380 matches
-
Darwin. Studii de filozofie a biologiei, Editura Humanitas, București, 2010. Graur & Wald 1977 = Alexandru Graur, Lucia Wald, Scurtă istorie a lingvisticii, Ediția a III-a revăzuta și adăugita, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1977. Groza 2011 = Liviu Groza, Probleme de frazeologie. Studii, articole, note, Editura Universității din București, București, 2011. Hașdeu 1873/1999 = B.P. Hașdeu, Istoria critică a românilor [1873], Ediție îngrijita și studiu introductiv de Grigore Brâncuș, Editura Teora, București, 1999. Hașdeu 1875/1988 = B.P. Hașdeu, Principii de filologie comparativa
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în "Communication interculturelle et littérature", nr. 2 (14), Editura Europlus, Galați, 2011, pp. 230-239. Munteanu 2012 = Cristinel Munteanu, Lingvistică integrală coșeriană. Teorie, aplicații și interviuri, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012. Munteanu 2013 = Cristinel Munteanu, Raportul dintre skeologie și frazeologie (cu referire la sintagma terminologica "apă minerală"), în Cristinel Munteanu, Frazeologie românească. Formare și funcționare, Editura Institutul European, Iași, 2013, pp. 110-121. Paul 1891 = Hermann Paul, Principles of the History of Language [1890], Translated from the second edition of the
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
2011, pp. 230-239. Munteanu 2012 = Cristinel Munteanu, Lingvistică integrală coșeriană. Teorie, aplicații și interviuri, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012. Munteanu 2013 = Cristinel Munteanu, Raportul dintre skeologie și frazeologie (cu referire la sintagma terminologica "apă minerală"), în Cristinel Munteanu, Frazeologie românească. Formare și funcționare, Editura Institutul European, Iași, 2013, pp. 110-121. Paul 1891 = Hermann Paul, Principles of the History of Language [1890], Translated from the second edition of the original by H.A. Strong, New and revised edition, Longmans, Green, and
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
p. 176). În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au mai apărut: (selectiv) • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Consensarea lexico-semantică, Emil Suciu • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Discursul repetat, Cristinel Munteanu • Elemente de filosofia limbii, Ioan Oprea • Frazeologie românească. Formare și funcționare, Cristinel Munteanu • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistică textuala, Doina-Paula Spița • Introduction to Linguistics, Calina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotica, mentalități, Mariana Net • Lingvistică și filosofie
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Hașdeu, 1881/1984, p. 8). 14 Cu privire la concepția largă a lui Hașdeu despre etimologie, vezi, totuși, opiniile (de mai tarziu) ale unor lingviști precum Th. Hristea (1987, pp. 123-125) și St. Dumistrăcel (2001, p. 20) care, cel puțin pentru domeniul frazeologiei (vorbind, așadar, de o etimologie frazeologica), acceptă această viziune extinsă. 15 În "România literară", nr. 2 din 9. I. 1969, p. 1 și 12 (Despre reconsiderarea trecutului cultural) și în "Limba română", anul XVIII, 1969, nr. 3, pp. 285-291. 16
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cultural) și în "Limba română", anul XVIII, 1969, nr. 3, pp. 285-291. 16 Pentru o prezentare mai detaliată a skeologiei coșeriene (ce corespunde, într-o măsură după același savant -, si etnolingvisticii [vezi Coșeriu, 1981/1994]), în raport cu probleme care țin de frazeologie și de (socio)terminologie, vezi Munteanu, 2013, pp. 110-112 și 116-118. 17 Termenii aceștia precizează Hașdeu se pare că au fost introduși de un anume Bernhardi, pe la începutul secolului al XIX-lea, dar la acest specialist termenii erau folosiți într-
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Exacte și pătrunzătoare sunt, în esență, și observațiile lui Constantin Dumitrescu despre aparatul cultural al acestei culturi totalitare, a treia sa notă fundamentală. A fost o adevărată mașină a propagandei oficiale, depersonalizată, cinică și amorală. Un amestec de servilism și frazeologie, de complexe și iresponsabilitate, de insuficiență și vid intelectual au constituit trăsătura de bază. Am cunoscut-o cu toții. A fost expresia cea mai caracteristică a omului nou în cultură, instrumentul cel mai docil și zelos al revoluției culturale. Va trebui
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
