262 matches
-
motivul. Numai ei a putut Mura să îi povestească pățania. O, Doamne, să fi fost oare, vreodată, un copil mai necăjit decât Mura? Era vestită prin aceea că, la vârsta ei, reușea să împletească frumos, cu modele, cu flori și frunzulițe pe pieptare. Dar numai mânuțele și ochișorii ei știau cu cât efort! Sub lumina lămpii cu gaz, andrelele străluceau în mișcare ritmică și rapidă. Toți se minunau când, dimineața își răsfățau privirile pe un lucru bine conturat și frumos. Dar
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
sufixe, respectiv prefixe care aduc radicalului un plus semantic 62: * sufixe diminutivale (plus semantic = perceperea dimensiunilor mai mici/ a caracteristicilor diminuate ale unui element, raportarea subiectivă la acesta implicare afectivă/ alint, ironie/ caracter peiorativ etc.): măsuță, scăunel, ineluș, floricică, floricea, frunzuliță, copilaș, puișor, mămică, tătic, inimioară, copiliță, profesoraș, repejor, aolică, mătăluță etc.; * sufixe augmentative (plus semantic = ideea de mărire sau perceperea exagerată a caracteristicilor unui element): copilandru, băiețoi, băietan, căsoaie; * sufixe colective (plus semantic = perceperea ideii de mulțime, raportare la referent
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pas spre lumea de dincolo, promisiunea fericirii veșnice; este o tandrețe naivă, sinceră, prezentă și fără rețineri. Acești țărani au delicateți neașteptate; o inimă de poet vibrează sub mantia de piele, iar dezamăgirile lor au o expresie frumoasă și emoționantă: "Frunzuliță trei smicele, Vai de păcatele mele, Aseară, pe la o vreme, Visai niște visuri grele. Pe deasupra casei mele Trecea stol de rândunele. Nu e stol de rândunele, Ci sunt ahturile mele Și dragostele tinerele, Care mă iubeam cu ele Din tinerețile
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
la Opriș, Unde-mi zace Corbea-nchis, Șade-n apă până-n sapă Și-n noroi până-n țurloi, Cu lacăte pe la ușe, Cu mâini dalbe în cătușe, Iar la gât pecetluit Cu cinci litre de argint, Cum n-am văzut de când sunt. Frunzuliță trei foi late, De ce în temniță-mi șade? Pentr-un paloș ferecat, Numa-n aur îmbrăcat, De nu știu cine furat; Pentr-un roși bidiviu, Cal nebun, roșu zglobiu, Cea fost prins de prin pustiu". El, care înainte alerga mândru prin munți
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dau la clocotit timp de două minute, apoi se lasă la răcit și adăugăm făina cu praful de copt, gălbenușurile, pe rând, apoi albușurile bătute spumă. Punem la copt în tavă tapetată cu făină. Se ornează cu frișcă bătută, cu frunzulițe din ciocolată și ciocolată rasă - 300 g frișcă, 100 g ciocolată menaj, 16 frunze de trandafir și ciocolată rasă. BLAT PENTRU TARTA CU ZMEURA 100 g unt, 4 linguri de lapte, 100 g zahăr, 200 g făină, 2 ouă, 1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
punem nuca, într-unul punem alunele, iar în cel de-al treilea punem ness sau suc de fructe. Dăm vasele la înghețat timp de o oră, apoi servim pe farfurie câte o lingură de fiecare culoare. La final, decorăm cu frunzulițe de mentă. ÎNGHEȚATĂ DE CĂPȘUNI 1 kg frișcă, 500 g zahăr, 10 ouă, 500 g căpșuni și 2 plicuri de zahăr vanilat. Batem albușurile spumă, frecăm gălbenușurile cu zahăr, zdrobim căpșunile, apoi le amestecăm toate la un loc și le
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
degradare. Dacă dorim să facem cocktail de ciocolată, punem la fiert în lapte 2 linguri de cacao, în rest, este aceeași compoziție. SIROP DE AFINE 4 kg afine și 5 kg zahăr, alcool Se pun afinele curățate de codițe și frunzulițe în borcane sub formă de straturi - un strat de afine, un strat de zahăr și tot așa, până se termină, ultimul strat trebuind să fie de zahăr. Se acoperă borcanele cu un tifon și le dăm la soare, până lasă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Își dă puțin capul pe spate, iar eu încerc să zăresc ceva sub capac. Degeaba, capacul pare să fie lipit de pielea capului. Apare un chelner, cu o tăviță pe care stau câteva bucățele microscopice de somon afumat, învelite în frunzulițe de salată. Sau trifoi, nu știu sigur. Poate că e salată, dar e mai mică decât orice trifoi pe care l-am văzut. În fiecare bucățică de somon stă înfiptă câte o scobitoare în formă de sabie. Săbiuțe de plastic
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
