26,912 matches
-
alții si-au văzut aripile retezate. Peste dealurile împădurite de cruci tresar mormintele celor ce au jucat la horă cu viața si moartea - nimic nu îi desparte de nimica. S-au înfrățit, în sfârsit: cazemate fără respect. Am plâns cu fruntea lipită în pumni acolo unde si alții au încărunțit de lacrimi cu mult înainte de a se deschide cerurile, asteptând o voce sau o poruncă. Și mulți s-au întrebat într-o limbă veche: noi nu vom fi răsplătiți pentru că am
Răsplata by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/6338_a_7663]
-
colină, mai în sus de Sighet, Le priveam noi, tineri, parcă era ieri, Țara de dincolo cu albastrul Lighet. Dobăieșu-n ceață, aer de pădure, Albele Biserici licărind în zare, El ieșea la haită numai c-o secure, Să pălească-n frunte lupul pe cărare. Stau cu ochii-n ceață, dar de bocet nu mi-i, Amintind-mi toamna, blândă, din Desești, Hribii și horinca, pe bătrânul Pârja, Oile, talanga, lavițe cerești. Patriarhul cârja și-a uitat-o-n iarbă, Cercetându-și
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
inegal, paracliserul, zdrăngănindu-și bolul cu arginți, ca nu cumva să mă prefac că n-aud. Nu am întotdeauna mărunțișul la mine, mă scotocesc până găsesc să-i dau altceva. Astăzi, de pildă, mi-a dispărut ochiul al treilea, din frunte, și am scris, cu degetul muiat în vin, pe luciul oglinzii: „Aici odihnește privirea mea către mine, fie-i țărâna ușoară!"
Epistolă din Sebastia by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Imaginative/6384_a_7709]
-
Gheorghe Grigurcu Portret de poet Cîteva sclipiri pe pomeții obrajilor îngemănînd timida delicatețe cu puterea prezenței o șuviță de păr plimbată mereu pe frunte cum o ramură-n vînt o voce ușor nesigură căutînd totuși din cavalerism să-și dea replica un nas resemnat demoralizat cum o piatră potrivită să țină deschisă poarta nimbul menit s-ademenească doxa. Elegie Iată o mișcare bruscă apoi
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
pupile sudate aidoma unor credințe clopote care gîfîie după ce-au alergat de-a lungul de-a latul venelor tale și tot mai speri că poți imita spumele spaimei obștești că te poți decapita că-ți poți așeza la loc fruntea pe care zidurile temniței au desenat ploi abia întoarse de pe cîmpul de luptă. Estivală Sumedenie de gîze pe-obrazul Soarelui și niciun om orice clipă e gata să se salveze prin alibiul lucrurilor iedera a-mbrățișat vîntul cum un efect son-lumiere
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
oraș de chibrituri se aprinde sub pernă drumului tău sub picioare dă-i puteri să te ducă să te întoarcă-napoi cîndva stelele aveau sexul complet al cerului foc ce arde fără odihnă degetele-ți sculptează tot ce-a visat fruntea am văzut o mare unde ochii tăi înotau trupul scufundat era un continent mic pe mal peștii aveau gânduri de om în undițe mici. Sîmburi de cireșe negre Timp ros de eșecuri tu vezi viața ta în trecut fără tine
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
Iuga) Constanța În orașul vechi casele se descuamează contaminate de-o eczemă atîrnă de stîlpii lor despuiați, sperietori din altă lume în care-și ascut ghearele tulpini de iederă moartă. Roase de lepră fațade, se fărîmă arabescurile îi refuză soarelui frunțile brăzdate de griji; geamuri negre își ațintesc privirea într-un interior dezgolit, neantul. Uite-acolo o față de om, rînjește-n barbă, mîna împunge c-un deget aerul. Pe pereți graffiti ne arată drumul spre plajă: un marinar orb cu trei însemne
Poezie by Carmen Elisabeta Puchianu () [Corola-journal/Imaginative/6903_a_8228]
-
om, rînjește-n barbă, mîna împunge c-un deget aerul. Pe pereți graffiti ne arată drumul spre plajă: un marinar orb cu trei însemne bărbătești: primul, piciorul de lemn, al doilea, ghioaga policarului drept, al treilea, ca 'ntr-o oglindă întoarsă pe frunte îi e pus. În iarba uscată moțăie un cîine, un motan tarversează carosabilul și-și înfoaie blana năpîrlită: coada lui are cîrlig. În piața mare printre palate și ruine poetul își savurează exilul. Cerul deasupra mării un spectacol al norilor
Poezie by Carmen Elisabeta Puchianu () [Corola-journal/Imaginative/6903_a_8228]
-
Simona-Grazia Dima George Enescu Adus de spate, cu șuvița pe frunte, el intră demn în curte, salutat cu drag de vecini. Mai caută încă angajamente, vreun concert de vioară, prințesa ar vrea să primească, fie și-n roșia penumbră - mască pe obrazul rănit de iubire - până ce întunericul, lumina totuna sunt. Își
