350 matches
-
poetului, cum numea Iorga capul celui "veșnic tânăr". Prefață la ediția a doua, revăzută și adăugită, Ed. Serafimus, 1999 Constantin CUBLEȘAN Disputele continuă Obsesia depășirii condiției noastre de națiune mică, de țară... balcanică, prizonieră a unei limbi închise în matca fruntariilor patriei, a fost de-a lungul vremurilor, nu pentru puține generații, în speță din epoca modernă, motiv de declanșare a unor acțiuni, gesturi sau angajamente aproape sinucigașe, căci în dorința unora îndeobște intelectuali cu apetituri cosmopolite de a vedea România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
orașele ei. Am tremurat din nou, împreună cu cei mari, după trei ani, cănd știam a scrie și ceti am auzit pe cei mari spunad cu spaimă “vin rușii!” A venit și cumplită veste prin februarie-martie ‘44, că rușii sunt la fruntariile țării, iar sacrificiul feciorilor, părinților și prietenilor noștri au fost zadarnice. Spaimă de armată roșie, de bolșevici că trec Nistru, cu mare dorință de răzbunare, era așa de mare în partea de nord a Bucovinei încât unii credeau că a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
cauzei. À propos: n’am să Înțeleg niciodată de ce ne-am redus la acel grad de obediență Încât să facem ce n’am făcut niciodată: să purtăm război - fie el doar sprijin logistic, dar și intendența e tot armată - peste fruntarii, expunându-ne țara, atât de vulnerabilă În haosul tranziției fără sfârșit și generalizatei sărăcii, unor represalii, Îndreptățite, dar și incontrolabile ca venind pe calea terorismului. Căci războiul Își schimbă caracterul: din cenușăreasă, “coloana a V-a” devine prințesă. Și, ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rândul dacilor liberi a continuat în proporții greu de controlat, mai cu seamă în perioadele în care sarmații au fost influențați de romani, care doreau să stăvilească avântul războinic al dacilor liberi care, prin numeroase și neîncetate incursiuni, năvăleau dincolo de fruntariile Daciei romane. La granița nordică, dacii liberi se învecinau cu vandalii, populații germanice, cu care au avut relații schimbătoare, în funcție de stările de conflict care vizau stăpânirea anumitor teritorii. Raporturile dacilor liberi cu romanii au îmbrăcat mai multe forme de manifestare
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ori de câte ori au încercat să cuprindă Moldova. Toți Voievozii Țării Moldovei, de la Bogdan Întemeietorul și până la cel din urmă mușatin, Ion Voievod cel Viteaz, au întărit Țara, au înconjurat-o cu un brâu de cetăți și bastioane de apărare, atât la fruntarii cât și spre interior, au ridicat-o pe noi trepte de dezvoltare materială și spirituală, dându-i un loc de cinste printre țările Europei și au lăsat-o urmașilor, liberă și neatârnată. Pe malurile Nistrului străjuiau cetățile cele mari, Hotinul
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
în Domnia Țării Moldovei. Fire cutezătoare, Petru Rareș s-a înfățișat la Sultan și i-a cerut iertarea, zicându-i că el nu a ridicat sabia împotriva Împărăției Otomane, ci pentru a-și apăra Țara de cei care năvăleau peste fruntariile sale. Văzându-l atât îndrăzneț și știindu-l bun gospodar de Țară, Sultanul se învoi asupra cererilor formulate de Petru Voievod și-i dădu firman pentru o nouă Domnie. Ceremonia s-a desfășurat în Palatul Imperial, unde în fața tuturor ambasadorilor
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
aceste înțelegeri încheiate de Țările Române cu Împărăția Otomană, înțelegeri cunoscute în istoria noastră sub numele de Capitulații, Voievozii români se ridicau la luptă împotriva dușmanilor lor, pe care, de cele mai multe ori i-au biruit și i-au azvârlit peste fruntarii, umilindu-i în fața Europei. De aceea sultanii otomani s-au mulțumit întotdeauna cu plata haraciului și cu liniștea de la hotarul Împărăției lor. Vreme de 274 de ani nici una dintre Marile Puteri ale Europei nu s-a mai atins de pământul
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Armand Călinescu, la ședința din 27 martie 1939 a Consiliului Superior al Frontului Român Național, i-a informat pe cei de față că, în cursul ultimelor evenimente, guvernul român a făcut cunoscut cancelariilor străine că „suntem hotărâți să ne apărăm fruntariile și pentru integralitatea ei, România se va bate împotriva oricui.” În urma acestei „indiscreții”, făcută de ambasadorul român la Londra, Virgil Tilea, Anglia și Franța s-au grăbit să acorde garanții politice României, la 13 aprilie 1939. Acordarea garanțiilor anglo-franceze, de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
