7,086 matches
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU Frumosul nebun al marelui deșert a câștigat imposibilul pariu Paris-Dakar Timișoreanul Romeo Dunca este primul român care a concurat și încheiat cea mai dură cursă a lumii Obiectivul său a fost să termine cursa, lucru de altfel destul de greu pentru un
Agenda2005-04-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283313_a_284642]
-
sunt străini „Frumoșii nebuni ai marilor orașe“. Cu îngăduința dumneavoastră, aș pastișa titlul lui Fănuș Neagu pentru că, pur și simplu, prea se potrivește. Avem de a face, într-adevăr, cu un „frumos nebun al marelui oraș“ sau, dacă vreți, cu „frumosul nebun al marelui deșert“. E același lucru pentru că, aici sau în plină Sahara, timișoreanul Romeo Dunca a dat dovadă de nebunie în cel mai superb înțeles al cuvântului. Pentru că există Luați o cursă de maraton (cel de la New York, de exemplu
Agenda2005-04-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283313_a_284642]
-
semnalată mai întâi de Marco Polo-după ce, pe la mijlocul secolului al XVI-lea călugării iezuiți și-au început opera misionară în Japonia. Obiceiurile și tradițiile Țării Soarelui Răsare au incitat de-a lungul timpului numeroși scriitori, pictori , muzicieni și creatori de frumos care au încercat să pătrundă tainele unei culturi impresionante. Timișoreanul Florin Ianăș s-a simțit foarte atras de tot ceea ce caracterizează poporul japonez, în special de spiritul pragmatic disciplinat, dorința de cunoaștere, exigența și o deosebită perspicacitate și acuitate. De
Agenda2004-38-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282882_a_284211]
-
înoată pe apele iluziei. 2020. Câte speranțe, fericire și dinamism ascunde iluzia și dramatism adevărul ei. 2021. Drama, împlinirea, fericirea, speranța sunt simple metafore scrise de Iluzia Vieții adevărului iluzoriu. 2022. Cum ar arăta stelele în lipsa iluziei de a cunoaște frumosul? 2023. Nu poate exista iubire fără iluzie, iar cum Dumnezeu este iubire înseamnă că nu poate fi perceput de noi decât prin iluzie. 2024. Oricât de mult adevăr pare a ascunde viața noastră fără adevărul absolut pe care nu-l cunoaștem
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
opere. El nu era numai posesorul egoist al unei colecții de artă care abia de deschidea ușa vizitatorilor cu gelozie și bănuiala, ci era mai degrabă un ghid entuziast și neobosit conducând mulțimea într-un muzeu și care din împărtășirea frumosului înțeles și nefalsificat își făcea o conduită etică. Deși a fost unul din cei mai culți poeți români în această fervoare, el avea ceva din înflăcărarea și perseverența neofitului. Afirmația această privind prospețimea interesului sau și sentimentului triumfal de descoperitor
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
originalității. Expresia să filmica străbate totdeauna sufletul spectatorului, printr-un profund curent subteran de poezie, care vine dintr-o iubire atotînțelegătoare a omului. Filmele sale sunt nu doar tablouri dintr-o societate, ci reușesc a fi mărturia unei existente originale. Frumosul, la Mihu, e înglobat în revelație, revelația adevărului. Dacă Heidegger numea sensul artei și frumosului, adevărul în opera, filmele lui Mihu sunt și artistice, și frumoase, si adevărate. În peisajul cinematografiei române sunt filme care, pur și simplu, rămân. * Iulian
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
care vine dintr-o iubire atotînțelegătoare a omului. Filmele sale sunt nu doar tablouri dintr-o societate, ci reușesc a fi mărturia unei existente originale. Frumosul, la Mihu, e înglobat în revelație, revelația adevărului. Dacă Heidegger numea sensul artei și frumosului, adevărul în opera, filmele lui Mihu sunt și artistice, și frumoase, si adevărate. În peisajul cinematografiei române sunt filme care, pur și simplu, rămân. * Iulian Mihu, regizor de film, scenarist, eseist, profesor dispărut la 20 iunie 1999
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
pun îngerii pe fugă.// Jupuit de carnea moale/ Cea cu iz statut de arca/ Din biserici și spitale/ Charon o s-o care-n barcă.// Jupuit de carnea tare/ Pînă luminează osul/ Vreau să văd țîșnind din mare/ Doamne, hoitul tău, frumosul!" (Frumosul hoit). Ecouri baudelairiene și rimbaldiene se altoiesc pe baladescul Cercului de la Sibiu, pe rusticitatea autohtonă de acestă pusă în valoare: "O iarbă-albastră șterge tatuaje/ De pe spinarea dealului din noi;/ Pilcuri de fragi închipuie grilaje/ Prin ceață care fumegă-napoi
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
