715 matches
-
la simbolurile care constituie reperele morale, spirituale, culturale, sufletești ale unei persoane, familii, națiuni etc. Tot ceea ce aduce atingere acestor simboluri sau valori este resimțit de către individ sau de grupul de indivizi ca o ofensă, o agresiune, ca o violare frustrantă, față de care conștiința mea morală, individuală sau colectivă, Îmi ordonă să protestez; mă Îndeamnă să răspund la actele de violare morală sau de violență fizică În același mod. Acest tip de confruntare sau de conflict are Însă o altă semnificație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt mai ușor asimilate și interiorizate de către copil sau adolescent. Imitarea nu cere efort. Ea este rapidă și oferă sentimentul unei eliberări și depășiri a vârstei. Este o ieșire din rigorile educației, care este resimțită ca un ansamblu de factori frustranți și represivi. Imitația este legată de libera alegere. Ea nu implică obstacole și poate fi făcută cu ușurință; În plus, favorizează o reușită imediată. Imitația presupune nici un fel de răspundere, nefiind un comportament personal, ci unul preluat de la altcineva, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
social și de care depinde viața grupului comunitar-uman. Schimbările progresului, prin rapiditatea lor, suprasolicită capacitățile de adaptare la nou și de asimilare a acestuia, epuizând resursele psihologice. Din acest motiv, factorii de progres vor avea, în mod paradoxal, un efect frustrant, întrucât ei nu pot fi asimilați în totalitate și la fel de către toți membrii grupului social. Viața individului, ca și cea a grupelor social-umane, devine tot mai dominată de valorile civilizației materiale, tot mai formală. Omul modern este singur, sărac spiritual
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și supravegheate. Dificultatea cea mai mare este dată de incapacitatea acestei categorii de populație de adaptare/integrare socială. Aceste persoane nu se pot fixa într-un anumit loc. Nu pot suporta o viață ordonată care pentru ele reprezintă o situație frustrantă. Necesitatea instituționalizări acestor indivizi este importantă și ca măsură de prevenție socială, întrucât din rândul lor se recrutează delincvenți, prostituate etc. 8. Psihoigiena accidentelor Un loc special în cadrul situațiilor de criză trebuie rezervat accidentelor, ca fenomene psihosociale specifice lumii și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
evitarea situațiilor capabile să pună în joc sensibilitatea emoțională sau să trezească starea de anxietate. Două sunt scopurile acțiunii de igienă mintală în aceste cazuri: i) satisfacerea tendințelor emoționale, a sensibilității afective și a nevoii de confort emoțional, evitarea situațiilor frustrante, a carențelor emoțional-afective; ii) favorizarea prin aceasta a unui acord activ cu lumea exterioară, realizat prin următoarele mijloace: atmosferă calmă; căldură sufletească; protecție emoțională; evitarea efortului, a luptei; satisfacții emoționale; securitate emoțională. b) Psihoigiena mitomanilor, istericilor și imaginativilor Prima sarcină
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
însă tulburări clinico-psihiatrice. Ele privesc în primul rând formarea personalității și în mod special formarea Eului și a caracterului. Factorii care contribuie la acest proces sunt reprezentați prin: a) dezvoltarea individului într-un mediu închis, tensionat, cu caracter represiv și frustrant; b) absența modelelor parentale și înlocuirea lor cu „modele formale”, cu caracter rigid, adesea represive sau castratoare; ele reprezintă modele negative sau antimodele, pe care persoanele instituționalizate, în special copiii și adolescenții, le refuză; aceste modele le sunt impuse indivizilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în cale”. Dacă s-a efectuat reconstrucția ariei cavității orale (planșeu bucal, oase maxilare, limbă) va trebui să lucrați cu un logoped pentru a învăța din nou să vorbiți cât mai natural. Pierderea abilității de a vorbi poate fi foarte frustrantă, dar cei mai mulți oameni care au trecut printr-o astfel de chirurgie au fost capabili să învețe noi strategii pentru a comunica din nou verbal. AFECTAREA AUZULUI Unele tratamente pot cauza pierderea auzului. De exemplu, unele medicamente folosite în chimioterapie pot
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
reieșite din activitatea instructiv - educativă, constituind astfel o bază pentru aplicarea unor strategii de învățare creativă, activ - participativă, care să contribuie la stimularea interesului elevilor pentru activitatea școlară. Totodată, am încercat să evit apariția unor distorsiuni sau conflicte afective, stări frustrante, anxietate, teamă de școală. 3 Organizarea și desfășurarea cercetării Experimentul psihopedagogic s-a desfășurat în sala de clasa, în condiții obișnuite de activitate școlară, pe parcursul anului școlar 2005 - 2006 și a cuprins cele trei etape amintite anterior 3.1 Evaluarea
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
