KorAP: Find »[drukola/base=fructificație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...14 >

327 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

de culoare albicioasă, mărginită de o zonă de lemn puternic brunificată care nu este încă dezorganizat (P. Galet, 1991). Lemnul degradat are consistența de iască, datorită aspectului și structurii dobândite. Când condițiile climatice sunt favorabile, îndeosebi în regiunile umede, apar fructificațiile celor două ciuperci responsabile de declanșarea bolii. Pălăria de Stereum hirsutum are aspectul unui mic evantai de culoare albă, cu dimensiuni de 1,0-1,5 cm. Fructificațiile de Phellinus igniarius se prezintă sub forma unor poliței neregulate de culoare maronie

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și structurii dobândite. Când condițiile climatice sunt favorabile, îndeosebi în regiunile umede, apar fructificațiile celor două ciuperci responsabile de declanșarea bolii. Pălăria de Stereum hirsutum are aspectul unui mic evantai de culoare albă, cu dimensiuni de 1,0-1,5 cm. Fructificațiile de Phellinus igniarius se prezintă sub forma unor poliței neregulate de culoare maronie roșcată nu foarte închisă, având dimensiuni de la 0,5 până la 2,5 cm (Bernadette Dubos, 1985). Transmitere-răspândire. Infecțiile se fac prin diferite crăpături pe care le prezintă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Transmitere-răspândire. Infecțiile se fac prin diferite crăpături pe care le prezintă butucii neîngrijiți și adesea prin rănile ce se produc la tăierea coardelor bătrâne. În aceste coarde bătrâne ciuperca persistă sub formă de miceliu de rezistență, de pe care vor apărea fructificații cu spori, ce vor asigura noile infecții. Prevenire și combatere. Se vor lua măsuri pentru înlăturarea tuturor surselor de infecție din plantație, prin scoaterea și distrugerea prin ardere a butucilor bolnavi. Înainte de a începe vegetația, plantele vor fi stropite cu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
lemnului se constată prezența unor cordoane groase, formate din împletirea filamentelor miceliene (rizomorfe) care au o culoare albicioasă-gălbuie, puternic fosforescentă. Lemnul rădăcinilor infectat de miceliile ciupercii, ia un aspect buretos. Spre toamnă, în special după perioade mai umede, ciuperca formează fructificații, care apar la suprafața solului și se prezintă sub forma unor pălării cu picior, de culoare galbenă ca mierea, cu ușoară nuanță cafenie. Butucii de viță de vie cât și pomii fructiferi mor în decurs de 2-5 ani de la efectuarea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mor în decurs de 2-5 ani de la efectuarea primelor infecții. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol sub formă de rizomorfe. Extinderea rizomorfelor în sol este favorizată de umiditatea ridicată a acestuia, cât și de temperatura cuprinsă între 18-24șC. Sporii formați pe fructificații asigură răspândirea ciupercii în plantații. Prevenire și combatere. Se vor lua măsuri ca pepinierele viticole și pomicole să fie amplasate pe terenuri bine drenate. Materialul săditor va fi dezinfectat prin scufundare în soluție de sulfat de cupru în concentrație de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și combatere. Se vor lua măsuri ca pepinierele viticole și pomicole să fie amplasate pe terenuri bine drenate. Materialul săditor va fi dezinfectat prin scufundare în soluție de sulfat de cupru în concentrație de 3 %. În plantațiile viticole și livezi, fructificațiile tinere vor fi adunate și date în consum, înainte ca sporii să se matureze și să fie răspândiți. Butucii sau pomii atacați vor fi scoși, iar locul respectiv va fi dezinfectat cu fungicide. În acest caz, golurile vor fi completate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de ciocolată”, întâlnite în special la soiurile foarte sensibile, aspect care persistă și în toamnă. În cursul toamnei și iarna, se observă o albire pronunțată a scoarței pe primele internodii bazale și în mod excepțional pe toată lungimea coardelor. Pe fructificațiile cu spori ale ciupercii. Albirea se datorește pătrunderii aerului în spațiile dintre celulele scoarței afectate, ce prezintă un început de descompunere. Frunzele pot fi atacate la nivelul cozilor sau al nervurilor principale și prezintă răni negricioase, asemănătoare celor de pe lăstari