pe care aparent nu îl investim cu semnificații ascunse. Și ambii autori contribuie la o miscare mai largă ce se petrece în ultimii ani în Occident, de redefinire și reconceptualizare a esteticii, care în postmodernitate nu mai este strict domeniul frumosului, ci devine mai curînd o știință a cultivării privirii, a domesticirii și ascuțirii văzului. Estetică se transformă într-o retorica, ea caută să exploreze potențialul de seducție al imaginii. Neil Leach este un arhitect britanic (care de curînd a și
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
să amintesc doar formidabilă scenă în care stăpânul unui armăsar înfierbântat de apropierea unei iepe încearcă să-l domolească, ăvorbindu-i că între bărbați: "Dă-o-n ciorile de curva, n-o știi, e iapa lui Z? Ești tu de ea, frumosul tații?"a sau de cea în care un sătean "membru de partid", ales președinte al colectivei "în ședința ținută la căminul cultural, în prezența câtorva sute de țărani", trebuie să-și ia binecunoscutul "angajament": aBa, a rostit el. Io nu
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
la trîntă cu ea, pe unde-o fi, n-ai făcut nimic, - ca să știți! încheiase Cireș. Tocmai de fata aceasta se îndrăgostise eroul blînd. Murea după ea. Îi vorbea frumos, nu ca ăilalți, cu măscări. Da' nu mergea deloc cu frumosul, nici cu teoriile... De exemplu, într-o seară, - taman sub o claie - proaspăt ridicată cu furcoiul încă înfipt sus în ea, nu știa ce să-i mai spună, s-o cîștige. Și-atunci, cum era un început de noapte de
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
la Artaud, George Vulturescu oferă o viziune a ființei rebele care se complace în nocturna-i decădere, se dispensează ostentativ de transcendență. E un revers exact al luminozității și pietății, un dezechilibru, bine calculat stilistic, al lumii diurne a binelui, frumosului și adevărului. Luciferismul o pune în chestiune sistematic. Expresivitatea unor atari stihuri constă în simetria desăvîrșită, realizată cu o mare acuratețe tehnică, a setului de valori negative în raport cu valorile pozitive: "Scrisul agonic este scrisul unui om/ în chiar noaptea lui
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
o nostalgie constructivă și scrie o carte luminoasă, cartea-joc a unui supraviețuitor fascinat de liniștea adîncurilor, dar care refuză "să se dea la fund", și continuă să filmeze, în cuvinte, un scenariu care amestecă, atașant, Morții cu Viii, Urîtul cu Frumosul, Obiectivul cu Subiectivul. Titlul noii cărți la care filmează acum Sergiu Huzum sună așa: Chipuri amintite sau amintiri închipuite...
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
tempore aeternaă - zici tu Gaspard/ citîndu-l pe sfîntul A./ numai că tu îl cunoscuși pe scarbo/ piticul, scîrboasa larva cu capul omenesc/ și cred mai mult în tine decît în Sfîntul A./ Ce fericiți aceia ce cred în rațiune!/ Endymion frumosul adormit/ păstra junețea frumusețea dormind? (Noaptea). Antidotul la "coșmar" e un răsfăț al naivității, o copilărire a notației, împinsă pînă la gîngăvirea rostirii de prunc: "Eu cred că n-am visat niciodată. Eu visez însă în realitate cu ochii deschiși
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
amănunt, poate secundar în economia românului, dar care pentru mine își are importanță lui. În lumea amorala și necruțătoare, afară nimica sfântă, a Barcelonei lui Mendoza există totuși o unică valoare recunoscută, cultivata și respectată în absolut. Această valoare este frumosul - e drept că drept emblemă a prestigiului și succesului. Redutabilul Onofre Bouvila, bunăoară, vădește surprinzătoare sensibilități la frumusețea vieții și a Artei, este atras de ăindustria de visuriă care e cinematografia și de estetică futurista a tehnicii. Tot astfel ălocotenentulă
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
inspirat numărul, așezînd în jurul nucleului enigmatic al viselor ferestre mai mult sau mai putin transparente prin care îl privesc neurologul, psihanalistul, artistul, criticul, filosoful, chiar și omul străzii, aurolăcuit sau nu. În argumentul sau (ar merita citat în întregime de frumos ce e) Dan Stanciu scrie între altele: "Există, cred, în vise ceva tainic și cu neputința de adus în vorbe, ceva care stăruie să rămînă în penumbra luminii, ca un rest activ, și după ce interpretarea a descuiat, cu feluritele sale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
de aproape de sfîrșit, îi pregătise un dar special: o ghilotină cioplită din lemn de cireș în stil Ludovic XVI. Dimensiunea estetică a acestui flirt morbid existențial apare prea tîrziu: pistolul, ciupercile și funia nu reprezentau moartea sub această formă a frumosului, a desăvîrșirii artistice. Dar poate că prin pasiunea ei pentru moarte Mélanie devine, inevitabil, o manieristă . . . Esteticul decurge din reliogizitatea pasiunii ei, din căutările călăuzite de un singur țel: cel al morții perfecte. Țesute fiind din materia grea a unor
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
