10,651 matches
-
Așa de albî... Așa de albă Doamnă, Domnișoară. Așa de tristă în atât sublim. E bine când începe să te doară iubirea cărei clipa i-o jertfim. Se-ncruntă vremea, timpul e pe fugă Se-ncruntă vremea, timpul e pe fugă. Luminile salonului s-au stins. Vin după voi în spațiul necuprins. Pădurile mă cheamă și mă-ndrugă. Și ramurile frunze și-au întins pe drumul lung ce-ncepe să mă sugă. Se-ncruntă vremea, timpul e pe fugă. Luminine salonului
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
e pe fugă. Luminile salonului s-au stins. Vin după voi în spațiul necuprins. Pădurile mă cheamă și mă-ndrugă. Și ramurile frunze și-au întins pe drumul lung ce-ncepe să mă sugă. Se-ncruntă vremea, timpul e pe fugă. Luminine salonului s-au stins. Și vrând-nevrând mă simt acuma slugă aceleia ce-n luptă m-a învins. Căci aripile-i negre m-au atins și-abia mi-ajunge noaptea pentru rugă. Se-ncruntă vremea, tinmpul e pe fugă. Și
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
pe fugă. Luminine salonului s-au stins. Și vrând-nevrând mă simt acuma slugă aceleia ce-n luptă m-a învins. Căci aripile-i negre m-au atins și-abia mi-ajunge noaptea pentru rugă. Se-ncruntă vremea, tinmpul e pe fugă. Și dacă se pierde, se va pierde Și dacă se pierde, se va pierde suflul copcilor în uitare, numele pomilor în sertare și nu vom ști de-albastru și de verde? Dacă nu va mai crește o floare în grădinile
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
la te miri ce, iar dacă nu le aveai, până făceai formele, până obțineai aprobările, te lăsai păgubaș. Ciuda pentru lipsa de respect cu caremi tratase paltonul Îmi trecuse mai ales când l-am zărit Întorcându-se tot Într-o fugă cu ce-i cerusem. Hai să facem repede o capcană, i-am zis ieșind din groapă. Am apucat cu nerăbdarea ce mă caracterizează, valul adus, desfășurându-l. Folia groasă, transparentă se dovedise a fi exact ceea ce căutam. L-am trimis
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
nici un element nu poate fi deplasat sau alterat fără a atrage după sine ruina întregului edificiu de sunete". Acest edificiu e construit însă de un subiect. Cosmicitatea poemului e asigurată de coerența și unitatea acestuia, de un unic punct de fugă situat în subiect, firește. Subiectul liric își asumă o perspectivă ireductibilă, rezultat al unei selecții. El e definit ca vedere, diferită de privire. Funcția privirii e una înregistratoare, contabilicească. Vederea e lectură profundă, activată de un potențial semantic absolut. În
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
prețurilor. De când mă luase tata după el la "Mircea" și "Trocadero", mă hotărâsem să mă întorc la școală. Nu era deloc ușoară viața la cârciumă, nici pentru chelneri, nici pentru consumatori. La început mi se părea amuzantă. Ospătarii, mereu în fugă, serveau dimineața fără a primi comenzi; clienții, veniți cu treburi, vorbeau între ei, iar platourile cu chifteluțe, pateuri cu brânză sau cu ciuperci, toate fierbinți, erau așezate și luate de pe masă, în timp ce băutura curgea gârlă. Pe mine mă amuza să
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
decapitat Într-o robă a dragostei. Cingătoarea de cremene a morții mă strânge-n corset. Numai așa pot strivi autobuzele foșnitoare de parcă niciodată n-aș fi intrat Într-o mănăstire și nu e de ajuns! De aceea Îți scriu din fuga muririi, fantasmă cu buze strivite de Cântec... DE ÎNDRĂGOSTIRE Tu mă Îndupleci din pleoape și cuvinte, cum părul nopții gura Îmi sărută. Trupul tău ochii mei l-au uitat, așa cum numele pietrei În somn l-am strigat... Stau cu pana
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
poezie, nu pierd nici o ocazie de a vizita casele memoriale ale poeților noștri de vază, când se Întâmplă să le fiu prin apropiere. Așa se face că anul trecut, Împreună cu poeții Laurian Stănchescu și Nicolae Grigore Mărășanu am « tras o fugă » până la Ploiești, pentru a vizita Casa Memoriala Nichita Stănescu. Îmi amintesc cu mare plăcere acea călătorie În orașul lui Cebei. Nu mai țin minte cine mi-a povestit că Cebei era un cârciumar vestit În Ploieștiul de odinioară, plin cu
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
deschide șirul cvartetelor românești. Această compoziție, concepută în genul de specificitate contrapunctică, surprinde prin acuratețea scriiturii instrumentale. În cvartet distingem un ethos distinct, naiv-clasic, vestitor al unui neoclasicism românesc de expresie lirică. Părțile componente ale lucrării, Preludiu, Coral și variațiuni; Fugă, Scherzo și Final, alcătuiesc un ansamblu cu importante aspecte inedite. În 1921, Alfred Alexandrescu (1893- 1959) compune un Allegro pentru Cvartet de coarde sub formă de sonată, în care ne întâmpină o muzică generoasă în fraze melodice și pătrunse în