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
du-te la scintigrafie și în blocurile operatorii în labirinturile saloanelor ca niște vestigii subacvatice traversate doar de vietăți marine în halate verzi împingând brancarde pe rotile cu femei și copii tunși chilug cu tatuajele acelea stranii pe tâmple sau frunte vorbește cu cei ce așteaptă la ușa simulatorului până vei înțelege că a trebuit să te îmbolnăvești și tu de cancer din solidaritate cu tragediile oamenilor uitați în toate spitalele lumii pe care nu le-a mai cântat nimeni în
Profeția organică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6821_a_8146]
-
sovietic ori american. Musai șpion! 1. EMINESCU NEGRU. Da, ar fi putut fi negru. Ba chiar, dacă stăm bine și ne gîndim, chiar era. Chiar așa era. Era el, da, cam negricios. Așa, negurat. Parcă mai și treceau cețuri pi fruntea lui. Da' ce era el, Caraimanu'? Ce se mai credea și ăsta, Caraimanu' poeziei românești? Negreșit era el cam așa tuciuriu de ciricliu. Dacă te uiți bine și la poză, cea de la nouăsprezece ani, și tot vezi că era cam
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
dascălul său, tot un tesalian, poreclit Țenefațem. Spre mirarea lui, capișonul ieși destul de repede. Dar acum, sub lumina înflorită, a amiezei, nu mai arăta la fel. De fapt era altă persoană, cu un capișon la fel caraghios, care îi acoperea fruntea, înălțându-se, gogoșit, de aproape trei palme. Însă, spre deosebire de micul purtător de felinar, acest om, care tocmai își ștergea cizmele pe pardoseala galbenă din fața prăvăliei, era o namilă, care aproape că atingea arcada ușii. Îl văzu cum își îndreaptă spatele
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
pădure de bârne în interior și pe sub toate balcoanele. A vedea zilnic ditamai clădirea susținută în cârje nu era cel mai îmbucurător spectacol. Dar tot atunci s-au petrecut fapte de mare curaj, de întrajutoare și de solidaritate; tovarășii din fruntea țării au revenit urgent din Africa unde mai primiseră nu știu ce distincții și doctorate, și au preluat frâiele tuturor operațiunilor de salvare, aprovizionare și reconstrucție; în centru vedeai (cu recunoștință, pe atunci) mineri din toată țara, specializați în galerii și abataje
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
Părinte, iartă-le lor că nu știu ce fac. (Luca 23 : 24) Cu biciul îi brăzdau pielea Și soldații nu știau Că în rănile lui Deșchideau muguri de aripi. I-au pus coroană de spini Fără a bănui Că-i așează pe frunte Raze de lumină. L-au obligat să-și poarte crucea, Neștiind că ea e soclul Pe care Iisus Avea să unească Cerul cu pământul. Apoi L-au crucificat, Bătând în cuie, Pentru vecie, Credința-n Înviere The Torment Jesus said
Poezii. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lică Pavel () [Corola-journal/Imaginative/87_a_79]
-
nici ochii nu văd; lacrimile lor sunt strânse sub pleoapa marelui ochi; și nici mâinile nu ating amforele de piatră pline de miere; roiuri de albine împlinesc dorințele scrise; și nici țesătura de purpură nu se strânge: se întinde spre fruntea ce rămâne ascunsă? De ce măslinul de la intrare e desfrunzit? De ce nimeni nu-și scoate fierea pentru sacrificiu? Făptura aici se întoarce, cu o voce totdeauna reluată: într-una este, într-alta se visează, și-n cea din urmă se-ngaimă
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
Cadinoiu Motto: " Cărțile sunt lungi scrisori adresate prietenilor." Jean Paul Mamei mele, Liuba Reînnoiește crengile venicului, mamă, legile Constituției se rescriu pe chirpici, cu degetele Ecaterinei, cu mugurii de salaneț; cu adâncul căciulilor de astrahan. Ghinda s-a spart de fruntea unei memorii de călău. Stăpânii polei mâncau dimineața miez de ghindă, eventual fiert cu porumb sau prăjit în piele de somn sau copt în foaia certificatului meu de naștere. Ochii din astrahan au strâns ghinda și în testament au lăsat
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
fiecăruia și ne-ai făcut o lume de triști de sinucigași de apartamente ferecate la etajul 10 aproape de soare deschide-ți inima abia acum suntem sinceri cu tine abia acum disperarea ta ne atinge ca mierea ne linge cuminte pe frunte indiferența ta e o bătaie din aripi după ce tai capul găinii și ea zboară lăsând urme de sânge și poftă în gura tăietorului ai fost ieșirea noastră de incendiu dragă poetă Psalm Eu n-am liniște până când n-o să țâșnească
