843 matches
-
normalitate. Acum, la aproape patruzeci de ani de la moartea sa, ar fi poate vremea să se iasă din cele două fundături simetrice ale abordării sale actuale: cea pios-ditirambică (din unele restrînse cercuri ortodoxizante) și cea impios-anecdotică (slujind unor tendințe de frondă antitradițională). Avem multe de învățat de la alții, dar nimic nu ne îndreptățește să refuzăm de a învăța cîte ceva și din propria noastră zestre culturală, pe care de multe ori n-am făcut nici un efort onest de a o cerceta
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
scris în manieră analitică tradițională, pe un subiect banalizat de autorii sovietici prin personaje luate dintre gauleiterii Gestapoului. Era vorba de un transplant de memorie la care, din câte-mi amintesc, nu am remarcat a avea nuanțe sau aluzii de frondă anticomunistă, cum s-a încercat a se interpreta mai târziu. Apoi, n-a mai scris beletristică, dedicându-se unor studii de istorie bisericească ce l-au ajutat în poziția de episcop și mitropolit și a devenit la un moment dat
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
reminiscențe de alt gen. Nu pentru că ar avea convingerea că este ceva rău, ci doar ca să nu fie așa cum ar trebui să fie. Așadar, în concluzie, „Cei care luptă împotriva religiei în școală o fac din snobism" - Din spirit de frondă... - Cam așa, ca să se etaleze cu o idee potrivnică mersului normal al vieții. Cei care au trăit aici, alături de biserica noastră, au văzut că era plină de tineret în căutarea a ceva nou. Astăzi, tinerii aceia au ajuns la vârsta
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
aceasta nu le anulează valabilitatea literară. Iată ce ne amintește un manual despre biografia lui Arghezi: „Țintă a unor atacuri vehemente după instaurarea comunismului, este marginalizat câțiva ani, opera fiindu-i pusă sub interdicție. După o serie de gesturi de frondă - vinde în piață cireșe din livada sa de la Mărțișor -, se împacă cu oficialitățile. Din 1957 se bucură din nou de onoruri. „Al doilea exemplu se referă la manualele de istorie. Acestea reușesc să mențină o delicată linie de mijloc în
Pleacă latina, dispare o oră de română, intră multiculturalismul la clasa a VI-a. Legea ideologizării învățământului () [Corola-blog/BlogPost/338329_a_339658]
-
că este mult prea îndrăgostit de funcție și dornic să schimbe macazul spre politică. De altfel, dl. Costescu a fost și singurul dintre cei patru care n-a acceptat să fie remaniat și și-a dat demisia în spirit de frondă. 3. Ministrul Curaj. Inimă de iepure. S-a dovedit prea mic pentru o misiune atât de mare: extirparea cancerului reprezentat de doctoratele plagiate. A plecat fără să-și mai pună semnătura pe documentul prin care i se retrage titlul de
Câteva semne că Dacian Cioloș vrea să rămână () [Corola-blog/BlogPost/338382_a_339711]
-
-o și cu alții. Tot ce nu ne mai poate servi, e basculat în cenzură. Probabil acesta e principiul de aplicare pe care doriți să îl impuneți opiniei publice din România. L-ați pus în aplicare (într-un fel de frondă inversă) și în cazul “Legii nr. 217/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvîrșirea unor infracțiuni contra
Scrisoare deschisă Președintelui României, domnul Klaus Iohannis – “Cum am spus, liric vorbind, sunteți Ion Iliescu” () [Corola-blog/BlogPost/340029_a_341358]
-
era moderatorul și la un moment dat, când simțea el, punea muzică, recitam. Spectacolele nu semănau unul cu celălalt, erau nepregătite. Erai pe scenă, spectatorii, copiii, tinerii, erau de jur împrejur. Se stabilea o comunicare. AMI: Era o formă de frondă? MM: Nu neapărat și nu întotdeauna. Era bucuria de a împărtăși împreună frumosul. Erau și momente de frondă. Aveam pe ce ne supăra. Aveam pentru ce protesta. Dar nu era numai aceasta, era peste. Iubea foarte mult oamenii talentați. Era
