264 matches
-
epoci ale imperiilor selgiucid, part sau sasanid se amestecă azi în indistinctul lumii islamice. În anii ’30, Eliade nu putea exagera scriind în presa timpului despre arborescenta relevanță a civilizației și religiei Iranului pre-islamic pentru istoria și cultura română: de la frugale elementede istorie a medicinei 1 la relevanța comparativă a surselor istorice pehlevi 2 sau cea istorică a cronicilor persane 3, despre „originea” iraniană acredințelor dualiste în literatura apocrifă și populară românească 4, sau orizontul comparativ al basmelor și legendelor. Aproape
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
însă ca model și suport analogiilor profitabile pentru reconstituirea tipologiei unor comunități corespondente, dar arhaice, indo-europene (germanice, indo-iraniene). Bunii filologi ai surselor greco-latine, sanscrite sau iraniene cunoșteau mai bine un alt motiv războinic - dioscurii în serviciul unei zeițe. Îl întâlnim frugal utilizat și de Pârvan, chiar în varianta sa iraniană, ca model de descripție a unui grup statuar de bronz de la Năeni 1, identificat de Pârvan într-o morfologie cu caracter războinic sau ecvestru, alimentată de motive arheologice și folclorice autohtone
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în primul rând de Otto Höfler, de care îl leagă o prietenie strânsă, simptomatic însă întreruptă după război. În arhiva de la Uppsala s-au păstrat câteva scrisori de la Höfler, datate între 1935 și 1940 (în plus, una singură din 1945, frugală propunere a unui eventual demers editorial), predominant profesionale, în marginea unei prietenii cu atât mai simpatetice cu cât teza de doctorat a lui Wikander despre societățile secrete indo-iraniene s-ar fi născut dintr-o dorință aprinsă de a „plagia”2
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Zeitschrift 18 (1962). Articole și recenzii publicate în Journal of Religion, Svenskt bibliskt uppslagsverk, Svensk teologisk kvartalskrift, Svensk Exegetisk. 5. Wikander a primit un exemplar al primei ediții, în românește, a memoriilor lui Eliade - Amintiri, Destin, Madrid, 1965. Volumul, cu frugale adnotări în creion, cum obișnuia să facă Wikander, se află, grație generozității Maritei Wikander și a lui Jan Stolpe, în biblioteca Centrului de Istorie a Religiilor. 6. Ulla Wikander (n. 1940): fiica cea mare a lui Stig Wikander. Profesoară de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
există prea multe documente masonice la Ratisbone, dar Archiv des bischöflichen Ordinariats din Ratisbone este o veritabilă mină, în mare parte neexploatată. Dacă vă interesează documentele esoterice din epocă, veți fi într-adevăr interesat să consultați aceste arhive”. Conjuncția epistolară frugală dintre Wikander și Antoine Faivre indică și mai bine poziționarea specifică a celui dintâi, care cu siguranță căuta în formele oculte reperele unei identificări și orientări proprii. Ca și în cazul mult mai familiar nouă al lui Hasdeu, dar la
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
XX-lea, și nu sunt singurul care simte nevoia să-și clătească puțin retina încărcată de impresiile furnizate de tablourile vechilor maeștri. Instituția, apoi, se află în apropierea Palatului Fernan Nuñez, unde vom avea un reading poetic și o masă frugală înainte de îmbarcarea în trenul de Bordeaux. Clădirea arată destul de descurajant: o arhitectură banală de început de secol al XX-lea, despre care dacă n-ai ști, n-ai spune că adăpostește un muzeu. Incongruențele continuă și în interior: culoarele largi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
culmile ineficienței de „bigotul” Iordănescu, îndărătnic ca un catâr, antrenorul cu idei puține, dar fixe. VITALIE CIOBANU: Parc de Bruxelles Warande - o grădină botanică în care luăm masa în picioare, pe trepte sau la pervaz, cum apucă fiecare. „Bufet suedez”. Frugal și neglijent. După banii care se învârt pe aici, ai zice că-i o sfidare la adresa noastră (portughezii - mult mai limitați în fonduri - s-au dovedit cei mai ospitalieri și mai generoși până acum cu scriitorii din Trenul Literaturii!). Andrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
într-un spațiu coercitiv cum e Rusia. VASILE GÂRNEȚ: Înainte de a trece frontiera în Polonia, am avut o escală la Brest, azi oraș în Belarus, unde ni s-a rezervat o altă (a câta?) întâmpinare cu orchestră. Și o masă frugală în una din sălile gării. După ce ascultăm, răbdători (n-ai cum să evadezi din scenariu!), un potpuriu de cântece interpretate de un cor de copii și primim în dar câte un trandafir, ne îndreptăm cu bagajele spre un alt peron
