582 matches
-
o astfel de schimbare, adică raportul dintre agenții sociomedicali (psihiatru, asistent social, sociolog, psiholog etc.) și persoanele cu tulburări mentale, se realizează eliminarea barierelor sociale și mentale, tocmai prin redefinirea acestor relații, considerându-se că bolnavul psihic nu este „străinul” freudian sau „celălalt” - exclusul lacanian, ci este o ființă umană cu nevoi, trebuințe și care trebuie privită cu demnitate, ca oricare altă ființă umană. Strategiile de intervenție ale asistenței sociale pun în valoare potențialul terapeutic al comunității, respectiv al familiei, al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
principiu de inserție a ființei umane în ordinea socială și cosmică. Sistematizând, într-un stil elevat și echilibrat, principalele demersuri teoretice care au încercat circumscrierea aspectelor esențiale ale râsului de-a lungul istoriei civilizației - de la Platon și Origen la psihanaliza freudiană și „mecanica vie” a lui Bergson -, B. își focalizează instrumentarul analitic asupra scrierilor patristice răsăritene, reconstruind, pe fondul confluenței spirituale dintre elenism și tradiția vetero- și neotestamentară, atitudinile culturale și mentale ale Bisericii Ortodoxe în privința deriziunii. Râsul are o funcție
BACONSKY-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
elemente automatizate ale unor acțiuni complexe. Sub raport structural, explicarea acestor fenomene este îndreptată către sfera psihofiziologică a reacțiilor subsenzoriale, către procesele de inhibiție supraliminală și către controlul și coordonarea funcțiilor sistemului nervos simpatic și parasimpatic (Străchinaru, 1994). În modelul freudian clasic, inconștientul apare într-o triplă ipostază: a) ca atribut al conținuturilor psihice situate în afara câmpului de conștiință; b) ca un comportament sau instanță a aparatului psihic, având caracteristici aparte și exercitând un rol important în determinarea/reglarea conduitelor; c
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
văzut pe artistul și Bolnavul care mi-a fost cel mai drag pe lumea asta și care, pe atunci, purta încă pantaloni scurți, examinat timp de șase ore și patruzeci și cinci de minute de un grup de reputați profesioniști freudieni. După părerea mea, poate că nu absolut obiectivă, numai că nu i-au luat o probă de creier spre analiză, și ani de zile m-a urmărit ideea că doar ora foarte înaintată - două noaptea - i-a împiedicat s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
înțelege mecanismele. O încercare cu atât mai ingenioasă cu cât perspectiva aparentă este aceea a unui personaj cu sentimente profund negative față de relația cu pricina. Dar, oricât de nesuferită ar fi fata bătrână Barbara și oricât de mare și de freudiană ar fi obsesia ei pentru Sheba, Barbara rămâne un personaj inteligent. Suficient de inteligent încât să demaște întreaga ipocrizie a presei conservatoare, apărătoare a valorilor familiei și totodată goliciunea normelor juridice cu privire la ce este sau nu este un... minor. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
fac parte din el, ca să-mi arăt disprețul față de ei. A fost o decizie eronată, pe care am ajuns s-o regret. Fiind psihiatru, am fost numit analistul oficial al Partidului Comunist de aici, din Los Angeles. Analiștii marxiști și freudieni erau în vogă în rândurile intelectualilor și o serie de indivizi ce conspirau împotriva Americii, lucru pe care l-am înțeles abia mai târziu, mi-au mărturisit... secretele lor - ca să zic așa - emoționale și politice. Mulți dintre ei erau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de mii pe an până le-a spus celor de la CCAA să se ducă undeva. Acum muncește pe nimic la o masă de montaj. A recurs la ședințele de psihanaliză cu doctorul Lesnick din dorința declarată de a „explora gândirea freudiană” și de a-și înăbuși impulsul de a-și înșela soția cu o serie de femei din Partidul Comunist avide „după banii mei, nu după trupul meu”. Un ideolog marxist turbat, temperamental, dar care probabil că nu-i va turna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ca să arăt cum pe acest ecran pot coexista a fi și a trebui să fie, contingența și necesitatea. Totuși, aș putea să extrag fragmentul infam din textul vizibil, dar nu și din memorie, păstrând astfel arhiva refulărilor mele, tăindu-le freudienilor omnivori și specialiștilor În variante pofta conjecturii, și meșteșugul, și gloria academică. Mai ceva decât memoria adevărată, fiindcă aceea, chiar cu prețul unui exercițiu greu, Învață să-și amintească, nu să uite. Diotallevi se dă În vânt, ca toți sefarzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și îi întinde sticla și cămașa. Dănuț smulge dopul cu un bobârnac și-i toarnă cu forța alcool, lui Nae, printre dinții încleștați în spasm, cinstindu-se și el îndemânatic, cu o dușcă memorabilă (și neputându-se opri să cugete, freudian: Are puls. Oare o fi ajuns, totuși, Corsicanul, la orgasm?). Cocuțo, nene, hai! Ușurel! Ușurel! Nu s-atinge nimeni de tine, mămico, cât sunt eu de față! Hai la tata, Cocuțo! Hai...! o îmbie Vierme. S-avem nițică milă și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