În amintirea lui Florian Pittis Nu sunt Turnul Eiffel Luni 5 oct TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339383_a_340712]
-
celălalt, erau nepregătite. Erai pe scenă, spectatorii, copiii, tinerii, erau de jur împrejur. Se stabilea o comunicare. AMI: Era o formă de frondă? MM: Nu neapărat și nu întotdeauna. Era bucuria de a împărtăși împreună frumosul. Erau și momente de frondă. Aveam pe ce ne supăra. Aveam pentru ce protesta. Dar nu era numai aceasta, era peste. Iubea foarte mult oamenii talentați. Era atât de fericit când descoperea un talent. De exemplu era absolut fascinat de Emilia Popescu. Atunci debuta. Au
În amintirea lui Florian Pittis Nu sunt Turnul Eiffel Luni 5 oct TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339383_a_340712]
-
mască de om). În întuneric, „oamenii sunt mai rari și mai singuri“ (Roagă-te să nu se întâmple iarna); destinul lor este pecetluit: „Înghit cârligul acesta cu nepăsare“ (Sfoara). În propriul întuneric, eul poetic anonim descoperă ca analgezic spiritul de frondă: „Nu pot să râd în secolul ăstora nici mort/ (...)/ sunt omul din pod/ lăsați șobolanii să vină la mine“ (În secolul ăstora), „eu am avut curajul să râd până la capăt“ (Pretenția mea discretă) și „voi supraviețui trântind uși“ (respir direct
NICOLAE COANDE: Extatica întunericului, de STEFAN VLADUTESCU () [Corola-blog/BlogPost/339519_a_340848]
-
de ani în Republica Comunistă România, de la pachetul de Kent, „cunoștințele” de la fabrica de carne sau pilele de la serviciu. Sub aparența politicii comuniste a omului nou, o întreagă economie subterană se desfășura după regulile ei, atât ca un spirit de frondă, cât și ca o modalitate de îndeplinire economică a propriilor interese personale. A apărut astfel tiparul omului descurcăreț și abil care printr-o întreagă rețea de șpăgi, relații, pile și interese reușea să obțină ceea ce voia și mai mult decât
Celor care-și imaginează că „înainte” nu se fura ca acum () [Corola-blog/BlogPost/338990_a_340319]
-
autopersiflant cât cuprinde, bagatelizându-și trăirile și sentimentele sub masca umorului care uneori ia aspectul tragismului existențial. De fapt, autorul, scăldat în sudoarea timidității, a autocontrolului și a pudorii, încearcă, măcar prin scris, să-și depășească firea, din spirit de frondă, evocând unele fapte pentru a se elibera de poverile propriilor erori, într-o vreme când viața se învârtea ca un fluture beat în jurul lămpii. Dezmeticirea are gustul lucidității, dar nu neapărat și al aprobărilor în conștiință. De altfel, cine este
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
ajunge o măciucă la un car de oale, de când hăul și bârgăul, ca și interjecții uzuale: Iaca-așa, Zău așa! S-a șucărit; Ce pălăria mea?; să-mi bag picioarele; ce pușca mea ș.a. interpelări ale cititorului, din spirit de frondă, destul de des folosite în epicul de astăzi, pentru cititorii care au apetență pentru astfel de expresii fruste. Uneori este nevoie de explicații în note ale autorului: Ex. zgaroi-cioroi ș.a. Cutreierând prin amintiri, autorul aduce acțiunea cu măiestrie în actualitate, inserând
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
care sunt îmormântate rude de-ale lui, un bust înnegrit dintr-un parc în care pășteau până nu demult vacile și casa-muzeu ce imită condițiile în care-a copilărit. Și despre care unii localnici încă țin să precizeze, cu o frondă pe care nu și-o pot explica, că nu e nici măcar cea „adevărată”. Mai sunt și rămășițele unei tabere de sculptură, nostalgia multor săteni, care-a populat zăvoiul de pe malul Bistriței, înainte de ’90, cu voie bună și opere sculptate-n
„Mie să-mi aducă Cuminţenia aia la poartă, eu nici n-aş băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro”. Reportaj din satul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337918_a_339247]
