628 matches
-
noiembrie anul 1940: „Într-o dimineață posomorâtă și rece de noiembrie 1940 eram în drum spre școală, împreună cu doi colegi cu care locuiam pe Calea Națională la nr. 56. Pe la mijlocul străzii Cuza Vodă, prin semiîntunericul dimineții, am văzut arborat pe frontispiciul Liceului „Laurian” drapelul îndoliat. Știam că școala noastră își făcuse o tradiție din a arbora drapelul îndoliat la moartea vreunui dintre foștii sau actualii profesori și elevi ai săi și ne întrebam nedumeriți ce s-a putut întâmpla. ) (Dirigintele nostru
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
nici un împărțitor de norme că se naște, se distilă înflorește, se dezvoltă luminoasă, dezinvoltă taina dintr-o clorofilă linii, puncte și volume - a trecut și va mai trece de la templele aztece la o mare de traume ne-am înscris pe frontispiciu degradarea ca deviză am vândut pacea pe criză și-am adus legea-n ospiciu ne-am întins mâna spre coajă însă n-am ajuns la miez; ce folos c-avem un crez dacă nu-i mai stăm de strajă? Referință
MATERIA TURNATĂ-N FORME de ION UNTARU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348395_a_349724]
-
i-a dat un interviu înainte cu câteva luni de a trece în neființă. De aceea consider dialogul, într-un fel, un testament lăsat nouă și poate, Mânăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Mă impresionase lucrarea sa „Academia Sâmbăta”, pe frontispiciul căreia scrie „de spiritualitate, cultură, artă și știință”, pe care o văzusem cu diferite ocazii, în timp ce se ridica sau se finisa. Am să redau câteva idei din dialogul purtat: „Rolul Academiei de la Sâmbăta de Sus”, mi-a spus, este cel
OCTAVIAN CURPAS CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345227_a_346556]
-
românești și internaționale. Pentru această vor există suficiente locuri de cazare și o modernă sala de conferințe. Temele care vor putea fi dezbătute vor cuprinde un spectru larg de preocupări: spiritualitate, cultura, arte, științe. Acestea vor fi înscrise chiar pe frontispiciul academiei.” (Extras din cuvântarea Î.P.S. Sale Dr. Antonie Plămădeala, Mitropolitul Ardealului, rostita la Sibiu, 3 august 1997 ) Aici, alături de românii de pretutindeni, am participat , ca invitat, la manifestările culturale organizate cu prilejul Zilei Limbii Române, constând în: • Marți, 30
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
în toate ipostazele solemnului. Oameni de valoare din fiecare comunitate, care s-au remarcat prin ceva în anul respectivului eveniment, oameni de cultură, de artă, sport și știință, diplomați, demnitari, întreaga mass-media... sunt oaspeții Palatului Elisabeta, de Ziua Regalității. Pe frontispiciul Palatului, este arborat Drapelul Regal. Viu, rezistent și martor al istoriei, Palatul are o esplanadă pe care se revarsă imaginar, dinspre fundalul evurilor, înspre canatele ferestrei prezentului, deasupra căreia triumfă Stema Regală, unul după altul membrii atâtor și atâtor Familii
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
îndelungata sa istorie, clădirea a fost distrusă de mai multe ori și reclădită de fiecare dată. Prima renovare - sau mai precis, reconstrucție din temelii - a avut loc în anul 1650. Casa a fost refăcută în arhitectura stilului rensacentist, iar pe frontispiciul ei au fost așezate blazoane celor șapte orașe libere regești ale Transilvaniei din acea epocă. Cod civic încrustat în piatră Pe lângă blazoanele celor șapte orașe transilvănene, pe frontispiciul Casei consiliului, erau încrustate peste 50 de maxime și proverbe, scrise în
ALTĂDATĂ, ALEŞII ERAU MAI RESPONSABILI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379801_a_381130]
-