român a fost imens, mai cu seamă atunci când s-a înțeles că statul român nu dispunea de mijloacele necesare pentru apărarea hotarelor sale, cu toate că toți oștenii Armatei Române, de la simplu soldat și până la general, au cerut cu toții să-și apere fruntariile cu arma în mână și să nu cedeze în fața invadatorilor cu nici un chip. După acceptarea retragerii armatei și autorităților române din teritoriile cuprinse în Ultimatum, ministrul român de externe a trimis o notă tuturor ambasadelor și legațiilor străine aflate la
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
generalului Ion Antonescu era susținută de multe cadre de conducere din fruntea armatei române, precum și de mulți oameni politici cu dragoste de țară, care își ridicau glasul împotriva ocupației și a incapacității de acțiune a camarilei și guvernului pentru apărarea fruntariilor țării. Pentru liniștirea opiniei publice, la 2 iulie 1940 s-a ținut Ședința Comună a Comisiilor de afaceri străine ale Camerei și Senatului, în cadrul cărora s-a dezbătut pe larg situația internă și cea externă a statului român. După ședință
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
constituia o surpriză pentru nimeni, ci un eveniment așteptat din zi în zi. Astfel, în zorii zilei de 22 iunie 1941, trupele române și germane de pe frontiera de est a Țării au pornit ofensiva împotriva celor care ne-au călcat fruntariile. Ordinul de plecare pentru dezrobirea Basarabiei și Bucovinei de Nord suna așa: „Ostași, V-am făgăduit din prima zi a noii Domnii și a luptei mele naționale să vă duc la biruință. Să șterg pata de dezonoare din Cartea Neamului
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
într-o ROMÂNIE MARE... Din nefericire însă, visul abia împlinit, Tot ca visul cel de-o clipă, repede s-a risipit... Două dintre copilițe, tam-nisam și fără vină, BASARABIA cea blondă și cu dulcea BUCOVINĂ, Rupte iarăși, cu cruzime, din fruntariile Țării, Iau toiagul pribegiei, și-al tăcerii, și al uitării... De atunci, bătrânul tată, CARP, slăvitul împărat, În mormânt se zvârcolește și se roagă ne-ncetat: Doamne, ce-au făcut copiii și cu ce ți-au mai greșit, C-așa brusc
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
cuprinsă între Ceremuș, Carpați, Nistru, Dunăre și Marea cea Mare, având ca pecete domnească și pe flamuri capul de zimbru, iar cei care au urmat după ei au apărat aceste ținuturi și au întărit Țara cu cetăți de apărare la fruntarii, pe malul Nistrului, ridicând Cetatea Hotinului în partea de miazănoapte, Soroca, Orhei, Tighina, de-a lungul Nistrului până la vărsarea sa în Marea cea Mare, unde stătea de strajă Cetatea Albă și la miazăzi, Chilia, care străjuia la Dunăre și Mare
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
că apa proaspătă mă va feri de putrefacție. Aș vrea ca moartea mea să fie aidoma cu aceea a unei plante, lipsită de apariția unor mirosuri urâte. Aș dori să pot să mă integrez în cosmos după legile Eternei Reîntoarceri. Fruntarii Aici și acum, la fruntariile lumii romane, trebuie să mă străduiesc să cuceresc o lume nouă și să o fac să fie a mea. S-o cuceresc și s-o posed în primul rând ca poet. Să fiu primul poet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
feri de putrefacție. Aș vrea ca moartea mea să fie aidoma cu aceea a unei plante, lipsită de apariția unor mirosuri urâte. Aș dori să pot să mă integrez în cosmos după legile Eternei Reîntoarceri. Fruntarii Aici și acum, la fruntariile lumii romane, trebuie să mă străduiesc să cuceresc o lume nouă și să o fac să fie a mea. S-o cuceresc și s-o posed în primul rând ca poet. Să fiu primul poet al geților. E singura cale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Pădurile sau părțile de păduri a caror menținere este necesară pentru protejarea mălurilor râurilor contra ruperilor și a mancaturilor de apă precum și acelea cari asigura cursul regulat al apelor și conservarea izvoarelor; ... h) Pădurile trebuincioase pentru apărarea teritoriului tarei, a fruntariilor și a orașelor, ce se vor determina printr'un regulament de administrațiune publică, în urma avizului ministerului de rasboiu; ... i) Pădurile particularilor, cari nu intră în prevederile aliniatelor de mai sus, cînd proprietarii lor vor cere ca ele să fie supuse
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
fără o bibliografie extinsă lucrarea rămâne cu o meritorie valență paideică În sens național. Evocarea unor personalități ale panteonului național și ilustrațiile vin să convingă cititorul asupra dimensiunilor multilaterale ale unui univers românesc mai puțin cunoscut publicului mediu informat dintre fruntariile actuale ale țării. Conchidem că această nouă lucrare semnată de doctorul Vlad Bejan se Înscrie armonios În seria celorlalte opuri cu tematică similară propuse cititorilor de neobositul autor ieșean. Nu putem Încheia fără a ne aminti că În luna mai
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