aparent paradox: intuind, probabil, periculozitatea acestei evoluții, instituțiile prin care se exercită controlul politico-ideologic au devenit ele ansele gardieni ai "valorii artistice pure", deturnata și pusă an slujba unui minor estetism de partid, sancționând ori ăncercănd să sancționeze an numele "frumosului" deschiderea spre social, spre istorie, spre politic. Criteriul "pur estetic" se prefacea astfel ăntr-un factor de limitare, daca nu chiar de asfixie. Scurt timp după decembrie 1989, criteriul "valorii artistice pure" avea să fie abandonat masiv și tacit. Atâtea câte
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
intransigenta cu care ași refuză sieși orice slăbiciune, de voință supraomeneasca cu care se chinuiește să-și ăngrăngă limitările trupului șubrezit. Desigur superstar, tiran, macho, mare preot al cultului "Imaginii" dar splendid și autentic muzician, obsedat de perfecțiune, de căutarea frumosului absolut. Cât de dornic de publicitate era, Karajan a fost totuși discret an privința intimității sale, a vieții sale de familie; este singura latura asupra căreia cartea atât de bine informată a Corinei Jiva nu spune nimic (relațiile cu fiicele
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
și iudaismul e istoria moralei, istoria idealismului. O contradicție, care e poate temelia existenței noastre. E însăși existența noastră. De o parte aplecarea spre legi și spre idei abstracte; de alta, instinctul puternic și matur. De o parte, înălțarea morală, frumosul spiritual; de alta, voința de a trăi ferm. De o parte, lumina; de cealaltă, pămînt. Ce contradicție frumos creatoare de viață! În istoria sionismului aceste două caracteristice instincte și-au dat mîna. Sionismul pur a voit un ideal: pămîntul tradiției
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
care există împotriva voinței tale. Remodelarea este un act nefiresc pentru că îți lipsește puterea de a te înțelege pe tine, de a fi în stare să treci de la dorința la ființă. Chiar dacă cunoști modul și mișcarea care ar putea exprimă frumosul "personal", efortul acesta exprimă mai degrabă durerea de a nu fi frumos tot timpul decât satisfacția clipei în care printr-o minune și prin efort ai dobândi virtutea asta. Astfel se întâmplă că aproape totdeauna față exprimă altceva decât dorești
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
Manolescu S-ar părea că, pentru majoritatea oamenilor, arta nu e arta fără un dram de idealism. Cea mai puternică reminiscența clasicista în materie de gust este tocmai aceea legată, etic, de conceptul de bine și, estetic, de conceptul de frumos. Adevărul este, în schimb, indiferent, daca nu insuportabil. Cu toata vigoarea realistă a artei din ultimele secole, cînd au fost înlăturate multe dintre barierele și obstacolele ce stăteau în calea înfățișării adevărului vieții, gustul dominant continuă a fi sensibil la
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
realitatea, scornind fete ale neverosimilului strigător, numit de către francezi humour noir, ăntălnim expresive concrețiuni metaforice. Divorțul de lume al poetei e ratificat de monstruozitățile prin care ea ași asumă lumea an oglinzile concave ori convexe ale privirii sale sublimat-tendentioase. Distrugerea "frumosului" e o reflectare a distrugerii lumii, ultimul proces reflectând, la răn- du-i, distrugerea raporturilor acceptabile dintre eu și lume, care definesc solitudinea. Din izvorul idealului ultragiat se scurg purulentele concretului bolnav, putrefact: "Cu botul pe labe și an genunchi
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
Maniu era intratabil, ăpedant în ce priveste îmbrăcămintea, de altfel, fără lux". Și aceea că, contrar opiniei carliste, avea ăun suflet foarte receptiv față de bucuriile și suferințele semenilor, rudeniilor, prieteni sau străini; lua parte la ele. Avea din plin impresia frumosului, se înduioșa ușor, uneori cu greu putîndu-si stăpîni lacrimile". Cînd venea la Bădăcin, primul drum era la mormintele celor dragi, apoi poposea la îndrăgită lui grădină, numită Dealul Țarinei, unde se produceau struguri și fructe, întotdeauna plăcute inimii lui, mai
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
Proust, 5. Faulkner 7). Pînă la necesară - zic eu - actualizare a unui similar sondaj de opinie, am să menționez cîteva păreri avizate asupra complexei opere dostoievskiene spre a face trecerea la miezul demersului de față: cartea părintelui arhimandrit Paulin Lecca, Frumosul divin în opera lui Dostoievski. Trecînd cu un zîmbet amar peste aberațiile unui Mihail Novicov 8), rețin mai întîi opinia lui Tudor Vianu: scriitorul rus "continuă linia românului romantic și a viziunii lui despre om, dar cu o știință într-atît
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]