bună punere în temă și un subiect de viitoare aprofundare, pe material românesc. însă cu o condiție esențială de care tânăra noastră politologie ar trebui să se teamă ca de foc: fuga de orice literaturizare, eroizare și, implicit, mistificare. O frazeologie ceaușist-bombastică nu poate și nu trebuie înlocuită cu o alta de sens contrar. Teză probabil nepopulară, dar riguros în spiritul adevărului. Nu iubim nici o formă de demagogie. Stilistică și nestilistică. în aceeași situație se află și o altă temă politologică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care era deci mai puțin ostil documentului, mai ales în ce privește aspectele sale sociale. Blutte transcrie și sloganurile care erau afișate pe străzile Iașului, opera boierilor conservatori, a „afurisiților bărboși” cum îi cataloga Kisseleff, care nu se sfiau să utilizeze o frazeologie revoluționară. În alte manifeste, din primăvara anului 1831, se putea citi: „mult sânge va fi vărsat până ce Regulamentul Organic să fie pus în lucrare”. Acestea coincideau și cu răscoalele țărănești din Moldova, de care unii boieri nu erau străini. Blutte
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
motivation, cratylisme, contexte. În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au apărut: (selectiv) • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Discursul repetat, Cristinel Munteanu • Elemente de filosofia limbii, Ioan Oprea • Frazeologie românească. Formare și funcționare, Cristinel Munteanu • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice, Mihaela Mocanu • Lingvistică generală
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
revirimente spectaculoase ale lui de la limita resemnării, imperative ale autonomiei, în sfârșit, o întreagă retorică eroică a spiritului, ce aspiră să se generalizeze în final, indiferent de răceala întâmpinării. Ce rost avea interogația susținută în fumăraia insuportabilă a cortului și frazeologia semiarticulată specifice lui? Nu e penibil să bănuiești aparența sărăcăcioasă că ar ascunde cine știe ce comori inestimabile și să faci atât tapaj pe chestia dării lor la iveală? Chiar dacă neputința sălășuiește doar într-un bordei, nu s-ar cuveni să fie
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
interdisciplinaire; synchronique; diachronique. În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au apărut: (selectiv) • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Discursul repetat, Cristinel Munteanu • Elemente de filosofia limbii, Ioan Oprea • Frazeologie românească. Formare și funcționare, Cristinel Munteanu • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice, Mihaela Mocanu • Lingvistică generală
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fascismul se dezvoltă repede. În toamna anului 1921, el are deja mai mult de 300.000 de membri și se transformă în Partidul Național Fascist care își crează un program în care profesiunile de credință naționaliste și reacționare vor înlocui frazeologia antiburgheză. Dar alegerile din 1921 îl decepționează pe Mussolini care nu reușește să aducă decît 23 de fasciști în noua Cameră în care sînt aleși 122 de socialiști și 107 "populari". Astfel, șeful Partidului Național Fascist hotărăște să recurgă din
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
radical diferit de regimurile totalitare, mussolinist sau hitlerist. Fascismul stricto sensu este și el prezent în aceste țări, sub forma originală a "fascismului ca mișcare", iar în acest sens, numeroase organizații își au obîrșia în acesta prin ideologia lor, prin frazeologia revoluționară și prin violența metodelor Inlosite, trăsături care sînt efectiv de esență fascistă. Ori rapor-i urile existente între aceste mișcări care contestă ordinea exis-irntă și regimurile autoritare care domnesc în această parte a l uropei sînt rareori dintre cele mai
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
autonomiei esteticului: "Tocmai în această variantă a formulei "artă pentru artă" (să ne reamintim atacurile virulente, din acea vreme, la adresa Junimii și a mentorului ei, Titu Maiorescu n.n.), prelucrată astfel încît adevăratul ei conținut de clasă să dispară sub o frazeologie pseudorevoluționară despre libertatea creației, lovește Lenin". O altă chestiune rezolvată "magistral" este "o problemă estetică veche, problema libertății artistului"... "Lenin, afirmă criticul, zdrobește aceste teorii estetice idealiste, transformate de lumea burgheză în adevărate prejudecăți". Ne este prezentată rețeta sigură de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în așa fel încât cuvintele care se asemănau în română și spaniolă să fie prezente, pentru a nu da impresia ministrului că de fapt ambasadorul bate câmpii, în anul 1989, nu se mai vorbea de dezarmare generală și totală, iar frazeologia de politică internă despre omul nou și edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate făcea parte din limbajul și flibusterismul activiștilor de provincie. Ca să salvez situația, am început cu: Domnul ambasador face o incursiune istorică, evocând concepția președintelui Ceaușescu în legătură cu dezarmarea generală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