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se formează răni identice celor de pe lăstari, care duc la uscarea ciorchinilor. Uneori, în timpul verii, la butucii puternic atacați, lăstarii cu frunze și ciorchini se ofilesc și mor. Transmitere răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul, fie prin fructificațiile cu spori prezente în scoarța albită a coardelor atacate, fie prin miceliu de rezistență localizat în muguri (P. Galet, 1991) sau în lemnul butucilor cu atac (Y. Bugaret, 1984). În timpul iernii, fructificațiile se maturează și în primăvara următoare, când timpul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
transmite de la un an la altul, fie prin fructificațiile cu spori prezente în scoarța albită a coardelor atacate, fie prin miceliu de rezistență localizat în muguri (P. Galet, 1991) sau în lemnul butucilor cu atac (Y. Bugaret, 1984). În timpul iernii, fructificațiile se maturează și în primăvara următoare, când timpul este umed sau ploios, ele elimină cordoane gelatinoase (cirri) de culoare crem, ce conțin numeroși spori (Y. Bugaret, 1984). Sub acțiunea ploilor cordoanele se desfac și sporii sunt proiectați de picăturile de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de prevenire a bolii o constituie igiena culturală, ce constă în aplicarea unor tăieri raționale, de bună calitate prin care să fie păstrate numai coardele sănătoase; coardele bolnave și butucii afectați, trebuie eliminați din plantație și distruși prin ardere, deoarece fructificațiile ciupercii de pe aceștia își păstrează viabilitatea și pot reprezenta focare de infecție de durată mai lungă (C. Rafailă, 1970; A. Bolay, 1978; P. Galet, 1991). O altă măsură este folosirea de material altoi sănătos, recoltat din plantații neafectate de excorioză

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
hypogaea Boala afectează rădăcinile pomilor fructiferi, viței de vie, precum și ale teilor, trandafirilor etc. (Maria Oprea, 1991). Miceliul ciupercii se dezvoltă în celule și între ele, dezorganizând țesuturile atacate (P. Villa și P. Pacottet, 1910). Pe suprafața rădăcinilor se formează fructificații (apotecii) de 4-4,5x1 mm, cenușiu-verzui cu spori ce sunt duși în zona rădăcinilor, prin apă, nematozi precum și de organele active ale mașinilor agricole. Ciuperca este capabilă să acopere sistemul radicular la vițele sănătoase și nu depinde de deschiderile naturale

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
tot mai reduse în fiecare primăvară, astfel că în 34 ani aceștia se usucă în întregime. Pe lemnul butucilor uscați, printre crăpăturile scoarței apar strome, câte 2-3 alăturate, negricioase la exterior și albicioase în interior. În strome se formează 10-15 fructificații de rezistență, mici, sferice, cu gâturi scurte, din care ies în primăvară numeroși spori, cilindrici, curbați sau drepți (C. Sandu-Ville, 1971). În timpul vegetației se formează pe corzi și lemnul multianual, fructificații ce sunt parțial scufundate în substrat, globuloase, brun negricioase

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și albicioase în interior. În strome se formează 10-15 fructificații de rezistență, mici, sferice, cu gâturi scurte, din care ies în primăvară numeroși spori, cilindrici, curbați sau drepți (C. Sandu-Ville, 1971). În timpul vegetației se formează pe corzi și lemnul multianual, fructificații ce sunt parțial scufundate în substrat, globuloase, brun negricioase, înconjurate de o stromă groasă. În interior prezintă numeroși spori care, la maturitate sunt eliminați într-o masă vâscoasă, de culoare alb gălbuie. Transmitere-răspândire. Principalele infecții se realizează primăvara și toamna

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
scufundate în substrat, globuloase, brun negricioase, înconjurate de o stromă groasă. În interior prezintă numeroși spori care, la maturitate sunt eliminați într-o masă vâscoasă, de culoare alb gălbuie. Transmitere-răspândire. Principalele infecții se realizează primăvara și toamna prin intermediul sporilor din fructificațiile de rezistență, vara prin spori și sunt favorizate de prezența rănilor pe lemnul butucilor și de condiții climatice cu ploi și umiditate atmosferică ridicată. Prevenire și combatere. Sistemul de luptă integrată conceput împotriva declinului lent al butucilor viței de vie

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
aer, picăturile apei de ploaie sau de irigație transportă sporii, răspândind ciuperca în cursul perioadei de vegetație. De la un an la altul ciuperca rezistă sub formă de miceliu deshidratat sub epidermă, în resturile de plante atacate și sub formă de fructificații de rezistență cu spori. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală (strângerea și arderea plantelor atacate) sunt un factor esențial în prevenirea bolii iar în cazul apariției ei, ciuperca poate fi combătută prin stropiri cu fungicide sistemice: Bavistin 50 WP

