458 matches
-
povestea" unei călătorii cu trenul, o descriere modernă, în miniatură, ușor ironică, a lumii balcanice contemporane, căzute în derizoriul cotidian: "Totu-i adus în ordine: și valizele și aparatele de radio/ și scurtele de piele și cafea-filtru,/ și șuncile tale fumegînd departe,/ sub cămașa în carouri./ Marea, valsul cu trenuri-expres în măruntaie,/ balcanicii deconcentrați făcînd pe domnii."(Balcan Express) Pentru poet, lumea se înfățișează în forme brute, nemediată poetic de figuri de stil ("Cerul este albastru și rareori îl pot gîndi
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
modelului cognitiv creștin, pe care numeroase popoare încearcă de două milenii să construiască eșafodajul unei întregi civilizații. În piața centrală a orașului avea loc una din nenumăratele execuții în masă ale ereticilor, prin ardere pe rug. Mulțimea adunată în jurul rugurilor fumegânde și care nu mai percepe creștinismul decât ca pe un instrument de teroare și coerciție, Îl recunoaște în mijlocul său pe Hristos, coborât din nou pe pământ, dar nu înconjurat de slava cerească a Creatorului a toate, așa cum s-ar fi
O profeție dostoievskiană by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/2909_a_4234]
-
tradiție, religie, regalitate, aristocrație, sub semnul unei secularizări și al unei democratizări sans rivages, eul poetic urmează un cu totul alt curs, încercând să recupereze tocmai ceea ce este linșat, ghilotinat și aruncat; ars și risipit în cele patru vânturi... Molozul fumegând încă al civilizațiilor dispărute e reintrodus, cu un teribil efort de recuperare și re-îndreptare cultural-istorică, în schema inițială, nefisurată. Totul se vrea ordonat "în imagini și serii", autorul (identic, în cazul de față, cu subiectul cunoscător) încercând, dramatic, marea reconstituire
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
la resorbția cromatică, dar fără feromoni și fără calități mnemotehnice. Semnalele picturii sale ies din orizontul memoriei așa cum propria-i culoare iese din suportul ei material pentru a se volatiliza imediat, asemenea unui parfum greu, într-o atmosferă încețoșată și fumegîndă. Datorită acestei selecții riguroase și bine calculate, cartea lui Mihai Sârbulescu reușește să construiască una dintre cele mai libere și mai profunde imagini ale mediului artistic, ale universului fizic și moral în care artistul se naște și se formează, și
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
într-un client livid. E asemeni picăturilor de profunzime neagră pe care uneori sufletul le distilatează și care dau un ghiont binefăcător: Pleacă! Îndemn să deschizi ochii. Case suedeze răzlețe O învălmășeală de brazi negri și de raze de lună fumegânde. Aici zace afundată coliba și nu e nici un semn de viață, până ce roua dimineții murmură și un bătrân deschide, - cu mâna tremurătoare - fereastra, eliberând o bufniță. Și în depărtare noua casă fumegă, pe colțul cearșafului întins la uscat fâlfâie un
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
s-a schimbat, în "scurtul nostru secol XX", soarta unei jumătăți din omenire, îmi spun eu. Tot așa cum într-o altă noapte, în fața splendorii apuse a Luxorului, murmuram: "iată ruinele lumii". Ben Jonson rostise aceeași frază uitându-se la resturile fumegânde ale lui Globe Theatre, distrus într-un incendiu. Plimbare nocturnă. Palate și ape. Aprinse în noapte, luminile Sankt Petersburgului sunt o victorie împotriva nopții și exact așa și sunt percepute: ca dominație a omului asupra unui oraș care altfel ar
George BANU - Sankt Petersburg, oraș de piatră by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/7650_a_8975]
-
la resorbția cromatică, dar fără feromoni și fără calități mnemotehnice. Semnalele picturii sale ies din orizontul memoriei așa cum propria-i culoare iese din suportul ei material pentru a se volatiliza imediat, asemenea unui parfum greu, într-o atmosferă încețoșată și fumegîndă. Datorită acestei selecții riguroase și bine calculate, cartea lui Mihai Sârbulescu reușește să construiască una dintre cele mai libere și mai profunde imagini ale mediului artistic, ale universului fizic și moral în care artistul se naște și se formează, și
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
ar putea să mai cadă doar pentru cîteva secunde de iubire. Septembrie, 2013, Castelul Peleș. Lucian Pintilie primește medalia „Nihil sine deo” din partea Majestății sale Regele Mihai. Principesa Margareta acordă decorațiile. Simt zborul pescărușilor peste livezi de vișini, peste cîmpuri fumegînde, peste obstacole mai mici sau mai mari, peste chin și lacrimi, peste suferință și revoltă, peste nedreptate, peste adevăr, peste coșmaruri, peste dictaturi, peste zeci de ani în care Lucian Pintilie a vrut să fie el însuși. E seară. Se
Pintilie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3075_a_4400]
-