tu, să întrebi un om atât de mare și însemnat. Bucur Anul Nou și Anul Vechi decât v-ați certa, mai bine un cântec ați cânta, un cântec de unire pentru a voastră întâlnire. Anul Nou și Anul Vechi cântă. Frunzuliță doi bujori Când plecai din cer din nori Văzui colo la izvor (bis) Cum se-alină dor cu dor (bis) Doruleț de unde vii Vin din munți de prin câmpii De-a mea mândră (bis) Ce mai știi (bis) Știu că
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
tu, să întrebi un om atât de mare și însemnat. Bucur Anul Nou și Anul Vechi decât v-ați certa, mai bine un cântec ați cânta, un cântec de unire pentru a voastră întâlnire. Anul Nou și Anul Vechi cântă. Frunzuliță doi bujori Când plecai din cer din nori Văzui colo la izvor (bis) Cum se-alină dor cu dor (bis) Doruleț de unde vii Vin din munți de prin câmpii De-a mea mândră (bis) Ce mai știi (bis) Știu că
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Ceea ce-l scotea din sărite pe director era influența ce avea felul meu de a picta asupra colegilor mei. Influența mergea atât de departe, încât de cele mai multe ori nu se mai deosebeau între ele lucrările noastre. Se spunea influența grigoresciană "frunzulițe pe cer", culoare lăptoasă, cretoasă, moale, dulce etc. și tot vocabularul necesar ce ar fi trebuit să stăvilească plăcerea noastră de a picta cele lăsate de Dumnezeu pentru bucuria ochiului și a sufletului. Cu tot cortegiul dojenelilor și invidiei, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
cu alte cuvinte o componentă a aspirinei (nu au nevoie, prin urmare, să apeleze la vreo farmacie). Mimoza, de pildă, își arată frumusețea doar atunci când totul din jurul ei este armonie, un aer calm și pașnic. Dacă este tulburată își închide frunzulițele și numai după un timp (când totul revine la normal) se liniștește și redevine frumoasă, se lasă admirată. Ne putem închipui că plantele dispun și de un sistem electric de transmitere a stimulilor, sistem care este sensibil la simpatie? Tomatele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fel de dispozitiv - protalul - menit a favoriza Încrucișarea și dezvoltarea unui embrion, se ajunge la o mai mare grijă la plantele superioare, producătoare de semințe, care Înzestrează embrionul, o plăntuță În miniatură, cu trăistuța de mâncare pentru drum, adică cotiledonul, frunzuliță anume modificată În acest scop. Întâi, ca gimnosperme, mai multe - până la 15 -, mai târziu doar două, dar mai pline, ca la dicotiledonate, majoritatea plantelor pe care le vedem. Monocotiledonatele, de care vorbesc astăzi, sunt cu mult mai grijulii, dar cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai convenabil să umbli prin lume fără muieri după tine. Deși mintea lor era ocupată cu altceva, nu le scăpă din vedere o pădure care arăta că ieșise din iarnă, iar acum după ce fusese scăldată de acea ploaie a primăverii, frunzulițele ei erau deschise la culoare și imature. Lumina amurgului distingea liniile delicate ale munților din zare. Priveliștea aceea era ca atunci când se naște un copil, iar lumea se umple de speranță. Le transmitea o energie pozitivă. Jean se aplecă puțin
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
la strada mare. Ies în fugă după el, calculând în minte ce să fac exact ca să-l aduc înapoi și cât de periculos poate fi un taur nebun liber pe autostradă. Rodrigo se menține pe marginea drumului, apucând câte o frunzuliță și mestecând-o tacticos. Între timp, eu ajung destul de aproape de panică, odată ce am decis că gradul de pericol este mare, atât pentru mașini, trecători, cât și pentru Rodrigo. Mă poziționez către stradă ca măcar să stea prin tufișuri și continui să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și-i respiră adânc aroma de sfântă buruiană. Chiar m-ai vrăjit. Trebuie să mă descânt singur, altfel e cu primejdie mare, spune pe un ton serios și stupește de trei ori în vânt să nu-i fie de deochi. "Frunzuliță sălcioară, Tu Voichiță Mărioară, Ochii tăi mă bagă-n boală, Sprâncenele mă omoară... Bat-o Doamne și-o mai bate, Că m-a băgat în păcate, Bat-o Doamne, arz-o focu', Că m-a ... că m-a..." Na... c-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu ochii plecați, tace. Ștefan o apucă de bărbie și-i înalță capul. Ea stă cu ochii închiși. Ce s-a întâmplat, Voichiță? Tremuri... Zău, nu mănânc veverițe, îi spune zâmbind și îi descântă ochii făcând cruciulițe peste pleoapele lăsate: "Frunzuliță sălcioară, Voichiță Mărioară, Ochii tăi mă bagă-n boală"... Din colțul pleoapelor, o boabă de lacrimă strivită se sparge și se rostogolește șiroind pe obrazul Voichiței. Ooo! Veverița mea dă apă la mâțe... E grav... Cine te-a supărat?! Acu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