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mult amicului meu Ion Groșan, nuvelist român de prima mână!Ă Astfel, în vreo trei luni, romanul a fost gata. Programul meu de lucru, în vremea aceea, era cam următorul: mă trezeam în jur de zece, zece și jumătate, luam frugalul frühstück, apoi o luam agale pe malul Timișului până la bazinul olimpic construit în anii ’50, făceam vreo cincizeci sau o sută de bazine, purtam o mică discuție cu unele doamne sau domnișoare, studente sau soții de farmacist sau de medic
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Pentru că degeaba a făcut renegatul acest gest, el continuă să-și îndrăgească tovarășii și tot la ei se gândește mai întâi. Familia. Tribul care i-a ținut de cald toată viața. Atâtea amintiri, atâtea fapte de arme împreună, atâtea gustări frugale și halbe de bere pe tejghea, așa ceva nu se șterge din memorie, ba chiar capătă o coloratură romantică mai târziu. Și, mai ales, el nu suportă să fie considerat un trădător. Își tot repetă: "Mă vor înțelege. Sunt de-al
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care grâul a fost treierat, alternate cu altele, cultivate mai ales cu viță de vie ajung la amiază la Los Arcos, un sat cu multe case vechi, din piatră dar destul de îngrijite. în piața principală, pe o bancă, servesc prânzul frugal dar atât de gustos. Din păcate și aici biserica este închisă iar un grup de - copiii se joacă cu mingea chiar în fața ușii principale. Piața este plină de pelerini ce- și întind cu satisfacție picioarele la soare și nu-i
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
printre care și în limba română. La fiecare decadă de rozariu, un preot român recita un “Ave Maria” (Bucură-te Marie) în limba română. La încheierea acestei înălțătoare ceremonii, noi ne-am retras cu autocarul în camping, unde după o frugală cină, am plecat la culcare. Marți, 21 aprilie. A treia zi a Paștelui catolic Astăzi continuăm vizitarea bisericilor din localitate și din împrejurimi. Astfel, după ce am servit micul dejun am plecat cu autocarul în localitatea Bartrès, unde Bernadeta Soubirous, fericita
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
programa o normă ce nu o puteam face și pentru aceasta când ne reîntorceam în colonie, eram puși să facem instrucție militară, cu alergări și culcări timp de o oră și chiar mai bine, mai înainte de a ni se servi frugalul și slabul prânz. Aici la Peninsulă, am fost bătut într-o noapte de Brigadierul Laitin, ca să-i spun ceea ce n-am declarat la ancheta Securității. N-am avut ce-i spune. De la Canal am fost dus la Sighetul Marmației, unde
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
zemoase, mari cât falanga degetului opozabil. S-a aplecat și a cules câteva exemplare din iarbă. Ah, cât de bune și dulci erau! Și-a adus aminte că nu mâncase nimic și că i-ar prinde bine un mic dejun frugal. Copacul avea tulpina înaltă, iar de jos nu putea fi determinat să cedeze de bunăvoie miraculoasele fructe. Singura soluție era escaladarea lui. Și-a dat jos ultimele relicve ale ținutei lui de polițist, apoi, din câteva mișcări bine calculate și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
prima oară Europa. Gălăgioși cât cuprinde pe holurile aeroportului, contrastând prin culoare și imbrăcăminte cu cei din jur, se cumințesc brusc de îndată ce văd sutele de scaune bleu aliniate în interiorul Airbus-ului A340-600. După câteva ore de zbor și după masa frugală servită de echipaj, reușesc să se culce pe culoarele avionului, du jamais vu în toți anii în care călătoresc cu avionul. Echipajul nu le spune nimic, în mod ciudat. De fapt, cred că fuseseră anunțați că va fi un zbor
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
zbateri cu jurnalul de perete, cu programul lucrărilor ciclului democrat, la 1½ d-na Georgescu desperată; cu ea iar la minister fără succes, cu ea îndărăt acasă, plângând din 5 în 5 minute pe drum. Apoi la 2½ acasă; masă frugală în pripă (Curti adev[ăratul] a sistat trimeterea rațională a alimentelor), la 3 fără ¼ - 5¼ lecție de fr[anceză] cu Chirana, la 5¼ lecție cu Maria, care a priceput dintr’o dată imperfectul ind[i cativ] și cu care am susținut
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Te strâng duios la piept. M. Nici o veste de la tine de 15 zile!!! 13/1947 I Duminecă, 2 noembrie [1947] Și astăzi nicio scrisoare de la tine. De dimineață, bucătărie și o fugă inutilă după gaz pentru gătit. Dejun caraghios și frugal. După dejun o lecție de o oră ½ cu Iani; apoi la templul coral S[fân]ta Vineri, la nunta fostei mele eleve Angela Baluș cu un inginer Iancu. Nuntă mare, bogată, cu orgă și cor. Apoi în fugă acasă, unde