română. Limbi moderne, vol. 1.2., Drobeta Turnu Severin, (f. ed.) 1982-1983; 2 vol.) Inspectoratul șc. Jud. filiala de filologie, Casa Corpului didactic, Mehedinți), vol. 1. 1982, 103 p. (multigrafiat); vol 2, 1983 (multigrafiat). [66] CÂMPEANU, EUGEN, Limba română trece fruntariile țării! Medalion lingvistic, ML, 1982, 4-7. [67] Catedra: culegere de lucrări științifice metodice, prof. Dumitra Mârza, prof. L. Bourceanu, prof. D.D. Șoitu,.., Galați 1982, (Galați, întreprinderea poligrafică Galați), 341 p. (Casa personalului Didactic Galați). [68] CAZACU, BORIS, Cultivarea limbii: instrucție
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a răspuns clar și hotărât: Mergerea pe front în bătălia contra comunismului este o onoare pentru orice legionar. Dar nu poate fi condiționată de vreo obligație morală pentru noi. Dacă țara și neamul ne cheamă sub arme, mergem să apărăm fruntariile, cu toate drepturile și obligațiile ostașului român, nu sub presiuni și amenințări. Trifan Traian are grad de căpitan și își servește patria ca ostaș, dar comandantul legionar Traian Trifan nu are ce reabilita în fața nimănui. Toți au trecut alături de el
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mai bun pentru națiunea română. Dar imediat după ieșirea lui din scenă. Tot ceea ce realizase el s-a năruit. Spre sfîrșitul secolului al XVII-lea, Imperiul otoman a început să decadă și două mari puteri și-au făcut apariția la fruntariile principatelor române: Austria, care și-a adjudecat Transilvania și Banatul. Urcarea pe tron a lui Petru cel Mare a fost mai fatidică pentru România. A început lunga serie a războaielor ruso-turce. Imperiul otoman considera principatele române drept o zonă periferică
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a atrage cât mai mult în porturile noastre, în sus ca și în jos de Galați, vasele de comerț străine și pavilioanele de orice naționalitate este cu atât mai viu simțită, cu cât comerțul nostru întâmpină adesea, la exportul pe fruntariile de uscat, felurite piedici, și cu cât, de la un timp încoace, sub cuvânt de epizootie, el este chiar amenințat de a-și vedea închise cu desăvârșire acele fruntarii în ce privește exportul de vite mari”. Expresia „sub cuvânt de epizootie” a fost
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mai viu simțită, cu cât comerțul nostru întâmpină adesea, la exportul pe fruntariile de uscat, felurite piedici, și cu cât, de la un timp încoace, sub cuvânt de epizootie, el este chiar amenințat de a-și vedea închise cu desăvârșire acele fruntarii în ce privește exportul de vite mari”. Expresia „sub cuvânt de epizootie” a fost tradusă, în varianta franceză care le-a fost înmânată diplomaților străini de la București, prin formula „sous prétexte d’épisootie”, formulă care a fost considerată jignitoare de către guvernul de la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
total sau în parte, pentru motive de ordin militar, fără drept de despăgubire, transporturile și comunicațiile pe liniile ferate, linii decauville, șosele, etc., aparținînd Statului sau particularilor pe anumite teritorii sau în general. Capitolul 7 Rechiziții în teritorii ocupate peste fruntariile țării Articolul 42 În timp de razboiu cînd se ocupă un teritoriu, autoritatea militară ocupanta poate execută rechizițiile impuse de operațiunile armatei sau necesare pentru mișcarea și întreținerea armatei, a personalului civil ce însoțește armata și a prizonierilor, pastrandu-se
LEGE nr. 139 din 27 februarie 1940 asupra rechizitiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128803_a_130132]
-
origina în fapte anterioare prezenței Convențiuni și cari aparțin trecutului. Guvernul român și Guvernul Francez își iau respectiv angajamentul de a nu ridică unul față de altul nici o chestiune care ar tinde la o modificare a integrității lor teritoriale sau a fruntariilor lor, așa cum sînt fixate actualmente prin Tratatele a caror semnatare sînt ambele Părți. Articolul 2 Înaintea oricărei proceduri arbitrale și înaintea oricărei proceduri în fața Curții Permanente de Justiție Internațională, contestațiunea va putea fi, de comun acord între Părți, supusă în
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
națiunii celei mai favorizate în ceea ce privește regimul prohibițiunilor și restricțiunilor la import sau la export. Tratamentul națiunii celei mai favorizate nu se aplică în ceea ce privește; a) Favorurile speciale cari au fost sau vor fi acordate statelor limitrofe, pentru a ușura traficul de fruntarie; ... b) Regimul special de import, destinat a ușura reglementele financiare, rezultând din războiul dela 1914-1918; ... c) Drepturile și privilegiile acordate sau cari ar putea fi acordate în viitor unuia sau mai multor state limitrofe în vederea încheierii unei înțelegeri economice sau
ARANJAMENT COMERCIAL din 3 noiembrie 1930 între REGATUL ROMÂNIEI ŞI REGATUL ALBANIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132641_a_133970]