doar blocajul transformărilor morfosintactice nu este total în cazul lor. Unii autori consideră
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
consideră și caracterul metaforic sau figurat al întregii expresii o condiție necesară pentru ca aceasta să fie idiomatică. Exemple: "a tăia frunză la câini" (metaforă), "a se zbate ca peștele pe uscat" (comparație cu ambii termeni figurați). Locuțiunea este o unitate frazeologică ce prezintă un grad relativ mare de fixitate semantică, lexicală și morfosintactică. În plus, din acest ultim punct de vedere, constituie o singură parte de vorbire, deseori sinonimă cu un cuvânt. Ea poate fi nefigurată, de exemplu "cine știe cine" = "cineva" sau
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
fixitate semantică, lexicală și morfosintactică. În plus, din acest ultim punct de vedere, constituie o singură parte de vorbire, deseori sinonimă cu un cuvânt. Ea poate fi nefigurată, de exemplu "cine știe cine" = "cineva" sau metaforică "nod în papură" = "cusur". Printre unitățile frazeologice sunt și unele propoziții folosite aproape automat și în mod recurent de către vorbitorii nativi ai unei limbi. Acestea sunt declanșate de diversele situații de comunicare în care se află, și prin ele vorbitorul realizează diverse intenții de comunicare: acționează asupra
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
vorbitorul realizează diverse intenții de comunicare: acționează asupra destinatarului, exprimă o atitudine față de acesta, își exprimă sentimente și stări psihice sau fizice, intră în contact cu destinatarul, se conformează convențiilor sociale și foarte multe altele. Unii autori includ printre unitățile frazeologice pragmatice și proverbele, dictoanele și sloganele. Terminologia nu este unitară nici în domeniul acestor unități. Unitățile frazeologice pragmatice se deosebesc de celelalte tipuri de asemenea unități prin unele caracteristici. În primul rând sunt supuse unei constrângeri specifice, aceea că unitatea
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
și stări psihice sau fizice, intră în contact cu destinatarul, se conformează convențiilor sociale și foarte multe altele. Unii autori includ printre unitățile frazeologice pragmatice și proverbele, dictoanele și sloganele. Terminologia nu este unitară nici în domeniul acestor unități. Unitățile frazeologice pragmatice se deosebesc de celelalte tipuri de asemenea unități prin unele caracteristici. În primul rând sunt supuse unei constrângeri specifice, aceea că unitatea întreagă este comandată de o anumită situație, o anumită intenție de comunicare. De exemplu propoziția "Ferme ta
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
botul!”) poate fi folosită numai pentru a-l face pe destinatar să tacă. În al doilea rând, nu este tipic pentru aceste unități caracterul figurat. Pe de altă parte, existând foarte multe feluri de situații în care se folosesc unități frazeologice pragmatice, gradul lor de fixitate este diferit. Sensul uneia precum "Ferme ta gueule!" este interpretabil pornind de la componentele sale. Și fixitatea lexicală a acestei unități este relativă, "Ferme ta gueule!" putând deveni cu același sens pragmatic " Ferme ton clapet!" De
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
asemenea, ea acceptă și unele manipulări morfosintactice: trecerea la plural ("Fermez vos gueules!" „Țineți-vă fleanca!”), dezvoltarea ("Ferme ta sale gueule!" „Ține-ți fleanca aia spurcată!”), înlocuirea cu un pronume a substantivului ("Ferme-la!"), eliminarea predicatului ("Ta gueule!" „Gura!”). Alte unități frazeologice pragmatice devin practic formule prin fixitatea lor totală sau aproape totală. De pildă, o propoziție ca "C’est trop facile!" are sens compozițional dacă este o îmbinare liberă de cuvinte: „Este prea ușor!” (de exemplu un exercițiu). În schimb, ca
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
devin practic formule prin fixitatea lor totală sau aproape totală. De pildă, o propoziție ca "C’est trop facile!" are sens compozițional dacă este o îmbinare liberă de cuvinte: „Este prea ușor!” (de exemplu un exercițiu). În schimb, ca unitate frazeologică pragmatică servește la respingerea unei scuze ("Luc est en retard et a prétexté une grève. C’est trop facile!" „Luc a întârziat și zice că din cauza unei greve. Nu ține!”), sensul său fiind non-compozițional, nedeductibil din sensul fiecărui element component
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]