actul procreației va fi independent de contextele naturale și culturale, dacă el se va realiza ca act pur individual (voluntar), în afara oricăror altor obligații și satisfacții, înseamnă că el va putea fi integral stăpînit de individ. Ei bine, acest vis freudian a devenit realitate. Așa își începea conferința recentă fosta mea colegă de facultate, Irene Dalaban, devenită între timp o eminentă etnopsiholoagă în Franța. Problema era însă mult mai vastă și de un interes mult mai general decît aceste prime detalii
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
totul pentru a o obține. Este dispus chiar să piardă bani pentru a-și asigura imaginea de om plin de bani - ceea ce dăunează grav economiei de piață... Toate acestea se exprimă poate cel mai plenar în ambivalența de-a dreptul freudiană a mane lelor în imaginarul nostru colectiv. Pe de o parte, ele sînt expresia mereu adusă la zi și neinhibată a parvenirii sociale. Pe de altă parte - și tocmai de aceea -, manelele se expun ca țap ispășitor ideal, ca obiect
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
1.5. Clasificarea teoriilor despre motivație / 27 Capitolul II. Contribuții la studiul motivației / 31 2.1. Managementul științific / 31 2.2. Studiile Hawthorne și școala relațiilor umane / 33 2.3. Institutul Tavistock și teoria sistemelor socio-tehnice / 34 2.4. Teoria freudiană despre motivație /36 2.5. Teorii behavioriste despre motivație / 37 Capitolul III. Teorii de conținut despre motivație / 41 3.1. Teoria ierarhiei nevoilor / 41 3.1.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei ierarhiei nevoilor / 44 3.1.2. Limite
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
conceptului de motivație, afirmând originea acestuia în filosofie și teologie. La începutul secolului al XX-lea motivația umană a fost considerată opusă instinctului animal, diferența fiind dată de liberul arbitru. Originea studiului motivației este atribuită în egală măsură darwinismului, concepției freudiene asupra motivelor și cercetărilor despre învățare realizate de Thorndike. Influența acestor trei școli de gândire se regăsește și astăzi în studiul motivației, domeniul fiind circumscris științelor comportamentale și sociale. P. Latham unul dintre cei mai cunoscuți "cercetători-practicieni" așa cum se autodefinește
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
interesul cercetătorilor, conducând la dezbateri, critici și dezvoltări ale cercetării. Capitolul II Contribuții la studiul motivației În acest capitol sunt prezentate abordările care au marcat începutul studiului sistematic al motivației muncii: managementul științific, școala relațiilor umane, teoria sistemelor socio-tehnice, teoria freudiană și concepția behavioristă. Opțiunea pentru ilustrarea acestor contribuții a fost determinată de impactul celor cinci școli de gândire asupra studiului comportamentului organizațional și implicit asupra pragmaticii motivării. De la managementul științific până la teoriile behavioriste, cercetările din perioada 1900-1925 contribuie la creionarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
este furnizată de Latham (2007, p. 42): "datorită faptului că unitatea de analiză este mai degrabă grupul, decât individul", iar acest fapt nu este convergent cu tradiția centrată pe individ a cercetării motivației umane din cultura americană. 2.4. Teoria freudiană despre motivație Perspectiva freudiană asupra motivației numită și "teoria instinctelor" (instinct theory) sau teoria trebuințelor (drive theory) afirmă că există două instincte/ pulsiuni importante: sexul și agresiunea. Termenul original utilizat de Freud a fost cel de "triebe", fiind tradus eronat
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
2007, p. 42): "datorită faptului că unitatea de analiză este mai degrabă grupul, decât individul", iar acest fapt nu este convergent cu tradiția centrată pe individ a cercetării motivației umane din cultura americană. 2.4. Teoria freudiană despre motivație Perspectiva freudiană asupra motivației numită și "teoria instinctelor" (instinct theory) sau teoria trebuințelor (drive theory) afirmă că există două instincte/ pulsiuni importante: sexul și agresiunea. Termenul original utilizat de Freud a fost cel de "triebe", fiind tradus eronat în limba engleză ca
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
utilizat de Freud a fost cel de "triebe", fiind tradus eronat în limba engleză ca "instinct". Mills (2004) susține că Freud a utilizat termenul german "instinkt" foarte rar în contextul subiecților umani, acesta fiind folosit pentru speciile de animale. Concepția freudiană asupra motivației este prezentată cel mai clar în lucrarea Instincts and their vicissitudes publicată în anul 1915. În acest articol Freud face distincția între stimul și impuls: Un instinct nu acționează niciodată ca un impact momentan, dar întotdeauna ca o