furnicar. Tineri, bătrâni și copii au ieșit ca gâzele la soare, să se bucure de frumusețea zilei însorite. Primăvara grijulie e prezentă pe aleile parcului.Presară, printre bătrânii arbori, iarbă nouă. Sărută gingaș mugurașii, ca aceștia să-și deschidă primele frunzulițe spre lumină.Pregătește ramurile golașe să-și anine în curând ciorchini de flori. Împrăștie, peste tot, zămbete și bucurie. - Cu- cu! Cu- cu! Fetița deschide ochii. - Ai auzit, Ioana? întrabă bunica, intrând în cameră.A cântat cucul. Aruncă un ban
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
cuvintele cu același înțeles: 24.Subliniază semnele venirii toamnei: este cald, se îngălbenesc frunzele, ploua des, cade roua, pleacă păsările călătoare, cade brumă, vremea se răcește, ninge, înmuguresc pomii, animalele își fac provizii. 25.Desparte în silabe cuvintele: adiere: ruginii: frunzulița: părticică: aricii atenți: 26.Completează cu „să” sau „s-a” , care se potrivește: „Costel a luat undita cea nouă și dus la pescuit. Acolo întâlnit cu prietenii de școală. Ei au stat până inserat. Cand întors, mama supărat pentru că întârziase
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
Cîntărețul popular se servește de-o singură frunză, nu de mai multe. Cînd lui frunză îi ia locul foaie și acesta apare tot la singular: Foaie verde, nu Foi verzi. Chiar atunci cînd creatorul anonim recurge la diminutiv, el zice: Frunzuliță (și-o alună), Floricică (floare-albastră), Foiță (verde de nuc) ș.a. Cum avea să se abată tocmai Eminescu de la această formulare? La singular apar, în situații asemănătoare, și diversele „instrumente” muzicale, de care se servesc cîntăreții: fluier, ceteruică (cînd te-aud
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dau la clocotit timp de două minute, apoi se lasă la răcit și adăugăm făina cu praful de copt, gălbenușurile, pe rând, apoi albușurile bătute spumă. Punem la copt în tavă tapetată cu făină. Se ornează cu frișcă bătută, cu frunzulițe din ciocolată și ciocolată rasă - 300 g frișcă, 100 g ciocolată menaj, 16 frunze de trandafir și ciocolată rasă. BLAT PENTRU TARTA CU ZMEURA 100 g unt, 4 linguri de lapte, 100 g zahăr, 200 g făină, 2 ouă, 1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
punem nuca, într-unul punem alunele, iar în cel de-al treilea punem ness sau suc de fructe. Dăm vasele la înghețat timp de o oră, apoi servim pe farfurie câte o lingură de fiecare culoare. La final, decorăm cu frunzulițe de mentă. ÎNGHEȚATĂ DE CĂPȘUNI 1 kg frișcă, 500 g zahăr, 10 ouă, 500 g căpșuni și 2 plicuri de zahăr vanilat. Batem albușurile spumă, frecăm gălbenușurile cu zahăr, zdrobim căpșunile, apoi le amestecăm toate la un loc și le
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
degradare. Dacă dorim să facem cocktail de ciocolată, punem la fiert în lapte 2 linguri de cacao, în rest, este aceeași compoziție. SIROP DE AFINE 4 kg afine și 5 kg zahăr, alcool Se pun afinele curățate de codițe și frunzulițe în borcane sub formă de straturi - un strat de afine, un strat de zahăr și tot așa, până se termină, ultimul strat trebuind să fie de zahăr. Se acoperă borcanele cu un tifon și le dăm la soare, până lasă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Basarabia. S. Ț.: Ba da, am fost la Murgeni, dar după seceta din 1946 am mers în Banat. S-a dus tata înainte, a găsit casă, tot. Păi, la Murgeni alergam pe câmp și când găseam câte o plantă cu frunzulițe mici, o aduceam acasă, o fierbeam și o mâncam. A fost ceva de groază seceta de atunci. Din universitate în penitenciar Motivele arestării: gelozia și Planul Valev C. I.: În fond, arestarea dumneavoastră s-a produs din cauza scrisorii trimise imediat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, de aur. Scutul este tăiat în bandă de o fascie roșie, în care sunt plasați trei vulturași de argint. În dreapta jos și stânga sus se află câte trei ghinde cu trei frunzulițe de culoare verde, așezate tot în bandă. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Vulturașii așezați în bandă reprezintă blazonul familiei De Lorena, prin prezența în zonă a vestitului general Carol
HOTĂRÂRE nr. 1.759 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162393_a_163722]