-
lumea, impostura sau suspiciunea de impostură cuprinde și otrăvește toate registrele vieții. Trăitorii în asemenea vremuri prăpăstioase ajung să înoate, după șocul inițial, în apele toxice ale imposturii, la care se adaptează, chiar și cu aerul eternei indignări sau a frondei interne, binișor. Ne arătăm vexați de vreo trei săptămâni că niște oameni care se pricep la orice altceva decât la scris ies din închisoare mai devreme, pe garanția unora, la fel de înzestrați, ocupanți de catedre universitare. Ne dăm ochii peste cap
Despre impostură și consecințele ei toxice () [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
care îl atribuim acestui om. Un neurochirurg recunoscut la nivel național și internațional, după cum spune presa, după cum depun mărturie alți medici. Simplitatea cu care își trăiește viață îi uimește pe mulți contemporani. Li se pare că inspiră un sentiment de frondă la adresa mizeriei societății în care trăim. Acești comentatori îl identifică pe profesorul Dănăilă drept un fel de înger păzitor al unei comunități în derivă. Printre ei, s-au găsit unii care să-l transforme chiar în exponentul patriotismului (adevărat). Toate
O imagine cu excepționalul neurochirurg Leon Dănăilă, obosit, în metrou. Ce este în neregulă cu această fotografie () [Corola-blog/BlogPost/337713_a_339042]
-
față de ele, nu renunța la șicanarea în continuare a Ramonei, așa că hotărî să-l păstreze momentan lângă ea, deoarece nu știa prea bine ce sentimente o animă față de el. O fi afecțiune, o simplă simpatie sau doar o dorință de frondă cu cea care se credea în închipuirea ei, starul liceului. Era adevărat, că Ramona primea zilnic pentru nevoile curente mai mulți bani decât putea să-i cheltuiască, față de ea, căruia părinții îi alocau o sumă fixă săptămânală, pe care trebuia
ROMAN , CAP. NOUASPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342946_a_344275]
-
normalitate. Acum, la aproape patruzeci de ani de la moartea sa, ar fi poate vremea să se iasă din cele două fundături simetrice ale abordării sale actuale: cea pios-ditirambică (din unele restrînse cercuri ortodoxizante) și cea impios-anecdotică (slujind unor tendințe de frondă antitradițională). Avem multe de învățat de la alții, dar nimic nu ne îndreptățește să refuzăm de a învăța cîte ceva și din propria noastră zestre culturală, pe care de multe ori n-am făcut nici un efort onest de a o cerceta
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Marinescu e aceea că nu a fost și nu e contestată. Că tocmai ea, turbulenta, nu stârnește furii, ci numai, eventual, inimiciții. E de-a dreptul amuzant, apropo de asta, felul cum apar relatate, într-un interviu, un episod de frondă și consecințele lui. Întrebată care au fost reacțiile lumii literare atunci când, dintr-o dată, poeta a apărut rasă în cap (fiind „prima din București”), ea răspunde, aproape candid: „- Știu că Vadim Tudor a scris în „Săptămâna” lui că literatura română suferă
DEMN DE CONSEMNAT II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343587_a_344916]
-
obosiți sau adorm la ore. Tulburări de alimentație (anorexie, bulimie), dereglări ale instinctului alimentar (lipsa apetitului, dureri de burtă, stări de vomă, pierderea sau diminuarea simțului gustativ) Autostigmatizare, autoculpabilizare, automarginalizare Agitație extremă sau, dimpotrivă, apatie extremă Opoziționism exagerat, spirit de frondă agresiv Ticuri (clipit, rosul unghiilor etc.) Enurezis, encoprezis Neglijență în îndeplinirea sarcinilor și incapacitate de a respecta un program impus Dificultăți în relaționare și comunicare Scăderea randamentului școlar, absenteism și abandon școlar Stare depresivă, uneori cu tentative de suicid Persistența
PROCEDURĂ din 6 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274670]
-