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
poante: frumoasă mireasă e moartea mea, timpul: o fată bătrână. poem antientropic Trec prin zâmbetul tău ca printr-un zid orb. Ascult cenușa orizontală care agonizează. În jarul lucrurilor simple gura albă cu fiere frazează. Mâna ta se răcește pe fruntea mea fierbinte sub care zace paradisul pierdut. Mâna ta face semul crucii în aerul mut, se răcește pe fruntea mea în fierbințeli, mâna ta și înaltul se apropie de zero absolut, litera, viermele tânăr, neantul. fotografia O fotografie. Acolo în
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
zid orb. Ascult cenușa orizontală care agonizează. În jarul lucrurilor simple gura albă cu fiere frazează. Mâna ta se răcește pe fruntea mea fierbinte sub care zace paradisul pierdut. Mâna ta face semul crucii în aerul mut, se răcește pe fruntea mea în fierbințeli, mâna ta și înaltul se apropie de zero absolut, litera, viermele tânăr, neantul. fotografia O fotografie. Acolo în fotografie e un punct, o mică pată, un deget, o mână, un braț, un sân, un cap, un picior
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
care Te îmbraci în frumos, în liliacul din fereastră, în albul rochiei de mireasă, în cântecul albăstrui al mierlei spre seară, în blândul ochi al mielului, în zâmbetul pruncului, Doamne, Tu care Te îmbraci în milă, în mâna mamei pe fruntea copilului, în ochii tatei înrourați cu lacrimi în cuvintele Psaltirii, în vâsla ucenicilor, în mătăniile sihastrului, în casa melcului, în inima Maicii Tale pururea rugătoare, Doamne, Tu care Te îmbraci în lumină, în șoapta candelei, în pleata crinului și a
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
-n furouri n-au nicio șansă afară când îmi stai în stomac și mă privești în ochi un montagne russe îți ridică adrenalina piața mare urlă ca un radar pe traiectorii frenetice amprenta beethoveniană - (până la urmă tot o să iasă ceva) - fruntea mea pe ușa bisericii pe grilajul fântânii lampadare vitrine - ce simfonie!... implant pe peron dintr-o dată capul mi-e de scrum trenul ți-a smuls chipul ca pe măseaua singura sănătoasă cu care mărunțeam dimineți mucegăite ierni pietroase nu mai
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
repede trece cu viteza tgv-urilor ani lumină povestea-miriapod a bunicului (cu omul negru și câinele) pe ce tocuri înalte mărșăluiește ea acum - zidul chinezesc - aici da poți spune că există o spărtură numai pentru tine capul în piept genunchii la frunte brațele de jur împrejur "hai ce mai aștepți!" curentul sec te soarbe de partea cealaltă uite: sclipirile galbene ale lui muri torcând deasupra sobei un hamac pentru baubaul tău de iască - doi pui de lună plină pe fundul butoiului hipnotici
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
așa de molcom pergamentat de biciurile anilor de arșiță palimpsestul ploilor grafomane cenzurat de iederă totuși vuia și vuia ca un tren din memorie într-o seară ploioasă împrejmuia poate o grădină dar nu avea nici o intrare era ca o frunte de meloman adâncit în tristețe de neconsolat sau niagară prinsă cu magnetofon și adusă dar unui copil orfan nu eram singurul deși multă vreme așa am crezut câțiva cari în anumite nopți nu reușeam să adormim cu povești irezistibil eram
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/7886_a_9211]
-
niagară prinsă cu magnetofon și adusă dar unui copil orfan nu eram singurul deși multă vreme așa am crezut câțiva cari în anumite nopți nu reușeam să adormim cu povești irezistibil eram atrași de zid ne venea să ne sprijinim fruntea de acea frumoasă liniște de eram singur cu el mai și plângeam ca un copil orfan plecam fără să ne vorbim ca niște frați de vis
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/7886_a_9211]
-
uitat sub lumina feroce pentru că avea creier de folosit și viscere pentru toate/ rămîne stîlp Singurătății copleșit de săgețile boante ale stelelor pentru că în zbor/ pe sub nas/ venea îngerul constrîns la licori matinale pentru că între sîni de femeie apasă o frunte încremenit/ condamnat la paloare acum și în veci ascultă glasuri sub toacă *** pe cine îl cheamă prier un berbec într-un lemn îi va fi soarta/ zîmbind într-ascuns/ la priveghi Luna-i fecioară nătîngă iar tu/ ai pieptul de
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]