754 matches
-
pică fisa. — Știam eu că mai era ceva! zise el triumfător. Părul ei. îi stătea strâmb. — Ei, da, sigur că da! Cum altfel să-i stea? Nu arunci o femeie într-un puț de zece metri fără să-i deranjezi freza în timpul acțiunii. Nu, nu era așa. îi stătea numai pe-o parte și era turtit. Ca și cum ar fi fost lovită. — Probabil că a fost lovită. Dacă e adevărat ce mi-ai spus despre capacul de lemn, că era la locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
până trebuie să și-l țină cu mâna deasupra vasului de veceu, femeia de la birtul din Piața Unirii are leacul: Domnu’, așa-i că n-aveți în fiecare seară o femeie lângă dumneavoastră? Parcă ar sta scris pe el, pe freza lui, pe mâinile eritrematoase că suferă de problema asta dintr-o altă existență. Până să-mi vină ideea cum s-o abordez pe fata care vindea, la două tarabe mai încolo, țigări și alte delicatesuri, am privit-o probabil vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ține să te arunci în necunoscut... Chiar pe chei stă îngenuncheat, la opt dimineața, înainte ca traficul să devină ucigător, un tip cu barbă de artist sau de evreu. Aici stătea și ieri dimineață, aici și săptămâna trecută, făcându-și freza în oglinda galbenă a apei. Se ridică plin de respect la apariția femeii ca de patruzeci de ani, poate și mai puțini, brunetă, aer de maghrebiană, fața lungă ca după o noapte pierdută, cu două pungi uriașe de Marche într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
nici usturoi, nici ceapă când te duci la dentist, și asta nu pentru că te-ai pupa cu el, ci fiindcă el trebuie să-și vâre fața, ochii până-n fundul gurii tale. Când în gura bunicului meu a mai intrat și freza cu hârâit de țapină, a închis ochii să nu mai vadă lumina de sus, rotundă cum este imaginată lumea de apoi. S-a întors acasă cu sentimentul că s-a terminat, dacă nici dinții nu-l mai slujesc, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Centru. Pentru Refugiați. Noi suntem refugiați. Eu sunt un refugiat - fiu al refugiatei și al refugiatului care Încă nu s-a refugiat de tot, că n-a ajuns. La Sibiu, În refugiu, merg cu mama la frizer; să-mi facă freză. E primul meu frizer care mă frezează. La Sibiu, mergem la teatru - primul meu teatru. La primul meu film - cu Stan și Bran. La Sibiu mergem la gară - e prima mea ga’... Cu asta n-am nimerit-o, cu gara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
completează reciproc, că aparentele diferențe dispar în fața profundelor asemănări. Cred că nu fac altceva decât să se străduiască să pară diferiți, chiar din copilărie au vrut să aibă personalități distincte, în ciuda a ceea ce au în comun. Dacă faci abstracție de freza la modă și de lănțișorul de argint cu monogramă ale lui Finn, de costumele elegante ale lui Barney, poți vedea cât de izbitoare e asemănarea dintre ei. De fapt, Barney e un pic mai chipeș: are nasul mai drept, ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
scumpirea benzinei. Pe DN-1 a avut loc o ciocnire între un Trabant și o căruță. Calul și-a rupt picioarele din față, iar soacra șoferului are un picior fracturat. La rubrica de sport este filmată din mai multe unghiuri noua freză a lui Ruud Gullit. Urmează fotografii cu noul ceas al lui Dan Petrescu - un Swatch cu ecran mare, pe care sunt încrustate douășpe diamante de paișpe carate. Vocea prezentatoarei este entuziastă, șfichiuitoare, plină de vervă și fericire. Sabina o întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cu barba și pletele blonde, înveșmântat ca un paparazzo, alăturea de Poet, un lungan așijderea bărbos, șaten și încruntat. La mijloc, urma un bărbat matur, robust, încărunțit de tânăr, Fratele, purtător a unei mustăți bonom plivite, mici, în ton cu freza îngrijită pedant, și cu un început proeminent de burtică. Acesta era însoțit de un ins supraponderal, care pășea oarecum dezordonat și dezlânat, în liniște, de parcă Silică ar fi fost de-abia externat dintr-un salon de terapie intensivă sau după
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