stele și cruci M-am născut între drumuri Nici noapte nici zi în mijlocul unui secol încă fumegând de sub lespezi de piatră Stele și cruci Nici un cuvânt nu era la locul lui Cuceritorii își lingeau rănile deja plănuind alte utopii Părinții aruncau cu pietre în zidul din fața casei Și istoria le întorcea și celălalt obraz Grăbită să-și
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
în obraz”) ori la grafii ușor prețioase, ce decorativizează încordarea organică (“sunt prea mulți tauri fără drepturi pe lume / și infantele stau în genunchi / pe umerii lor slăbănogi. / În aerul acesta / cu animale obosite / eu nu sunt altarul / cu nări fumegânde”). La un nivel mai înalt se ridică versurile din cartea următoare, Scrisori neexpediate (1978), cu miza, acum, pe farmecul desuet al convenției “retro” exploatate cu dexteritate și cu un remarcabil profit în ordinea lirismului. Acest succint “roman de provincie 1920
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
de șoareci, o perdea uzată de lînă. Înșirate pe fundul lăzii erau toate instrumentele ce țin de o tipografie și cu litere românești. Din toate numai acestea au rămas, scoase afară, în palidul soare de toamnă. Celelalte s-au dus fumegînd, sub pecețile negre de ceară, înapoi înapoi, în mîna de fum a bunicilor mei. Ploua la Ohrid lui Adam Puslojic, dar și prietenilor mei din Iugoslavia: Slovolar Almăjan, Pavel Gătăianțu, Branislav Pertrovic Ploua la Ohrid și amintirile,crengi grele de
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
picioare pămîntul cărat, adus cu trudă în saci și în pumni peste graniță, adunîndu-l în căuș îl duceam îndărăt, strecurându-ne umbrele prin sârma ghimpată; tîrîndu-ne în genunchi pe urmele strămoșilor cărora le luam, fără să ne dăm seama, pămîntul fumegînd de sub creștet, pentru a-l duce în țară străină și-a-l așeza în fața steagurilor coborîte în bernă. Închinîndu-ne la idoli străini cu picioare de lut, îl duceam îndărăt sub privirile pline de ură ale cîinilor ce-și făceau somnul
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
peste chipurile noastre contorsionate de teamă. Reclamele luceau stins luminînd capete îngenuncheate ale mulțimii. Îmbrăcați în veșminte strălucitoare, idolii cu picioare de lut își ridicau fața din cenușă. Ne tîram scheunînd ca niște cîini la picioarele lor înfășurate în steaguri fumegînde, uitînd de Dumnezeul nostru bun, uitînd de noi și de țară, în timp ce pămîntul cărat se transforma într-o mîzgă cleioasă, ne ungeam trupul cu el, încingînd un dans în jurul idolilor ce vegheau groapa comună.... Cînd treceam înapoi cu pumnii strînși
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
cealaltă parte a rîului groapa comună.... Reclamele luceau stins luminînd capete îngenuncheate ale mulțimii. Îmbrăcați în veșminte strălucitoare, idolii cu picioare de lut își ridicau fața din cenușă. Ne tîram scheunînd ca niște cîini la picioarele lor înfășurate în steaguri fumegînde, uitînd de Dumnezeul nostru bun, uitînd de noi și de țară, în timp ce pămîntul cărat se transforma într-o mîzgă cleioasă, ne ungeam trupul cu el, încingînd un dans în jurul idolilor ce vegheau în beznă. Fără să ne dăm seama, noi
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
sprijini cauți În aerul cu îngerii precauți De cînd li s-a topit de spaimă nimbul. Și în zădar plimbi coapsele în schimbul Vreunui surîs ce ți-ar veni anume Din roua-n clăi, din stivele de brume Sau din izvorul fumegînd pe prunde Care-au avut cîndva nimfe rotunde. Și fără rost cu sînii tulburi dulce Melcii hoinari, grăbindu-se să-și culce Lenea sub brusturii crescuți deodată pînă la crucea geamurilor, iată! ............................................................ Copil al blîndului Soare Apune, Mă întorceam să
Elegie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15109_a_16434]
-
cu-ai săi Și oștilor dădu cucernic veste Că drumu-i liber : peste munți și văi. METOPĂ VI Căruțele cu bruma de avere Turme de oi, cirezi cu ochiul blând, Femei cu prunci, bătrâni și copilandri Lăsându-și vetrele de piatră fumegând, În codrii deși din munți prăpăstioși Ca-n casă strămoșească, se Întorc Sub bolta de-ntuneric, legănând Pruncu-nțelept de-a dăinui pe loc, De-a aștepta tăriile să tacă Și volburi spumegând să se ridice Din apele iscate dinspre Tibru
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
a fost demontat și pogorât, din ordinul Marelui Preot: Iosif Stalin. Un tren blindat, păzit de gărzi militate, îl transportă spre marile capitale de retrageri ruse, nu cumva să cadă în mâinile profanilor, acest modern Tutankamon. Și astfel, printre ruini fumegânde, Lenin călătorește. E singurul și ultimul erou al Revoluției din Octombrie, pe care Stalin îl admite, dar numai sub această inofensivă formă și cu condiția să-i mai servească la ceva. E supremul simbol a ceea ce a fost și a
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
înjunghii Și-i lași pe fundul ceștilor cu zaț. De-aceea milogesc prin urbea strîmtă Doar-doar ți-oi prinde sufletul în laț. Ci-n loc să ne luăm vicleni la trîntă, Ne-om dărui-n cadelniți, cu nesaț, Tămîiele plăcerii fumegînde Și n-am mai zăbovi-n scîrbave pînde Ca să ne-mbrățișăm oricînd, oriunde.