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
două compoziții. Ele dezvăluie predilecția autorilor lor pentru climatul liric, pentru avânturi romantice și zvâcniri de umor. Aceste cvartete s-au bucurat în decursul timpului de interesul ansamblurilor noastre. Cvartetul de coarde nr.1 de Alfred Mendelsohn (1910-1966) - Sonata; Elegia; Fugă - nu înseamnă numai un tur de orizont asupra scriiturii moderne, ci și o deschidere asupra problematicii de mai târziu. Cvartetul de coarde op.4 de Mihail Andricu (1894-1974) marchează orientarea către adâncirea unui filon emoțional românesc și spre obținerea unei
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
puternic Încălzite, prin valuri de transpirație. Este imposibil să reziști fluctuațiilor memoriei incandescente, care Își face din orice eveniment actual, oricât de neînsemnat, pârtia de lansare spre reminiscențele unei vieți care niciodată nu a Încetat să fie același lucru: o fugă după ceva inedit, care nu mai apare, o disperată goană În timpul căreia viața trece pe lângă actanți fără ca aceștia s-o poată trăi cu efervescența tinereții (niciunul dintre personaje nu este trecut de patruzeci și ceva de ani): „I se păruse
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
altele: prima sonată în mi minor, pentru vioară și pian (1906), uvertura Nitokris, pentru orchestră (1907), am plecat la Paris unde, în decurs de 7 (șapte ani), dela 1907 până la 1914, am compus următoarele, mai de seamă: Lied-Scherzo, p. Piano, fuga vocală, Menuet Scherzo pentru quartet de coarde (1908), prima Sonată, în sol minor (1909, p. pian), prima Simfonie p. orchestră (1910: premiul Moezonyi în 1922), opera Soria, text și muzică de acelaș (un laborator de truvaliuri armonice și modale) recenzată
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Instrucțiunii și ca violonist la Opera Română (1914/1916), ca violonist în orchestra simfonică dela Iași, condusă de George Enescu (1916 - 1918) fiind în acelaș timp mobilizat la Cenzura Militară, ca suplinitoral defunctului Alf. Castaldi la catedra de Armonie, Contrapunct, Fugă și Compoziție dela Conservatorul din București - în decursul căror cinci ani am compus: Opera Traian și Dochia (cu text și muzică de acelaș), opera Agamemnon (id.), Concert p. vioară și orchestră, 11 suite p. vioară solo, 12 valsuri moldovenești p.
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
FUGA SPRE CÂMPUL CU CIORI de SAVATIE BAȘTOVOI Cam așa s-ar traduce strigătul lumii contemporane, evocând titlul ciclului de poezii care la consacrat pe Savatie Baștovoi ca scriitor. Marea criză a societății moderne are la bază necredința sau, mai bine
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
văzut cum mama plângea [...] Tata a slăbit strânsoarea [...] Tâmplele și gâtul Îi erau roșii, luceau de transpirație și În timp ce Încerca să se adune, eu mă Îndreptam deja spre ușă. Vocea lui m-a urmărit după ce eu am luat-o la fugă.”. Romanul tratează deopotrivă iubirea dintre cei doi tineri, naratorul exploatând această etapă a descoperirilor Într-o manieră subtilă, marcată de uimirea și de nevoia de a se maturiza rapid Într-o lume care nu acceptă diferențele de rasă și În
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
care o abordaseră. Ultima apariție a cămășii se face sub forma unui cadou primit de la un maistru blănar după ce autoarea fusese concediată de la fabrica de sârme. Iar obiectele devin relicve ale trecutului și-l „Împing la paroxism pe temeiul prezentului”. Fuga din cercul lor este imposibilă. „O piesă vestimentară Întâlnită În tren decide asupra stațiilor din capul meu.” Urmările vieții pe care a dus-o mai bine de treizeci de ani În România i se citesc În priviri: este Privirea Străină
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
aduc cu sine pe cele ale morții mamei, ale bunicii, ale tatălui plecat pe front pentru a lupta pentru o cauză În care nu crede pe deplin și se intercalează cu reminiscențele candide ale copilăriei petrecute alături de prietenul său Ștefan. Fuga din Timișoara la vârsta de 15 ani În ajunul eliberării orașului de către trupele sovietice, separarea de bunică și ulterior călătoria cu trenul punctează traseul protagonistului pentru care alegerea devine stigmat, odată prin decizia de a părăsi țara pentru a ajunge