niciodată ascendența și supremația omului, animalele sirepite reprezentau un pericol potențial letal, la adresa fiecărui cetățean al urbei, fie acela bătrân sau tânăr, bărbat sau femeie, adolescent ori copil. Primele hămăituri groase și urlete sonore de avertizare, îi zburlesc mustața și freza Avocatului, care fusese de mai multe ori mușcat, la viața sa. Băi, o rasolirăm! Amici, cred că am luat-o pe unde n-ar fi trebuit, se înmoaie el. Mama mea! Să-mi bag picioarele... BELPHEGOR Cuminte, cățelule, cuminte, cuminte
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pavianii, seminții pigmee, cu nasuri prelungi ca niște târtițe. Gina, firește, se amuza la culme, la un moment dat desprinse din brațele mămicii sale un pui de cimpanzeu cu figură comic-amenințătoare și-l legănă ea însăși la piept, mîngîmdu-l pe freză. Trecu mai încolo, unde bătu pe umăr, camaraderește, o mare gorilă, mascul urât ca dracul, cu o față abrutizată, de recidivist. Apoi se așeză în fața lui și-l lovi cu pumnul în piept: "Tarzan." Apoi se lovi pe ea: "Jane
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cățea cu țâțe ca ale lupoaicei din Dorobanți clefăia ceva de prin niște ziare mototolite. Vreo trei țigănci și un țigănuș de vreo cincisprezece ani, în uniformă școlărească, stăteau jos pe prispă și scuipau coji de semințe. Băiatul avea o freză tăioasă ca muchea toporului, dată cu ulei și, probabil, cu zahăr în loc de fixativ. Am aflat că Garoafa "e cu mă-sa cu căruțu la sticli goali" și că se întoarce abia diseară. După ce ne-am gândit un pic, ne-am
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ar fi spus cineva. Brun, cu fălcile părând mereu nerase, cu mușchii masticatori proeminenți de parcă ar fi înjurat mereu printre dinți, cu ochii cam lipsiți de expresie, despre care nu poți spune decât că sânt negri. Se purta tuns cu freză. Era destul de arătos ca să placă cehoaicelor și polonezelor pe litoral, și asta cam și fusese specialitatea lui pe vremea studenției. Ducea într-o mână găletușa de plastic albastru plină pe jumătate cu apă și Perlan, în care se bălăcea un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
În picioare, fie stînd Întins În iarbă, În orice caz, aproape dormind): Cam asta e! Acolo e poarta. Acum poate că o vezi și tu? Nu? Ne vezi cum ieșim prin ea, În haine civile, țipătoare, iar eu am o freză hunky-punky pentru că În ultimele două luni mi-am luat la piele numai părul care ieșea de sub bonetă?...sîntem isterici și zbierăm? Conduși de un buchet verde de ofițeri, În mijlocul căruia Stancu ține să se vadă, roșu și ursuz ca un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
prima călătorie din viața mea cu automobilul. Dar șoferul nu e obligat să fie politicos și cu mine. Eu nu sunt decât un mic țărănoi care e rudă cu "domnul subdirector". Sunt tuns zero, cu mașina, fiindcă nimeni n-are freză în Lisa, și ars de soare. Sunt sperios, dar foarte mândru de bocancii mei soldățești. Tata se urcă în mașină și el, să meargă până în capătul din jos al satului unde e vila "unchiului George". Mama a ieșit în curte
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
să se poarte cu colegul care sosea cu Întârziere și era dezavantajat, foarte bine, acum făcuseră cunoștință cu el. Vru să-l mîngîie pe creștet cu afecțiune, dar Fernandito se feri la timp, se pare că era foarte mîndru de freza lui. Maica stareță le spuse În sfîrșit numele lui complet, Îl chema Fernandito Ranchal y Ladrón de Guevara. Del Catillo pufni În rîs auzind un nume atît de lung, dar Își dădu seama pe loc că trebuia să fie mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
un cerb gonind pe dealuri cu un aer fericit și a început să se simtă puțin mai bine.“ Acum spune-mi tu mie povestea. Dacă asta te excită... Deci era tipul ăsta, mormăi Mark. Care și-a luat-o-n freză și s-a deprimat. S-a dus la spital, dar nimeni nu voia să-l ajute. I-au zis să caute pe cineva mai fericit decât era el. Așa că s-a dus în centru, dar n-a găsit pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pornindu-se și oprindu-se brusc, ființe mărunte fojgăind pe pereți, crengi cu sânge cald bătând în fereastră, ceva ca un avion de recunoaștere de talie mică inspectând azaleele, insecte săpându-i în ureche, cu bătaia lor din aripi ca freza unui dentist apropiindu-se de timpanul ei. Și la fiecare scârțâit i se părea că fratele ei, oricine ar fi fost el, se strecura în living. După un mic dejun obișnuit, cu gogoși cu zahăr, Karin îl duse pe North