care având o situație familiară critică, nu s’a prezentat Încă În activitate. Nu am un colectiv de muncă (subl.ns.)”. Atunci, cu ce secțiune de asistență socială a CDE-ului s-a unit cea condusă de femei?! Minciuni și frazeologie fără nicio noimă. Mai mult de atât, Gutman se plângea și de lipsa totală de suport politic din partea membrilor PCR, scriind următoarele: „Până nici comuniștii din CDE nu vin la ședință afară de vre’o (sic!, n.n.) doi”. Băgarea strâmbelor vizavi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de către om și a zidi din temelii o societate nouă fără exploatare, societatea socialistă." Ceea ce vă predică și activistul adolescent Ion Iliescu, printre elevi și studenți, cum vom vedea. Să remarcam limbajul de lemn, element-cheie al propagandei comuniste. Mentalitatea și frazeologia stalinista apar cu pregnanta mai ales în pasajul cuvântării lui Teohari Georgescu când se preciza ceva mai clar ce anume aștepta conducerea P.M.R. de la activiștii U.T.M.. Așadar, si de la Ion Iliescu. "Ca marxiști, știm că drumul spre socialism este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
nostru, să le deschidem ușile largi, și să le zicem că aici nu suntem ospitalieri pentru că suntem oameni buni, dar suntem ospitalieri pentru că avem nevoie de dânșii....și criminali sunt acei cârmași cari prin agitațiune, care prin tot felul de frazeologii care n-au absolut nici un temeiu, vin, Înlăturând pe străini, să Împiedice țara aceasta de a merge Înainte pe calea culturei, pe calea civilizațiunei și a progresului”. Dar problema străinilor nu avea să fie rezolvată definitiv atunci, cum n-avea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
simplu intrat în mrejele justiției. Din această viziune lirică scriitorul a scos un roman solid, obiectiv. Alte romane însă descoperă un gongorism deplorabil, o pornire barocă spre fraza poetică și colorată. Sfârlează cu fofează, Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu cultivă frazeologia năvalnică a lui Cezar Petrescu. G. M. VLĂDESCU G. M. Vlădescu colorează umanitaristic vechea nuvelistică aființelor singuratice. Menuetul e un studiu al mediului provincial. Orașul nu dă nici o importanță doamnei Angelica Manolache, până în ziua când află că fiul ei a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Lazăr, Laurian, Ilarian, Barnuțiu etc.), și curentul francez. Curentul latinist a fost mai slab în Moldova decât în Muntenia, unde urmele lui și azi1 încă n-au murit cu totul, dovadă persistența ortografiei "academice" la oamenii culți din Muntenia, dovadă frazeologia naționalistă mai în floare în Muntenia. Și nu e mult de tot de când Bucureștiul ținea sus steagul latinismului (Revista contemporană) împotriva spiritului critic moldovenesc. Că acest curent a fost mai tare în Muntenia, o mărturisesc și contemporanii. Așa, M. Kogălniceanu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
țărănimii, ale răzeșilor, ale meseriașilor (foarte puțin ale născândului proletariat intelectual, și deloc invidia) - vorbesc în critica socială a lui Eminescu. "Reacționarismul", ca și "antistrăinismul" lui Eminescu la aceste interese se reduce! Căutând principiul criticii lui, dezbrăcând această critică de frazeologia filozofiei de stat germane, ajungem la concluzia că Eminescu a făcut procesul noii organizații politico-sociale în numele intereselor acelor clase, deși, la o privire superficială, s-ar părea că Eminescu este un junimist care duce la extrem critica junimistă. În realitate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
iunie 1880, și Fanarioții și clasele dirigente, ibid., 9 sept. 1881.î favorabilă în lupta pentru trai, și împotriva necesităților istorice, să pună mâna pe conducerea unui stat.) Această clasă parazită trăiește exploatând munca claselor pozitive. Ea le exploatează prin frazeologie - "export de grâne, import de fraze" - și prin crearea a o sumedenie de funcții inutile 1 . (Deși aiurea, pentru a combate guvernul care voia să desființeze unele funcții, zice că nu sunt mulți funcționari, ci răi2. Acești roșii exploatează cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de față, s-au grefat pe această cauză psihică, pentru a da naștere pesimismului lui Eminescu. "internaționalismul" socialiștilor de altădată, ca și "reacționarismul" și "antistrăinismul" lui Eminescu la aceste interese se reduc! Căutând principiul criticii socialiste, dezbrăcând această critică de frazeologia socialismului german - după cum la Eminescu am dezbrăcat-o de aceea a filozofiei de stat germane -, ajungem la concluzia că socialiștii, pe căi deosebite de ale lui Eminescu, dar care de cele mai multe ori se întîlnesc, au făcut același proces al aceleiași
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
socialiștii, pe căi deosebite de ale lui Eminescu, dar care de cele mai multe ori se întîlnesc, au făcut același proces al aceleiași organizări sociale, în numele acelorași interese ale acelorași clase, ca și Eminescu. Iar remediile propuse de socialiști, deși exprimate în frazeologia altor programe, au fost inspirate în mare parte de situația reală, făcîndu-se numai foarte puține concesii, cum vom vedea, programelor "proletariatului". Evanghelia vechiului socialist a fost Ce vor socialiștii romîni?1. În acest studiu-program, se analizează clasele sociale din România
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]