de Cucu) găsește în cadrul trăirii bolii următoarele situații: v satisfacțiile în cadrul trăirii bolii sunt parțiale și umbrite de către suferință; v satisfacțiile constau în ocaziile oferite de boală, printre care și acelea de a se putea sustrage unor relații negative sau frustrante care pun pe subiect în fața unor exigențe excesive; v introversiunea este un fenomen de retragere în măsura în care individul este sustras de la anturaj și, în același timp, concentrat asupra lui însăși; v regresiunea - boala oferă individului un statut de dependență, statut în cadrul
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
părinților are în vedere atât informarea și formarea deprinderilor parentale, cât și formarea competențelor și atitudinilor parentale eficiente. Un astfel de program educațional, care se adresează părinților, cuprinde următoarele elemente: Metode de creștere a copiilor. Creșterea copiilor poate fi dificilă, frustrantă, dar dacă este sprijinită, ea poate deveni plăcută și motivantă pentru părinți. Părinții care se bucură de copiii lor, nu fac o muncă din meseria de părinți. Pentru a crește un copil, este esențial ca părintele să se simtă bine
PROGRAME EDUCATIVE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Luciana Petronela Fechita () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1404]
-
a unor posibile tulburări adiționale, inclusiv tulburarea de conduită, tulburarea de dispoziție, depresia, anxietatea, dificultățile de limbaj sau auz, disabilitățile de învățare. Cum se simte un copil cu ADHD ? Dar familia acestuia ? ADHD poate face ca viața să fie confuză, frustrantă și neplăcută pentru copilul afectat de acest sindrom. Copilul respectiv își creează și menține cu greu prieteniile, fapt care îi generează un sentiment de izolare și de subapreciere. Copiii cu ADHD pot fi amuzanți, creativi și iubitori. Însă hiperactivitatea, toanele
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
Eugen Ionescu, Arthur Adamov. Gesticulația, uneori inexplicabilă, a personajelor nu înseamnă capitulare în fața unor situații absurde și nici o ruptură radicală a insului de existent. Deciziile personajelor prizoniere din Iona, Paracliserul, Matca, Pluta Meduzei nu își află sursa într-o însingurare frustrantă, ci în speranță și chiar în sentimentul solidarității cu speța. O serie de opoziții firești pentru simțul comun - trecut și viitor, zbor și cădere (numită undeva „zbor întors”), înăuntru și în afară, spațiu și timp, ins și lume, viață și
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
șasea: implementarea planurilor de acțiune. Planurile care operaționalizează strategiile au un grad ridicat de complexitate: conțin o mulțime de subobiective, activități/programe, antrenează instituții, organizații, grupuri sociale, persoane, comunități. În ultimii ani societatea noastră s-a confruntat cu o experiență frustrantă: se elaborează strategii și planuri de acțiune. Procesul de elaborare a acestora poate fi deosebit de complex, antrenând mulți specialiști, instituții, organizații. Odată elaborate și adoptate, multe dintre ele rămân nerealizate, fiind „uitate în sertare”. Și strategiile/planurile cunosc o dinamică
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
altceva și se comportă ca atare. Consecința predării elevilor care nu sunt angajați în învățare este că o mare parte a energiei profesorului este consumată pe încercarea de a motiva elevii în loc de a le preda. Aceasta poate fi o experiență frustrantă pentru profesori. Astfel, metodele active formează și întăresc motivația intrinsecă pentru învățare. Se respectă cu adevărat principiul participării conștiente și active a elevului la activitatea de predare învățare. Elevii iși formează și exersează abilități de comunicare și lucru în grup
Învăţarea activă - între prezent şi viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1191]
-
pentru apariția comportamentului agresiv. A fi ostil Înseamnă a simți dușmănie față de cineva, dar aceasta poate rămâne la nivelul sentimentelor și atitudinilor, fără relevarea Într-o acțiune deschisă. După Buss (1961), ostilitatea Înseamnă mânie generalizată la un număr de stimuli frustranți minori sau chiar nefrustranți. Kennedy (1992), susține că ostilitatea este o atitudine emoțională cronică, cu consecințe Îndepărtate În timp și care determină un deficit În funcționarea interpersonală, persoana În cauză fiind dominată de sentimente de vinovăție și teamă. Furia este
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
copil este posibilă prin intermediul limbajului, povestirilor și jocului care intervin de o manieră directă sau indirectă În deprinderea unor mecanisme alternative violenței. Rolul limbajului vorbit ca instrument de socializare este relevat prin capacitatea de utilizare a mecanismelor compensatorii la situațiile frustrante și agresiune sau la sentimentul de a fi agresat. Antrenarea limbajului, de la primele imitații sonore până la utilizarea sa de o manieră creativă, se realizează În procesul de educație și socializare În familie, se perfectează și evoluează În procesul socializării secundare
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
sunt în mod exagerat supraprotectori, excelând în opera de distrugere a prestigiului patern prin intervenții mai puțin dorite sau prin răsfăț exagerat, căutând să atragă simpatia nepotului, în detrimentul părinților. Ei fac ca, prin contrast, părinții să apară într-o lumină frustrantă și tulbură în fața copilului. Un exemplu concludent pentru o astfel de situație este cel al unei bunicuțe, rămasă văduvă, care zi de zi aduce la grădiniță nepoțelul, căruia nu-i refuză nimic niciodată. Copilul este foarte încântat de relația sa