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
privi peste el spre un drum cu taluz înalt. Mașinile goneau spre autostradă, dar se părea că e o barieră: după ce încetineau și se opreau, virau și se întorceau. O mică vibrație în aer acționa asupra timpanelor ca vîrful unei freze dentare. — De unde vine zgomotul? — Se pare că e o ciocnire la intersecție: un transportor explodat, una dintre treburile alea mari și periculoase ale Domnului Dumnezeu. Consiliul ar trebui să le interzică. Orașul pare tăiat de restul lumii. Avem, totuși, suficiente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pantofii cu cataramă coniac. Mergeam și făceam la comandă, de costa de 5-6 ori mai mult decât e-n magazin; talpă de talpă, piele-piele. Da, am avut un croitor care l-am preferat eu, așa. Aveam frizerul preferat. Purtam o freză, așa zic eu, boldănească: cum se zice cărare într-o parte și-aici un pic de val, un pic de val așa aicea. Restul, scurt în părți, în spate, frumos drept. Dacă se oprea o femeie pe stradă, îmi plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ochi și aruncă din toate puterile. Piatra se sfărâmă de zid, ratând de puțin capul reptilei. — Șerpii au locul lor În natură..., observă Hipiotul-Cărunt cu o anume severitate. — Natura, ah! Mă șterg la cur cu ea, bătrâne! Mă cac În freza ei! Bruno era din nou furios. — Natură de căcat... Îmi bag picioru-n ea de natură!..., mormăi el furios timp de vreo câteva minute. În timpul Înmormântării, rămase totuși decent, mulțumindu-se să emită felurite cotcodăceli și să dea din cap, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
care se zvârcolea pe canapea. - A intrat într-un... - De ce nu pleci? insistă Z, cu mâinile încrucișate pe piept. Am privit din nou pe geam. X începuse să urle. Avea un timbru ascuțit și parcă tot mai suitor, ca o freză de dentist. Am pornit în fugă prin grădină și când am ajuns în dreptul ușii m-am oprit. M-am uitat în spate. Z mă urmărea din prag. Am ridicat ochii. În grădina de deasupra, dincolo de gard, l-am văzut pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
alea trei minute când rahații din plutonul de gardă din față, exact ca la televizor, își tot suceau armele-n mâini, și le încărcau, și îi ținteau, lui Doru Sinistratul i s-a albit jumătate din păr, jumătatea din stânga a frezei arăta ca la un bunic, iar jumătatea din dreapta, normală, se înfățișa ca la un copil de 13, 14 sau 15 ani. Când a scos totuși colonelul Gabrea scobitoarea din gură, dând semnalul de deschidere a focului, iar plutonul a tras
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fierbinte de fasole sau iahnie fierbinte de fasole. Dacă nu tu, ci oamenii bucătăriei înnebuniseră, riscai să fii atins, la rumegător, și cu cîte-o porție babană de compot fierbinte de prune. Asta depinde de cât de bine spoisei copaci. Dacă freza pe care o făcusei poianei ieșise destul de acceptabilă ca Mandravela să poată scoate vreodată poiana aia în lume. Sau dacă Mandravela însuși nu se apuca să le testeze progresele în vorbire. Dădea un semnal. Înghesuia împrejurul său vreo douăzeci de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tale mânuțe. Aceleași mânuțe, care, cu puțin înainte, c-o pereche de hamleți, îți acoperiseră goliciunea. - Că ești și-al naibii de frumos! Ai un piept mai scobit ca vasul closetului meu. C-o jumătate de chică neagră și jumătate albă. Cu freza și scofâlceala ta împrăștii zbenga în inima milioanelor de muieri. - Teanc de coli la îndemînă aveai, dar hârtiile pe care să-ți înscrii eventualele revendicări erau goale... Cinci ore le-au fost necesare specialiștilor noștri să se convingă că, în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Nu știm. (Și-și străpungeau, cu unghiile, fosele nazale, parte a zeflemea, parte din imitație.) Habar n-avem. Ce stă la bază? Doru, care rumegase toată dimineața răspunsul, întîi își desăvârșea toaleta de motan, mai scuipa în palmă, își dichisea freza, își pieptăna firele de păr de pe brațe și abia apoi, îndurîndu- se de ei, le răspundea flegmatic: - Natura! Picii nu concepeau. - Și când te plouă și te fulgeră, tot natura? Doru trăgea, c-o expresie tainică, aer în piept și-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]