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
iernilor geroase vor pieri. Transmitere-răspândire. În timpul vegetației, ciuperca se răspândește prin sporii duși de curenții de aer, infecțiile fiind mai frecvente atunci când temperatura este de 26-27o și frunzele transpiră puternic. De la un an la altul ciuperca rezistă sub formă de fructificații de rezistență, miceliu de rezistență în muguri sau la baza ghimpilor. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală trebuie respectate atât în câmp cât și în seră, ele constând din strângerea și arderea resturilor plantelor parazitate. În sere și solarii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
primăvară pe partea inferioară a frunzelor bazale, ale soiurilor sensibile dar și pe măceș, apar pete circulare galbene-portocalii de câțiva milimetri în diametru pe care se observă niște cupe (ecidiile). În dreptul acestor pete, pe fața superioară, apar mici puncte brune, fructificații cu spori (picnidiile). La sfârșitul lunii mai, apar pe frunze pete de decolorare în dreptul cărora pe fața inferioară, apar mai întâi grupuri mici, galbene, de spori de vară și apoi grupuri negre, prăfoase, de spori de rezistență. Atacul puternic de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
miceliană, la început sub formă de pete izolate apoi acestea se unesc și acoperă frunza ce capătă un aspect făinos. Sub pâsla albă, frunza se îngălbenește, apoi se usucă și miceliul capătă o culoare cenușie, datorită unor mici puncte negre fructificațiile de rezistență (cleistoteciile) ale ciupercii. Transmitere răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercii în timpul perioadei de vegetație, iar cleistoteciile rezistă peste iarnă și din ele vor apărea sporii ce vor produce infecțiile în primăvară. Prevenire și combatere. Se recomandă respectarea măsurilor de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
2-5 mm în diametru, de decolorare, apoi brune și în final cenușii în zona centrală cu o margine brună. Frunzele atacate se usucă de timpuriu. Transmitere răspândire. Ciupercile se răspândesc prin spori iar de la un an la altul rezistă prin fructificațiile din țesuturile uscate rămase în teren, din care în anul următor, în primăvară, pe timp ploios, sunt eliminați sporii ce vor produce primele infecții. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală limitează atacul iar dacă plantele sunt puternic atacate, se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Simptome. Pe frunze apar la început pete mici, circulare care se extind și devin alungite, brune închis, mărginite de o dungă violet-purpurie. Pe aceste țesuturi care se usucă, se observă niște puncte mici, negre, ușor scufundate în substrat, reprezentate de fructificațiile ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite prin spori în cursul anului și de la un an la altul rezistă în fructificațiile cu spori (picnidii). Prevenire și combatere. Se recomandă strângerea și arderea frunzelor atacate și uscate, în vederea limitării infecțiilor din anul următor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
o dungă violet-purpurie. Pe aceste țesuturi care se usucă, se observă niște puncte mici, negre, ușor scufundate în substrat, reprezentate de fructificațiile ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite prin spori în cursul anului și de la un an la altul rezistă în fructificațiile cu spori (picnidii). Prevenire și combatere. Se recomandă strângerea și arderea frunzelor atacate și uscate, în vederea limitării infecțiilor din anul următor. La depășirea pragului economic de dăunare (PED) se poate recomanda o stropire cu zeamă bordoleză 0,5-0,75 %. 12

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
petele sunt alungite și brune negricioase sau violacei, pete ce produc uscarea rapidă a plantei. Transmitere-răspândire. În tot cursul vegetației ciuperca se răspândește prin spori, iar de la un an la altul rezistă ca miceliu și sub formă de spori în fructificațiile rămase în frunzele căzute pe sol. Prevenire și combatere. Întrucât măsurile de igienă culturală se aplică greu, se recomandă în culturile unde s-a semnalat atacul aplicarea de stropiri preventive cu fungicide sistemice ca Ridomil plus 48 WP-2,5 kg

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ecidiile). Cozile frunzelor atacate, îngălbenite, prezintă umflături și răsuciri anormale. Mai târziu pe frunze apar pete galbene-brune în dreptul cărora epiderma se sfâșie și apar sporii ciupercii (fig. 213). Transmitere-răspândire. În cursul vegetației ciuperca se răspândește prin spori ce apar în fructificații (picnidii sau ecidii) și spori de vară, iar de la un an la altul, rezistă ca spori de rezistență sau miceliu în părțile subterane ale plantei. Prevenire și combatere. Culturile de mentă atacate se vor menține doar doi ani, iar resturile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se observă mici cupe. În timpul verii, în dreptul petelor punctiforme de decolorare apar grupuri prăfoase, brune, iar mai târziu când frunzele se usucă apar și grupuri prăfoase de culoare brun-negricioasă. Transmitere-răspândire Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin spori formați în fructificații (picnidii și ecidii) și prin sporii de vară. Sporii de rezistență (teliosporii) vor asigura în primăvară, după germinare, primele infecții. Prevenire și combatere. Amplasarea corectă a culturii într-o rotație de 3-4 ani și măsurile de igienă culturală limitează atacul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Corola-website/Law/127404_a_128733

de păduri și din terenurile degradate ce vor intra în fondul forestier, împădurirea acestora realizîndu-se în maximum un an de la terminarea exploatării sau de la preluarea terenurilor, după caz. Împăduririle se vor realiza în majoritate prin plantații, iar în anii de fructificație, și prin semănaturi directe de rășinoase și foioase; în acest scop se vor produce anual circa 250 milioane puieți necesari pentru împăduriri la nivelul întregului fond forestier, indiferent de deținători. În lucrările de împădurire se va urmări că, pe total

LEGE nr. 2 din 15 aprilie 1976 privind adoptarea "Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/127404_a_128733]