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
situații În care apar frustrări ale satisfacerii unor impulsuri. Pornind de la acest fapt susținut de multe experimente, J. Dollard și colaboratorii săi au construit o ipoteză conform căreia la om agresivitatea apare În primul rand ca o consecință a experiențelor frustrante anterioare. În susținerea aceleiași idei, P.Brânzei consideră că “Înțelegerea motivațiilor agresivității nu se poate face fără cunoașterea psihologiei conflictelor interumane. Un conflict secondează psihologia omului normal, el este un act frecvent, dar omul normal Îl rezolvă Într-o manieră
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
Însuși. Reacțiile asociate acestora sunt culpabilizarea și remușcarea. c) Răspunsuri impunitive - În care agresiunea nu apare ca o forță generatoare. Se exprimă prin Încercarea de a evita formularea unui reproș, fie adresat altora, fie sie Însuși și prin privirea situației frustrante În chip conciliant. Cum putem observa din această clasificare, frustrația primară apare din insatisfacția nevoilor afective. Această părere nu este nouă. Incepând cu vechi filosofii esoterice și până la concepții psihologice moderne a fost dezbătută idea nevoiei umane fundamentale, aceea a
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
din desenele-test ale copilului, este mama, care se poate prezenta în următoarele trei situații: a) relație traumatizantă și anxiogenă; b) mama și medicul formează un cuplu de care copilul se simte legat; c) cuplul „mamă - medic” poate fi perceput ca frustrant, în sensul că medicul se poate substitui mamei. În cazul „jocului de-a doctorul” medicul se prezintă pentru copil sub trei aspecte funcționale: funcție-rol paternă, funcție-rol maternă, funcție sexuală. Rolul patern al medicului revine unui personaj care are toate caracteristicile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologic orice contra-reacție se desfășoară în sens contrar reacției și ea este în relație directă și inteligibilă cu semnificația reacției căreia i se opune. Dacă vom considera reacția ca pe un tip particular de răspuns al persoanei la o situație frustrantă, contra-reacția reprezintă, atitudinea, cât și acțiunea care se opune frustrării și încearcă să o anuleze printr-o altă frustrare. Vom explica aceasta în continuare. O persoană este frustrată de o altă persoană dominantă care exercită asupra acesteia o presiune și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care se opune frustrării și încearcă să o anuleze printr-o altă frustrare. Vom explica aceasta în continuare. O persoană este frustrată de o altă persoană dominantă care exercită asupra acesteia o presiune și-i impune interdicții. Persoana dominantă și frustrantă are rol de persoană inductoare. Aceasta persoană are semnificația simbolică de „autoritate” asupra celeilalte, prin acțiune ei represivă. În cazul reacției, sensul procesului inductor este dinspre persoana dominantă către persoana dominată, sau de la victimizant la victimă. În cazul contra-reacției sensul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imediat al bolnavului, sau cu care acesta identifică, din punct de vedere simbolic, persoana sau persoanele care l-au frustrat. În sensul acesta, persoana bolnavului se va situa într-o stare de „echilibru psihologic” între două persoane: persoana primară (persoana frustrantă și dominantă) și persoana secundară (persoana frustrată și dominată) care este în relație simbolica cu prima, așa cum se poate vedea din schema de mai jos: fig. p. 254 ms. Persoana primară Reacție Persoana bolnavului Contre-reacție Persoana secundară Identificare Acest fapt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu risc pentru suferințele psiho-morale sunt persoanele instabile, imprevizibile, cu un dezechilibru sufletesc și moral interior, cele a căror conștiință morală este imatură sau, ceea ce este deosebit de grav, cele care au o conștiință morbidă. Imaturitatea afectivă este accentuată de situațiile frustrante sau castratoare ale vieții, de absența modelelor parentale, de o situație oedipiană nerezolvată. Ele și-o caută permanent. Sunt într-o permanentă cursă cu propria lor persoană. Schimbă situații. Sunt instabile. Nu se pot fixa, nu pot iubi, nu pot
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sadică, situațiile de delincvență, antisociale sau sociopatice, situația de culpabilitate exprimată prin sentimentul de vinovăție asociat cu o stare depresivă, desgust de viață, idei sau acte suicidare, situația de izolare datorată claustrării forțate, autoizolare, închidere în sine, asceză, recluziune, situația frustrantă, legată de un obstacol, interdicție sau constrângere, situațiile de refugiu, de tipul toxicomanilor, alcoolismului, fugi sau vagabondaj, situațiile de criză, datorate unor stări de anomie socială, legate de absența normelor, a criteriilor valorice morale pozitive, ale unor repere normative stabile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]