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
În gesturi violente mai Întâi de răceala și duritatea tatălui, apoi de superficialitatea mamei vitrege, de răutatea vecinilor, de lipsa de Înțelegere a celorlalți, deoarece el spune și arată adevărul. Prin tot ceea ce face protagonistul incendierea unei biserici, bețiile crunte, fuga alături de Kit - oamenii Încep să vadă o lume al cărei chip preferă să-l țină la distanță, căci e lumea În care rânjesc hâde propriile temeri și mizerii sufletești. Frica de această realitate Îi determină să Închidă ochii și să
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
1938, p.2: Marți seara am ascultat la aparatul de recepție, pentru întâia oară, două lucrări ale compozitorului Paul Constantinescu: o simfonieta cu care autorul ei a câștigat în decembrie trecut premiul de compoziție „Max Anhauch”și o fantezie și fugă pentru orchestră și pian cu care a pierdut premiul „George Enescu” decernat cam în același timp. Programul de sală al concertului, descoperit de curând în Biblioteca UCMR, deocamdată fără număr de inventar, menționa următoarele: „Fantezia și Fugă pentru pian și
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
1938, p.2: Marți seara am ascultat la aparatul de recepție, pentru întâia oară, două lucrări ale compozitorului Paul Constantinescu: o simfonieta cu care autorul ei a câștigat în decembrie trecut premiul de compoziție „Max Anhauch”și o fantezie și fugă pentru orchestră și pian cu care a pierdut premiul „George Enescu” decernat cam în același timp. Programul de sală al concertului, descoperit de curând în Biblioteca UCMR, deocamdată fără număr de inventar, menționa următoarele: „Fantezia și Fugă pentru pian și
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
al rușinii Și au anumite trăsături comune. Căci prin ele amândouă se pune stavilă păcatului, chiar dacă cineva ar vrea să se folosească de dispoziția aceasta a sufletului, pentru a păcătui. Căci sfiala mai mult decât frica a dus adesea la fuga de necuviințe. Însă Și rușinea, care urmează după mustrările făcute În urma greșelii, este În stare ea singură, să Întoarcă pe cel ce a păcătuit, ca să nu ajungă iarăși În situația de a fi mustrat. Deosebirea dintre rușine Și sfială se
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Mefistofel de a-și crea propriile teme. În schimb, sunt preluate temele lui Faust Într-o viziune nouă, distorsionată, mutilată În reprezentări diabolice și pline de ironie. Muzica ajunge la limita atonalismului, două teme din secțiunea lui Faust creând o fugă infernală. Mefistofel apare Însă dezarmat În fața inocenței Margaretei, a cărei temă rămâne intactă și care reușește să-l alunge spre sfârșitul părții. Simfonia se Încheie cu un „Chorus misticus” ce are un caracter senin și optimist. Corul de voci masculine
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
de secunde unde ne aflăm, într-o veselă mansardă pariziană, unde trăiesc artiști; în Tosca - am spus deja, motivul lui Scarpia se ridică amenințător ca și personajul care va distruge totul în jurul său. Iar în Madama Butterfly, poate că scurta fugă la 4 voci cu care începe partitura este, în mintea și în sufletul lui G. Puccini un omagiu adus marelui său predecesor care a încheiat magistral Falstaff-ul său - totodată viața sa - cu o extraordinară fugă în Do major la 10
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Madama Butterfly, poate că scurta fugă la 4 voci cu care începe partitura este, în mintea și în sufletul lui G. Puccini un omagiu adus marelui său predecesor care a încheiat magistral Falstaff-ul său - totodată viața sa - cu o extraordinară fugă în Do major la 10 voci. Madama Butterfly își permite doar un scurt fugatto în do minor - și derularea și deznodamantul poveștilor sunt diferite. Cuvintele lui Verdi/Falstaff însă - Tutto nel mondo e burla/ Totul în lume este nebunie - se
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
opera italiana, ed. Bruno Mandori, Pavia, 2000, p. 504. footnote>. G. Verdi a început munca la parola scenica, deja în Otello și a atins perfecțiunea în Falstaff, în fluență, conciziune, naturalețe. Un moment de virtuozitate vocală lirică încă neatins rămâne fuga finală la 10 voci cu care Verdi încheie Falstaff. Cât privește melodicitatea din Manon, ea se apropie mult de bogăția melodică a operelor verdiene<footnote Idem, Dorsi, Fabrizio / Rausa/Giuseppe - Storia dell’opera italiana, ed. Bruno Mandori, Pavia, 2000, p
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]