Sonetu- ndrăgostiților bezmetici by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15368_a_16693]
-
și-au ținut firea în entuziasm ca și în dezamăgiri, care nu s-au lăsat nici luați de val și nici copleșiți în haotica descompunere ce a urmat prăbușirii unei lumi ce păruse de neclintit și din ale cărei ruine fumegînde și deprimante molozuri încă nu se ivesc, nu se încheagă, nu se articulează marile proiecte federatoare de energii. Federatoare și, în egală măsură, stimulante. Așa cum îl cunosc, așa cum lasă tot ce a scris și publicat după 1990 să se întrevadă
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
întîi sfioși, Apoi împătimiți crud de înaltul Iubirii care-a izbucnit în flăcări roș, Încît n-am mai știut ce e rușinea, Amestecînd-o cu extazul pur, La nesfîrșit șoptind lin rugăciunea Ca toate să se bucure-mprejur: Roua să fiarbă fumegînd de-amiază, În aer fluturele să-și descheie Aripile arzînd sub snopi de raze, Ba chiar un înger să ne-aduc-o cheie Cu care să desfacem din lăcate Raiul cu plutitoarele-i păcate...
Noi ne-am făcut altar unul din altul… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3556_a_4881]
-
și eu, de partea cealaltă a vacii, priveam fascinat sexul ei uriaș (așa mi s-a părut) , c-un păr roșu, cîrlionțat, tăiat de jeturile de lapte muls într-o căldare de lemn... Dar cazanele cu magiun, puse pe pirostrii, fumegînd! Îmi plăceau cum bolboroseau, cum făceau clăbuci. Lîngă ele o așteptam pe fata dascălului,Veta, să-mi aducă o carte de povești. Era mai mare ca mine. Avea sîni! O iubeam. De fapt, o iubeam și pe Cecilia, fata directorului
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
Și din semințe (făpturi prea încete și prea mărunte pentru a-și găsi scăparea). Mă întreb, Din care rai au fost Izgonite Și pentru care trufii, Atât de resemnate, Muritoare? În ce căuș de palmă Li se liniștesc sufletele Șoptitoare, fumegânde? * Celebrarea Sfântului Gheorghe Între săbiile grâului, Gloria cerului senin, Făpturile Iadului uitate, Sângerări ocolite de priviri În timp ce chipul lui frumos Devine tot mai străveziu. Scuturi de liliac înflorit Cetățile în sărbătoare (ale mălinului) Norii poleiți Cu răsuflarea Lui Dumnezeu Și
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
motivul pentru care îl urmez pe hindus. Motivul e, vreau să mă uit la ea din nou, de-aproape. Are sau n-are buzele lui, și zâmbetul acela îngrășat de mândrie, tot al lui? Stă așezată la fereastră, cu țigara fumegând între degete. Pe scaunul de lângă ea e o tava cu o gustare de avion. Pare neatinsă. Lumina de citit e aprinsă; a citit un ziar. Discul cu Led Zeppelin e în buzunarul scaunului dinainte; mai văd în buzunarul scaunului o
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
se mai tăvăleau din când în când în fânul aspru din șopron, în amintirea tinereților pierdute. Între timp baba-i murise, șopronul arsese într-o noapte fără stele, de nu mai rămăseseră din el dimineața decât câteva movilițe de cenușă fumegânde, iar băiatul plecase pentru totdeauna cu familia peste mări și țări, departe de tot, de partea cealaltă a pământului, într-un loc unde se pare că vacile alergau ca armăsarii, cu cozile în vânt, pe câmpii întinse, fără hotare. Păpușa
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
pe cît mi-e cu putință, (Dumnezeu mi-e martor pentru buna-mi credință) să zugrăvesc în expresii cît mai adecuate atmosfera, parfumul de autenticitate ale acestei curți "ŕ outrance" orientală, colorată, savuroasă și jovială. La cină, în a feștilelor fumegîndă lumină, patruzeci de feluri de bucate în mirodenii îmbălsămate. Arnăuți cu pistoale la brîu și la fesuri ciucuri de aur - rîu - ne-au turnat în pocale tot atîtea feluri de nectare, sigilate în pîntecoasele ulcioare, negricioase ca lemnul de nuc
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]