anul 1650. Casa a fost refăcută în arhitectura stilului rensacentist, iar pe frontispiciul ei au fost așezate blazoane celor șapte orașe libere regești ale Transilvaniei din acea epocă. Cod civic încrustat în piatră Pe lângă blazoanele celor șapte orașe transilvănene, pe frontispiciul Casei consiliului, erau încrustate peste 50 de maxime și proverbe, scrise în limba latină. Ele alcătuiau un cod de comportament civic, iar prin faptul că erau afișate pe fațada unei clădiri oficiale, erau mereu în atenția populației, îndemnând-o să
ALTĂDATĂ, ALEŞII ERAU MAI RESPONSABILI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379801_a_381130]
-
munca patriotică nu este un apanaj al comunismului. Curtea interioară a fost decorată cu blazoanele marilor familii nobiliare ale Clujului precum și ale principilor Transilvaniei. În perioada comunistă, aceste blazoane au fost mutate la Mizeul de istorie al Transilvaniei, iar pe frontispiciul clădirii, s-a așezat emblema orașului. Iulian Pop, primul primar român al Clujului Construcția casei noului consiliu local a început în 1843. Ridicată cu sprijinul nemijlocit al populației, clădirea s-a dat în folosință la data de 16 septembrie 1845
ALTĂDATĂ, ALEŞII ERAU MAI RESPONSABILI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379801_a_381130]
-
alb, mai multe file pline de hieroglife matematice era soluția căutată de sute de matematicieni timp de 2000 ani. Scrisoarea se păstrează în original la muzeul Bolyai din Târgul Mureș ridicat în memoria familiei de matematicieni Bolyai. De aceea pe frontispiciul universității din Cluj este scris cu majuscule numele Bolyai alături de marele biolog Victor Babeș. Târgul Mureș este plin de amintirea aceste familii de seamă. În special datorită unei scrisori. O simplă scrisoare scrisă cândva, de cineva. Referință Bibliografica: Cândva oamenii
CÂNDVA OAMENII-ŞI SCRIAU SCRISORI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362244_a_363573]
-
Durandin, examinînd piesele unui dosar delicat și complex, în care descoperea teme obsedante ale istoriei românilor, o istorie adînc marcată de o nefericire esențială, multiplă, repetitivă. Asupra acestei însușiri atrăsese deja atenția A. D. Xenopol în marea lui sinteză istorică, pe frontispiciul căreia se putea citi melancolica sentință a cronicarului: "Nu sunt vremile sub cîrma omului, ci bietul om sub vremi". Cugetarea costiniană va fi fost pentru Catherine Durandin, la început de carieră istoriografică, o cheie de lectură a unui trecut și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
după America, cele două fiind adesea legate împreună de Blake. Acțiunea din acest poem are loc în Europa de dinaintea revoluțiilor, fiind descrisă situația jalnică a omului foametea, temnița, teroarea, boala în lumea căzută, i.e. în perioada așa-zisului "ancien régime". Frontispiciul poemului este cunoscut sub numele de "Cel Îmbătrînit de zile"/"Cel vechi de zile" "The Ancient of Days"15, si a dobîndit în scurt timp valoare de simbol religios fundamental: imaginea demiurgului în actul creației, un act caracterizat prin energia
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Apare Rasselas, Prince of Abyssinia de Samuel Johnson. ¶ Apare Candide de Voltaire, în care John Milton este ridiculizat pentru folosirea în Paradisul pierdut (cartea a VII-a, 208, 225-227) a imaginii biblice a Dumnezeului care creeaza cerurile cu ajutorul compasului. Prin frontispiciul poemului Europe (1794) (în care apare faimoasa imagine a lui Urizen cu compasul de aur: The Ancient of Days) Blake avea să răspundă ferm în favoarea lui Milton. ¶ În Theoria generationes / Teoria procreării de Kaspar Wolff (Berlin), se afirma că în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