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
1976, p. 6) Freud consideră că scopul primar al comportamentului este satisfacerea nevoilor biologice, iar motivația este o funcție a inconștientului, întemeiată biologic. Toate motivele pot fi reduse la trebuințe biologice sau instincte, îndeosebi la cele sexuale. Există în viziunea freudiană un mecanism rațional Ego care poate transpune presiunile biologice într-o formă de limbaj înțeleasă de mintea umană. Ambivalența relațiilor umane rezultă din manifestarea celor două nevoi motivatoare: Eros (nevoia biologică de a avea legături cu ceilalți) și Thanatos (nevoia
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Ego care poate transpune presiunile biologice într-o formă de limbaj înțeleasă de mintea umană. Ambivalența relațiilor umane rezultă din manifestarea celor două nevoi motivatoare: Eros (nevoia biologică de a avea legături cu ceilalți) și Thanatos (nevoia de dominare). Instinctul freudian este un concept care face legătura între viața mentală și realitatea fizică, fiind caracterizat prin forță motrică (impetus), scop (aim), obiect și sursă. Forța motrică este elementul motor, fiind comună tuturor instinctelor și constituind esența acestora. Scopul instinctelor este invariabil
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
care rezultă un stimul, reprezentat în plan mintal de instinct. Freud consideră că studiul sursei instinctului nu face parte din preocuparea psihologiei, afirmând că nu se știe dacă procesul este reglat chimic sau intervin alte forțe de natură mecanică. Teoria freudiană a fost combătută de behavioriști în primul rând datorită absenței capacității predictive și a limitelor generale ale terapiei psihanalitice (Latham, 2007, p.7). Deci și Ryan (1985, p. 6) consideră că trebuințele sau impulsurile sunt importante pentru a explica tendința
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
limitelor generale ale terapiei psihanalitice (Latham, 2007, p.7). Deci și Ryan (1985, p. 6) consideră că trebuințele sau impulsurile sunt importante pentru a explica tendința de acțiune, fără a fi capabile să furnizeze o teorie adecvată a acțiunii. Abordarea freudiană a motivației subliniază însă posibilitățile variate în care mintea umană poate distorsiona la nivel inconștient impulsurile, transformându-le într-o multitudine de manifestări conștiente (Levine, 1976). Sullivan (1989) afirmă că teoriile motivației în muncă sunt dezvoltate din concepția freudiană, chiar dacă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Abordarea freudiană a motivației subliniază însă posibilitățile variate în care mintea umană poate distorsiona la nivel inconștient impulsurile, transformându-le într-o multitudine de manifestări conștiente (Levine, 1976). Sullivan (1989) afirmă că teoriile motivației în muncă sunt dezvoltate din concepția freudiană, chiar dacă cercetătorii nu și-au asumat această origine. Sinele, un construct multidimensional în opera lui Freud, se regăsește în majoritatea teoriilor motivației, prin una sau mai multe din valențele sale: i. moștenirea genetică și trebuințele (eul); ii. funcția de mediere
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
se regăsește în majoritatea teoriilor motivației, prin una sau mai multe din valențele sale: i. moștenirea genetică și trebuințele (eul); ii. funcția de mediere (ego) între eu și solicitările mediului; iii. rezervor al normelor sociale și al valorilor (supra-ego). Concepția freudiană, potrivit căreia motivația autentică se află la nivelul subconștientului este prezentă și astăzi în literatura dedicată măsurării motivației prin tehnici proiective. Creat de Henry A. Murray în anii '30 Thematic Apperception Test testul proiectiv pentru măsurarea nevoii de realizare a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
regarding the stages of research in this area. The second chapter presents the approaches which have left their mark on the beginning of a systematic study of work motivation: scientific management, human relations school, the theory of socio-technical systems, the Freudian theory as well as the behaviourist conception. The choice to illustrate these contributions was due to the impact of the five schools of thinking on the study of organisational behaviour and implicitly on the motivation pragmatics. The third and the
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ceea ce este în joc în majoritatea situațiilor contemporane. O repet: acest lucru este constatat, dar este, paradoxal, negat. Și totuși faptul este acolo. Subiectul cartezian, stăpân și posesor al naturii, ca și subiectul inconștientului, pe care se sprijină esențialul psihanalizei freudiene, acel subiect nu mai este actual. În ceea ce mă privește, spun asta de mult timp65. Dar este de ajuns, pur și simplu, să deschizi ochii pentru a observa că diferitele mulțimi post-moderne se sprijină în mod esențial pe dispariția subiectului
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]