a afirmat ca poet, și de dramaturgia românească postbelică. Grupul de literați din jurul „Revistei Cercului Literarˮ, al cărei redactor a fost Ion Negoițescu, s-a manifestat în direcția artei ca modalitate de implicare în viața cetății, fiind, în același timp, „frondă la adresa tradiționalismuluiˮ. În articolul „Resurecția baladeiˮ, Radu Stanca afirma că genul baladesc este o modalitate lirică de trăire și expresie. Antonia Bodea a subliniat că fiecare dintre cele cincisprezece balade ale poetului au la bază mituri sau momente cruciale din
CENACLUL LITERAR RADU STANCA, ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379508_a_380837]
-
-Radiografia Dreptei Românești-Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Ed. F.F. Press, București-1996; -Cezarina Condurache, Chipuri ale Demnității Românești-Eroi ai neamului și sfinți ai închisorilor. Ed. Evdokimos-Fundația Profesor George Manu, București-2015; -Ilariu Dobridor, Decăderea Dogmelor-Cum au dizolvat evreii cultura europeană. Ed. Fronde, Alba Iulia-Paris-1999; -Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, Luptătorii din Munți-Toma Arnăuțoiu-Grupul de la Nucșoara. Documente ale Anchetei, Procesului, Detenției. Ed. Vremea, București-1997; - Nistor Chioreanu, Lacrima Prigoanei; -Gheorghe Boldur-Lățescu, Memorii. Universal Dalsi-2008. ------------------------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 21 Mai 2017
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
ieșind din sine însuși, din sfera perfecțiunii sau imperfecțiunii sale, a abandonat contemplația absolută și eternă, creând lumea pe care a așezat-o temporal, dar a înconjurat-o cu iubire.” (Ilariu Dobridor, Decăderea Dogmelor-Cum au dizolvat evreii Cultura Europeană.Ed. Fronde Alba Iulia-Paris-1999, p. 18) Și noțiunea profetică și cea martirică, ambele vocații Hristice se asumă în Iubire ca principiu al creației: de suferință sacră, de jertfă sfântă, de poezie serafică, de frumos, de adevăr, de libertate, de sublim, așa cum a
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
are datoria și dreptul la mândria trecutului său, și că uitarea trecutului de către pătura conducătoare a unui popor este cea mai mare nenorocire ce i se poate întâmpla acestuia”. (Mihail Sturdza, România și Sfârșitul Europei. Amintiri din Țara pierdută. Ed. Fronde, Alba Iulia-Paris, 1994, p. 51) Hărăzit cu o demnitate de erou și o dreaptă credință binecuvântată în cadrul slujirii și comuniunii cu Elita Naționalist-creștină, Mihail Sturdza a atins adevărata înțelegere a semnificației și a menirii Neamului nostru dacoromân în dimensiunea Suferinței
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
Doctorat în Filosofie închinată filosofului arab Ibn Haldun (sec. XVI-lea): Filosofia arabă a istoriei. Ibn Haldun, apărută la Ed. Anastasia, București, 1996, la care se adaugă: Marginalii la Talmud, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1999, Evreii în România (secolele XVI-XX, Ed. Fronde, Alba Iulia-Paris, 2000, Gâlceava anticomunistului cu lumea. Cronica unui deceniu de tranziție (1991-2001), Ed. Christiana, București, 2002. În anul 1991 a fondat Revista cultural-creștină Puncte Cardinale, pe care a condus-o timp de 16 ani. Marele Mărturisitor Gabriel Constantinescu poseda
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
trecut prin filtrul liric, aduce fiori de lumină din izvoarele sinelui. Și lumina aceea de aură nu trebuie strivită, nici înnăbușită. De unde apetența aceasta pentru morbid la un om așezat, cumsecade? Eu cred că e mai curând, o atitudine de frondă, un fel de a exorciza teama de neant, de nimic, de moarte absurdă și de „toate capcanele vieții”. Totodată, se simte o acută stare de exasperare existențială, un fel de mal-de-vivre. Și nu în zadar poetul spune: „mă tem că
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]