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
nebun); poezii de G. Dan, Cicerone Th[eodorescu], Ghelbert (talent) și Jebeleanu, trad[ucere] din Ady Indre? din ungurește. Ședință simpatică, fără asperități și cu discuții sincere. S’a terminat la 9, cu aceeași fumăraie, uși deschise, strângerea scrumului. Masă frugală și copiii la culcare, repede. Și acum, obosită, scriu repede salutul meu jurnalier, azi duminical. Sunt îngândurată, am o săptămână grea; de plătit marți 3 500 de lei la Banca de Scont și la școală nu e niciun ban. Azi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
soți până la urmă. Munceam pe brânci. Eu aveam clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, directorul celelalte. Ne înțelegeam bine și nici nu s-ar fi putut altfel, cînd singurele minute de răgaz erau ale unei frugale gustări. Când să te mai și cerți? Seara, împreună cu doamna Matios, aveam minute de lectură sau, discutând, lucram împletituri de mână. Deși eram la a cincea cafea, grecii mei fiind mari cafengii, nici nu simțeam cînd și nici nu știu cum dar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a le azvârli razant pe deasupra apei, pălmuind râul mocirlos și somnolent. Spre amiază a sosit pe neașteptate don Calabria împreună cu contele Francesco Perez. S-au adăugat grupului de excursioniști în sărbătoare pentru a servi prânzul la pachet. Terminându-se masa frugală, băieții au roit-o îndată spre pajiște. Don Calabria, cu un semn al mâinii, i-a reținut pe don Diodato și Gigio. I-a invitat să se răcorească cu o bere, sub umbrarul unei cârciumi de țară. Un tablou de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
am oprit. Vorba ceea: intenția contează!” Din cîte am observat, intelectualii cam au „oroare de spital”. În zilele de vizită, parcul din incintă se umple, mai mult, de „oameni simpli”, unii veniți de departe, familii întregi, inclusiv copiii. Mănîncă împreună, frugal, dar cu plăcere, vorbesc îndelung despre „ce mai e pe acasă”, iar la plecare, cîteodată, mai varsă și cîte o lacrimă. Vizitele oamenilor mai simandicoși sînt scurte, la obiect: „Ți-am adus cutare și cutare lucru; a telefonat X, se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de 20ș” au apărut pentru a inaugura un alt drum pe care literatura apuca după ce Noul roman nu atît eșuase, cît Își Încheiase misiunea de asanare cu care fusese investit. În romanele acestea minimaliste reapare, chiar dacă În situații și decoruri frugale, protagonistul, eroul - unul al noilor timpuri, desigur - singur, ancorat undeva, nesigur, În marginea lumii. Este eroul existențialist care și-a pierdut teza sau, mai degrabă, dacă ne gîndim la romanul etic din anii 1930, eroul care și-a văzut tezele
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mixtură insolită și adeseori imprevizibilă va decide în ce parte se va înclina balanța. Nu ne propunem o inventariere exhaustivă a acestor factori, demers imposibil dat fiind îndeosebi ruta constant ascensională a cercetărilor din domeniu. Abordarea subiectului, chiar și doar frugală, o considerăm indispensabilă însă. Astfel, dintre factorii protectori amintim: starea civilă a părinților, stabilitatea cuplului, rețea consolidată de suport familial, nivel educativ măcar mediu, sănătatea psihologică parentală, exersarea de către copil și părinți a unor strategii eficiente de coping la stres
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a psihologiei transpersonale, dar și al unor oameni de știință, care deși au rămas fideli academismului științific, datorită spiritului lor interogativ și nonconformist își asumă curajul faustian de a sluji inovația, indiferent cât este ea de aritmică și surprinzătoare. Un frugal excurs istoric ne determină să menționăm, pe linia restituirilor oneste și responsabile a contribuțiilor de început, că sub sceptrul psihanalizei s-a vehiculat explicit ideea caracterului traumatizant al nașterii și, mai ales, al importantelor consecințe care decurg de aici: S.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care pune stăpânire pe Roma datorită prăzilor luate din Cartagina și exemplului Alexandriei" (Guillemin, Ovide et la vie paysanne). Binefacerile unei naturi simple, motivele bucolice proprii idilelor unui Theocrit sunt prezente. Ospitalitatea este pictată ca o idilă: ambianța prietenoasă, masa frugală, generozitatea unui urcior rustic 159 , idealizarea cuplului de bătrâni, buna înțelegere contribuie la simpatia pe care chiar și zeii o încearcă. "După ce astfel i-a înlăturat înclinarea, așezând-o bine, a frecat-o cu izmă verde. Așează pe ea două
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]