liberă față de Theotormon, care nu poate accepta o astfel de iubire pentru că el însuși este limitat de gelozie și dorința de a o posedă. Oothoon este violată de Bromion; înfuriat, Theotormon îi încătușează pe cei doi împreună. Faimoasa imagine de pe frontispiciu arată cuplul legat de mîini, spate la spate, în vreme ce Theotormon are privirea în pămînt. Relația dintre Oothoon și Bromion sugerează instituția căsătoriei convenționale, menținută nu prin iubire, ci prin legi sociale. Oothoon denunță astfel distrugerea de către societate a dorinței sexuale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
seninătate la Londra, la adresa 3 Fountain Court, în vreme ce încă lucra la acuarelele pentru Dante (la vîrsta de 69 ani și opt luni și jumătate). Cu trei zile înainte de moarte Blake încă lucra la o comandă a lui Fr. Tatham, faimosul frontispiciu al poemului Europe a Prophecy, "Cel Îmbătrînit de zile"/"Cel vechi de zile" (Ancient of Days) (copia F). Tatham relatează că Blake ar fi spus despre această ultimă copie a faimoasei picturi: "este cea mai bună pe care am terminat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
s)emisfera. Blake a folosit această imagine a creației prin intermediul compasului, care implică imaginea unui Dumnezeu Arhitect-Matematician-Geometru, într-unul dintre cele mai mărețe desene ale sale: The Ancient of Days (Cel Îmbătrînit de Zile / Cel Vechi de Zile), care reprezintă frontispiciul poemului Europe a Prophecy (1794). Era un raspuns tăios dat lui Voltaire, care în Candide (cap. 25) l-a ridiculizat pe Milton pentru utilizarea compasului în episodul redat mai sus din Paradisul pierdut. The Ancient of Days al lui Blake
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
AMICUL LIBERTĂȚII, gazetă politică și literară săptămânală care a apărut la Craiova între 16 și 30 decembrie 1887. Traian Demetrescu pare să fie nu numai prim-redactor, așa cum specifica frontispiciul întâiului număr, ci și unicul redactor al periodicului. El își semna editorialele, reportajele, proza și versurile cu numele întreg sau cu pseudonimele Drac, Longin, Mi-op, Pârjol, Vedeaude. Gazeta apărea, potrivit afirmației redactorului, pentru a permite „talentelor născânde” să se
AMICUL LIBERTAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285323_a_286652]
-
o introducă în biserică, unde slavona începuse a-și pierde supremația. La Râmnicu Vâlcea, ca și la Târgoviște, publică, în românește, scrieri de bază pentru slujbele bisericești. Contribuția sa ține mai mult de prezentarea artistică (ilustrarea cu gravuri, realizarea unor frontispicii, de asemenea majusculele, vinietele, executate în xilogravură). În 1708, e înălțat la suprema demnitate ecleziastică a Țării Românești. Dacă activitatea tipografică îi înlesnise ascensiunea, amestecul în politică îi va aduce sfârșitul. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu este cât pe ce
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
DACIA LITERARĂ, revistă care apare la Iași din noiembrie 1990, purtând pe frontispiciu indicația „Fondată în 1840 de Mihail Kogălniceanu”. În 1991 este editat un număr dublu, iar din 1992 publicația devine trimestrială. Coordonator și inițiator al seriei noi este Lucian Vasiliu, iar director de onoare Al. Zub. Comitetul de redacție îl are
DACIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286638_a_287967]
-
pe Zamfir Tulniceanu. Primele numere îi menționează și pe membrii comitetului de organizare: Ion Velcescu, Nicolae Boldur, Smaranda Jianu, D. Dumbravă, C. Andrieșescu, St. Domnești; mai târziu, cititorii sunt informați doar că revista „apare sub îngrijirea unei echipe”, iar în frontispiciu e înscris numele fondatorului - Stelian Bisocianu (5/1947). Publicație politică și literară cu apariție sporadică, D. a cunoscut două serii. Prima - cu numai patru pagini și text redactat, până la numărul 5/1947, în cea mai mare parte în limba franceză
DACIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286649_a_287978]
-
lui I. M. Rașcu, iar între 1924 și 1928 a fost redactor literar la cotidianul „Îndreptarea”. A mai colaborat la „Lumină nouă”, „România”, „Universul literar” ș.a. În volum a debutat în 1926, cu Simple fantezii pentru toamnă. Cuvintele înscrise pe frontispiciul „Sărbătorii eroilor” sunt emblematice, cu unele nuanțe, și pentru poezia lui C.: „Viață intensă, clocotitoare, energie, iubire de realitate și de lumină”, după cum versul final din poemul ce dă titlul volumului Preludii în zori (1928) îi definește universul și starea
COLORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286333_a_287662]
-
1989 - ianuarie 1990 marchează încheierea și, concomitent, începutul unei etape După o firească perioadă de tranziție, asigurată redacțional de un comitet provizoriu de coordonare, revista inaugurează la 15 februarie 1990 o serie nouă, editată într-un format mai mic, cu frontispiciul schimbat și cu apariție săptămânală. Colectivul de redacție va suferi în decursul anilor ’90 modificări: Radu Andriescu, Liviu Antonesei (redactor-șef adjunct), Emil Brumaru (redactor-șef adjunct), Sânziana Caraman, Nicolae Dabija, Nichita Danilov, Daniel Dimitriu, Al. Dobrescu (redactor-șef), Gabriela
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
-șef adjunct, Dan Mănucă, C.l. intră sub o zodie nouă. Revista apare la 20 ale fiecărei luni, revine la vechiul format mare (din 2002, se reia însă formatul carte), cu câte 16 pagini (extinse cu timpul la 48) și cu frontispiciul de odinioară. Numerele sunt redactate color, reproducând de fiecare dată operele unor graficieni, plasticieni, sculptori români mai vechi sau mai noi. Ținuta este una de excepție. Editorialul semnat de Cassian Maria Spiridon, intitulat Un alt început, susține ideea unei etape
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
, LE, publicație care a apărut la Paris, bilunar, între 1953 și, probabil, 1968, sub direcția lui Constantin Arsene. O mențiune din frontispiciu - „Le premier journal publié dans le pays roumain, le 8 Avril 1829, par J. Heliade Rădulesco” - sugerează ideea de continuitate culturală, intenția fondatorilor revistei de a se menține, dincolo de granițele țării, în tradițiile presei românești. Revista, imprimată prin șapirografiere, este
COURRIER ROUMAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
două secțiuni: prima, scrisă în franceză și engleză, este consacrată actualității politice internaționale, în special evenimentelor care privesc și situația României. Semnează aici G. Mugur, Fred Reiser și mai rar, Pamfil Șeicaru. Cea de a doua secțiune, aflată sub același frontispiciu, dar scrisă în românește, este în cea mai mare măsură, uneori chiar în totalitate, dedicată problematicii culturale și cuprinde cronici literare, eseuri, însemnări, semnalări de publicații din exil, sporadic chiar versuri. Pamfil Șeicaru, care semnează majoritatea comentariilor politice (Cum merg
COURRIER ROUMAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
alături de pleiada de artiști formați aici. Majoritatea, cu destin accidentat; se mai păstrează circa 27 dintre aceste manuscrise rare: în țară, câteva, sau în biblioteci din Rusia, Germania, Polonia, Austria. Rigoarea compozițiilor, fantezia plastică, diversitatea repertoriului iconografic (transpusă în viniete, frontispicii, portrete și autoportrete) fac strălucirea unor piese unicat, împodobite cu anluminurile ierarhului, precum Tetraevanghelul de la 1609, Liturghierul din 1610 și un Apostol (din același an, actualmente conservat la Viena și provenit din fondul fostei Biblioteci Imperiale), alt Tetraevangheliar, datat 1614
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]